1,199 matches
-
crește în în păduri și parcuri, pajiști sub mesteceni, păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub salcii), "Leccinum vulpinum" sau "Porphyrellus pseudoscaber sin. Boletus porphyraceus" (crește în păduri foioase sau mixte, pe teren nisipos, pe lângă drumuri cu macadam, comestibil dar cam fibros). Aceasta ciupercă are avantajul că este rareori atacată de viermi. Bureții proaspeți pot fi pregătiți că ciulama, de asemenea împreună cu alte ciuperci de pădure sau adăugați la un sos de carne de
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
substanțe amărui și colorant galben. Foarte important este ca locul să fie cald și însorit. Solul trebuie să conțină humus și să fie bine arat. Zona plată de la Toledo la Albacete oferă condiții optime: climă moderată, sol bogat, argilos, uneori nisipos, precipitații adecvate. Arabii au adus șofranul în peninsula Iberică în secolul al X-lea. Cuvântul "azafran" (condiment în spaniolă) provine din "za'faran" din arabă. Șofranul se înmulțește numai prin bulbii denumiți `corm`, fiind o plantă ce nu se poate
Șofran () [Corola-website/Science/306715_a_308044]
-
reședința, orașul Ruse, se află chiar pe malul opus al Dunării. Este reședința județului, si, alături de Ruse, unul dintre cele două centre ale euroregiunii transfrontaliere Ruse-Giurgiu. Orașul se află atât în Câmpia Burnazului, cât și în Lunca Dunării, solul fiind nisipos. Orașul este capătul șoselei naționale DN5, care îl leagă de București și care se termină la punctul de trecere a frontierei de la podul peste Dunăre aflat la sud-est de orașul propriu-zis. Drumul face parte din ruta europeană de referință nord-sud
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
învecinează cu statele Missouri, Kansas și Arkansas iar coordonatele geografice ale orașului Tulsa sunt 36°7′53″N 95°56′14″V (36.131294, -95.937332). Tulsa este străbătut de fluviul Arkansas, care curge printr-un canal larg, cu fundul nisipos. Creșterea sa este ajustată de rezervoare de control al inundațiilor situate în amonte, dar lățimea și adâncimea fluviului pot varia drastic de-a lungul anului, în special pe timpul perioadelor cu precipitații ridicate sau secetă severă. Cu toate acestea, un baraj
Tulsa, Oklahoma () [Corola-website/Science/302219_a_303548]
-
redusă, ea trăind doar în zone restrânse din Australia. Atinge o lungime de 11-18 cm , la care se adaugă coada, ce măsoară între 2 și 2,5 cm. sapă tuneluri la o adâncime de până la 2,5 m în deșerturi nisipoase, pășuni cu solul afânat și regiuni cu tufișuri. Aceasta „înoată” prin nisipul ușor, care se prăbușește în urmă, nelăsând niciun tunel permanent. Nisipul și solul sunt sondate cu pernița cornoasă a nasului, excavate lateral cu membrele anterioare și împinse în
Cârtița cu pungă () [Corola-website/Science/316612_a_317941]
-
osteologic animal datând din perioada Villafranchiană. Stratigrafia celor trei puncte este în linii mari asemănătoare, dar ,nivelul fosilifer cu Mammuthus (Archidiskodon) meridionalis, Ursus etruscus, Nyctereutes megamastoides, Eucladoceros sp., Stephanorhinus sp., etc., precum și cu primatul Paradolichopithecus arvenensis geneticus, aflat în depozitele nisipoase sau nisipo-argiloase, s-ar fi identificat, după opinia descoperitorilor, C. S. Nicolăescu-Plopșor și Dardu Nicolăescu-Plopșor, piese de os cu un început de prelucrare. Este vorba de unele oase lungi, cu canal larg, sparte fie la unul, fie la ambele capete
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Gyroporaceae" și de genul Gyroporus care coabitează cu rădăcinile de arbori, formând micorize, denumit în popor hrib albastru sau gresie. În România, Basarabia și Bucovina de Nord, se dezvoltă pe teren nisipos preferat în păduri (și montane) de conifere mai ales sub pini printre afini, dar de asemenea în acele foioase, acolo în primul rând sub mesteceni, din iunie până în noiembrie. Buretele se decolorează cu Hidroxid de potasiu galben-auriu până ruginiu și
Hrib albastru () [Corola-website/Science/336558_a_337887]
-
Humusul se formează repede fiind acid și ușor solubil.Cu o răspândire mai limitată sunt solurile aluvionare de luncă ce se întâlnesc în văile dintre dealuri-având fertilitate ridicată,locuitorii le folosesc pentru culturi(grădini,zarzavaturi etc.) Puțin răspândite sunt solurile nisipoase,argiloase aflate pe pantele dealurilor,versanții dealurilor cât și la poalele acestora.Există și sluri hidromorfe formate în exces de umiditate. După recensământul din 2002,Comuna Glăvile avea în jur de 2500 și ceva de locuitori putând fi numită o
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
se deplasează extrem de puțin, creând îngrămădiri ce acoperă complet rocă de bază. Pavajul nival rezultă din dispunerea gelifractelor de tipul lespezilor cu una din fete pe suprafața stratului de sol. Movilele înierbate (marghile) sunt formate din material fin, argilos și nisipos, înierbat; au dimensiuni de 1 m; rezultă prin procese de inghet-dezghet și biochimice; după 3-5 ani atingând dimensiuni de echilibru maxim se sparg, mușuroiul trecând în faza de degradare. Hidrolacoliții numiți și pingo în N Canadei, bulguniaki în Siberia, au
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
ul ("Phoxinus phoxinus") este un pește dulcicol de cârd, de talie mică (8-14 cm în lungime și 10-14 g în greutate), din familia ciprinide ("Cyprinidae"), care trăiește în apele curgătoare reci, cu fundul pietros sau nisipos, din zona de munte și de coline. Este răspândit în Europa, nordul Asiei (Siberia) și bazinul hidrografic al Amurului. Lipsește în Asia Mică. În România se găsește în zona superioară a râurilor și chiar mai jos. Are corpul alungit, subcilindric
Boiștean () [Corola-website/Science/331079_a_332408]
-
de granit roz dintre Perros-Guirec și Trébeurden), "la Côte de grès rouge du Cap Fréhel" (Coasta de granit roz de la Capul Fréhel), sau după un element climatic: "La Côte sauvage" (Coasta sălbatică), "les Côtes sableuses de la baie d'Audierne" (Coasta nisipoasă din golful Audierne), "les Côtes sableuses du Mont Saint-Michel" (Coasta nisipoasă din golful muntelui Saint Michel). Sunt impresionante de asemenea și falezele foarte decupate din extrema vestică a peninsulei, din departamentul Finistère aflate în continuu sub bătaia vânturilor și a
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
rouge du Cap Fréhel" (Coasta de granit roz de la Capul Fréhel), sau după un element climatic: "La Côte sauvage" (Coasta sălbatică), "les Côtes sableuses de la baie d'Audierne" (Coasta nisipoasă din golful Audierne), "les Côtes sableuses du Mont Saint-Michel" (Coasta nisipoasă din golful muntelui Saint Michel). Sunt impresionante de asemenea și falezele foarte decupate din extrema vestică a peninsulei, din departamentul Finistère aflate în continuu sub bătaia vânturilor și a curenților marini din Oceanul Atlantic. În partea de sud, în departamentul Morbihan
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
care a format golful Musura, astăzi îl umple transformându-l în mlaștină cu păpuriș, și formează mai la răsărit un nou golf, situat între gura Stambulul Vechi și extremitatea digurilor brațului Sulina, și separat de larg printr-un cordon litoral nisipos formând o insulă denumită „„Musura” în românește și Нова Земля („Pământul nou”) în ucraineană. După ocuparea de către URSS a Basarabiei și Bucovinei de Nord la 28 iunie 1940, comisarul adjunct al Comisariatului Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice, Vladimir Dekanozov, i-
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
Vizigoți care au organizat un regat, iar apoi a fost un ducat care din 1154 a fost guvernat de Regele Angliei, dar a revenit Franței la sfârșitul războiului de o sută de ani. In partea de Nord este o câmpie nisipoasă acoperită de cea mai mare pădure din Franța - "la forêt des Landes", din care mare parte a fost plantată artificial pentru a preveni eroziunea solului. În sud, la Granița cu Spania se află Munții Pirinei, cel mai înalt vârf din
Aquitania () [Corola-website/Science/300167_a_301496]
-
și conține 308 comune.Este divizată din punct de veder administrativ în 5 provincii: Flandra este formată din două regiuni geografice principale: câmpia Yser-ului și coasta Mării Nordlui în vest și câmpia din nord-est. Prima este formată dintr-un relief nisipos și soluri aliviale, cu altitudini foarte joase. Mare parte din acest teritoriu a fost canalizat și au fost amenajate poldere protejate de diguri. Câmpia centrală începe în bazinul fulviului Schelde și cu o altitudine situată între 5 și 30 m.
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
perechi de stigme (deșchideri a trunchiurilor traheene la suprafață corpului), dintre care 2 toracale și 8 abdominale. le trăiesc în diferite biotopuri din regiunile calde și temperate, în acestea din urmă căutând locurile mai calde. Câteva specii trăiesc în deserturile nisipoase. Cele mai obișnuite habitate sunt locurile pietroase, aride, uscate, dar totuși cu oarecare umezeală și cu mult detritus vegetal. Se găsesc în litiera pădurilor mai bătrâne, pe trunchiul arborilor sau sub coaja lor, în frunzar, sub pietre, pe stânci, în
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
Depunerea icrelor are loc de la sfârșitul primăverii până la sfârșitul verei, în funcție de condițiile meteorologice. În epoca de reproducere, peștele urcă în cârduri pe râuri pentru a ajunge la locurile de reproducere situate în ape curgătoare puțin adânci cu funduri pietroase și nisipoase. Depunerea icrelor are loc în cicluri, fiecare femela depune până la de trei ori pe sezon. În fiecare ciclu femela depune câteva sute de icre. Perioada de incubație durează 1-2 săptămâni, alevinii trăiesc pe fundul apei, până la resorbția sacului vitelin, iar
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
Indochina și Malacca, insulele învecinate Sumatra, Java, Kalimantan. Mangustele au fost aclimatizate în Indiile de Vest, pe insulele Hawaii, Fiji. Mangustele trăiesc în diverse habitate, atât în păduri dese din zone deluroase, prin pajiști ierboase, cât și prin locuri deschise, nisipoase, până în deșerturi. Nu au o periodicitate în activitatea lor de 24 ore, fiind active atât ziua, cât și noaptea. În căutarea hranei parcurg distanțe mari. De obicei, sunt solitare, dar uneori se pot aduna în grupuri mici de până la 4-12
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
a broaștelor țestoase. Pescărușul albastru ocupă vizuinele iepurilor sălbatici. Între speciile care își fac cuiburi săpate în pământ se găsesc: cele din familiile Procellariidae, Momotidae, Todidae, Alcedines, Geositta, Sclerurus, etc. Majoritatea cuiburilor săpate sunt construite pe malul unei râpe abrupte, nisipoase sau argiloase. Unele specii construiesc tunele de câțiva centimetri, de 50-90cm în cazul lăstunilor și până la 3 metri în cazul unor papagali (Cyanoliseus patagonus). Cuiburile sunt săpate cu ajutorul pliscurilor, membrelor inferioare, iar unele specii precum Tanysiptera, evacuează molozul din cuib
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
abundentă în bazinul râului Sava. Pătrunde și în nord-vestul României unde s-a semnalat în râul Tur, la nord de Satu Mare, numele său fiind o referire directă la această caracteristică. Trăiește în apele dulci stătătoare sau încet curgătoare cu funduri nisipoase și pietroase și vegetație abundentă submersă. În râuri, se localizează în coturile cu apă înceată. În apele stătătoare trăiește în bălțile de inundație, lacuri și iazuri. Seamănă mult cu babușca, dar spre deosebire de aceasta are corpul mai lung, capul și ochiul
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
Viteza cursului de apă nu depășește 0,1 m/s. Albia este stabilă, pe alocuri cu rogoz și stuf, patul este neted, mîlos, la s. Pîrlița - lutos. Malurile sunt abrupte, cu înălțimea de 0,5-2,5 m, constituite din argile nisipoase și luturi, la muchii înierbate.La 1 km de la gura de vărsare rîul este închis cu un baraj de 400 m lungime. Lungimea lacului de acumulare format aici este de 3,2 km, adîncimea maximă - 4,0 m. Suprafața oglinzii
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
familia ciprinidelor, care se întâlnește în râurile de deal și șes ale Europei. Este un pește de apă curgătoare (râurile de deal și șes), ducând o viață mai mult bentonică (sub pietre, în scobiturile malului), preferând funduri tari pietroase sau nisipoase. Mreana se întâlnește în râurile Europei: la nord de Pirinei și Alpi, de la Adour (Franța) spre est până la Neman (Lituania, Rusia), în râurile care se varsă în Oceanul Atlantic, Marea Nordului, sudul Mării Baltice, nordul Mării Negre (de la Dunăre, Nistru, până la Nipru), în sud-estul
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
sexuală e atinsă în anul 3-5. Depune icrele pe pietre, în aprilie-mai, când se adună în grupe mai mari și urcă în susul râului, până aproape de zona păstrăvului. Reproducerea are loc în ape adânci și repezi, cu un fund pietros sau nisipos. Aci, o femelă depune câte 3.000-10.000 icre, mari cât sămânța de mei, lipindu-le de pietre. În această călătorie, peștii nu se hrănesc. Are valoare economică limitată. Carnea are multe oase și este gustoasă. Icrele proaspete de mreană
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
climă nesănătoasă, fiind o climă maritimă tropicală, căldurile cele mai mari apărând în lunile decembrie și ianuarie, cu o temperatură medie anuală de 26,5°C. Zanzibarul este unicul loc de pe glob unde trăiește maimuța "Piliocolobs kirkii" ; la fel țărmul nisipos al insulei este vizitat ca loc de depunere a ouălor de broasca țestoasă de mare (Cheloniidae).
Zanzibar () [Corola-website/Science/306632_a_307961]
-
trăi 16 ani. Această specie este un pește de apă dulce, de cârd; se întâlnește și în ape salmastre. Preferă râurile mari sau mici, mai ales râurile de deal, curate, cu apă limpede, cu curent repede și cu fund pietros, nisipos sau argilos, ascunzându-se în cotloanele apelor, pe sub pietre mari sau sub malurile umbrite ale iezăturilor. Se întâlnește și în lacuri. Cât e tânăr, peștele trăiește în cârduri mari în locuri cu fund tare, pietros sau argilo-nisipos; exemplarele bătrâne duc
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]