1,813 matches
-
în general. Gândirea, atitudinea, activitatea creatoare angajează întreaga personalitate, cu forțele ei intelectuale, cu trăirile afective, cu efortul voluntar și motivele mobilizatoare. La vârsta copilăriei, creația apare ca o abilitate cognitivă simbolico - verbală, spre a putea fi propulsată cu ajutorul limbajului noțional, ce se prezintă asemenea unui act de imaginație legat de conținutul esenței. Se consideră că înclinația creativă primară este întemeiată pe reflectarea intuitivă, pe tendința de descoperire a noului, pe încrederea instinctivă în forțele proprii. De-a lungul micii școlarități
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
cauzată de lipsa jocurilor cu funcție simbolică și a sentimentului de apartenență la un grup; Limitarea accesului la cultură - persoanele cu deficiență de auz nu citesc literatură, nu înțeleg televiziunea. În ceea ce privește lectura literară, trecerea de la gândirea în imagini la cea noțional verbală la copilul deficient de auz este condiționată de specificul celor două forme de gândire și de limbaj: mimico-gestual și verbal. Există numeroase posibilități de influențare a trecerii din limbaj mimico-gesticular în limbaj verbal, dar această trecere se realizează în
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
imaginea ce le reprezintă și cu semnul mimico-gestual, iar pentru înțelegerea unui text, asocierea acestuia cu imagini reprezentative (care ilustrează esența textului) și cu povestirea lui prin semne. 3. Faza de stocare (nivelul clasificator) presupune integrarea noțiunii noi în sistemul noțional al individului, raportarea acesteia la fondul de noțiuni asimilate anterior. În situațiile în care se presupune integrarea într-o clasă superioară noțională, copii deficienți de auz au dificultăți de înțelegere. 4. Faza de actualizare (nivelul formal) vizează procese de definire
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
și cu povestirea lui prin semne. 3. Faza de stocare (nivelul clasificator) presupune integrarea noțiunii noi în sistemul noțional al individului, raportarea acesteia la fondul de noțiuni asimilate anterior. În situațiile în care se presupune integrarea într-o clasă superioară noțională, copii deficienți de auz au dificultăți de înțelegere. 4. Faza de actualizare (nivelul formal) vizează procese de definire în termenii atributelor semnificative, cu fixări, evaluări, aplicații și transferări relevante. Insă transferul de cunoștințe este un proces prea puțin întâlnit la
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
complexitatea și varietatea lor. Noțiunea de tranziție (transformare), ca trecere lentă sau bruscă de la o stare la alta, de la o situație la alta, de la o idee la alta se întâlnește în nenumărate domenii de studiu și activitate. Însuși conținutul său noțional, atât de variat, încearcă o împletire a domeniilor care o folosesc. Apoi, și noile teorii legate de cunoaștere arată că evoluția, din acest punct de vedere, este un proces discontinuu, cu tranziții, marcat de rupture epistemologice care, pentru a fi
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
complexitatea și varietatea lor. Noțiunea de tranziție (transformare), ca trecere lentă sau bruscă de la o stare la alta, de la o situație la alta, de la o idee la alta se întâlnește în nenumărate domenii de studiu și activitate. Însuși conținutul său noțional, atât de variat, încearcă o împletire a domeniilor care o folosesc. Apoi, și noile teorii legate de cunoaștere arată că evoluția, din acest punct de vedere, este un proces discontinuu, cu tranziții, marcat de rupture epistemologice care, pentru a fi
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
drept criteriu obiectul descrierii ekphrastice, acesta fiind real sau imaginar. Dacă textul literar face referire la un obiect inexistent, ireal, așa cum se întâmplă în cazul majorității exemplelor din literatura ekphrastică antică (scutul lui Ahile, templul soarelui), atunci ekphraza este una noțională. Ekphrasis-ul noțional are la bază convențiile știute de către cititor în legătură cu obiectul descris, convenții cu ajutorul cărora cititorul poate completa astfel imaginea creată în textul literar 17. Michel Constantini comentează termenului ekphrasis din perspectivă etimologică și propune în același timp un alt
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
obiectul descrierii ekphrastice, acesta fiind real sau imaginar. Dacă textul literar face referire la un obiect inexistent, ireal, așa cum se întâmplă în cazul majorității exemplelor din literatura ekphrastică antică (scutul lui Ahile, templul soarelui), atunci ekphraza este una noțională. Ekphrasis-ul noțional are la bază convențiile știute de către cititor în legătură cu obiectul descris, convenții cu ajutorul cărora cititorul poate completa astfel imaginea creată în textul literar 17. Michel Constantini comentează termenului ekphrasis din perspectivă etimologică și propune în același timp un alt reper pentru
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
literatura română este și natura obiectului de artă descris în ekphrază. În majoritatea cazurilor (4 din 5 situații) discutate în aceste romane obiectul ekphrastic este real (Plata dijmei, Parabola orbilor, statuia Victoriei din Samotrache sunt creații existente), iar ekphraza una "noțională"17. Ekphrasis-ul se centrează aici pe ideea de verosimil, pe challenge-ul reprezentării vizualului prin cuvânt, anexând problematica ekphrasis-ului problematicii mai extinse a reprezentării verosimile în romanul realist 18, ipostaziat aici prin romanul cu temă politică. De altfel, celălalt caz studiat
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ridicau numeroase probleme care țineau de reînnoirea limbajului, prin reintroducerea în circuitul public a unor termeni, concepte obnubilate de vocabularul bolșevic. Unul dintre acești termeni care a inflamat dezbaterea publică a fost cel de elită, mai ales că adecvarea sa noțională la realitatea postcomunistă existentă era destul de îndoielnică 1. Orice teorie a elitelor acceptă principiul societății ierarhice. Mai mult, elitele nu reprezintă instrumentul acestei ierarhii, ci acele grupuri în interiorul cărora se formează decizia politică și influența socială, ce pot controla anumite
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
al frumosului este un exemplu de ceea ce înseamnă abordarea frumosului din perspectiva patristicii răsăritene. Sprijinindu-se pe aceste două poziții teoretice importante în demonstrația sa, domnul Mihail Diaconescu încearcă să articuleze sistemul unei estetici a Ortodoxiei, ca disciplină teologică, argumentată noțional pe liturgică și dogmatică, apelând, totodată, la istoria bisericii universale, la istoria artei creștine, la catehetică, omiletică, drept canonic, antropologie religioasă. Dogmatica și experiența filocalică ortodoxă devin temeiul indeniabil al oricărei abordări esențializate a problemelor estetice, în lumina învățăturii ortodoxe
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
semn, icoană, idol, alegorie, imagine, mit etc -, valorifică întregul tezaur al tradiției Părinților Bisericii, punând un accent deosebit pe sublimarea profunzimii simbolice a artei religioase. Poate autorul ar fi trebuit aici să se aplece mai mult asupra definirii unei problematici noționale compozite, precum am arătat puțin mai sus, prin exploatarea unei bibliografii adecvate aparatului antropologiei simbolice, în măsura în care o bună parte a acestor termeni ar fi contribuit la lămurirea unor discuții preliminare despre miza simbolisticii artei religioase, aceasta neînsemnând o scădere a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mai multe atacuri cu privire la fragilitatea sa conceptuală. Într-o mare măsură, acest aspect este rezultatul unei etimologii complicate și al unui bogat (și nesistematizat) complex semantic, învecinat cu simulacrul (opus lucrului real). Pentru studiul imaginarului, dincolo de funcțiile sale, din ansamblul noțional al imaginii sunt utile alte câteva lucruri, și anume asocierea cu forma (pe care o regăsim în relația sa cu schemele de reprezentare și de imaginare), dar și cu noțiunea de figură − aspect pe care îl ia materia prelucrată, modelată
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mediul vorbitor, în vederea integrării ulterioare, sub diferite forme, în învățământul general. Integrarea școlară reală nu se poate realiza decât în momentul în care copilul protezat de timpuriu posedă instrumentul de contact și de stabilire a interrelației prin intermediul limbajului vorbit. Evantaiul noțional care se utilizează atât în știință cât și în limbajul obișnuit pentru a denumi persoanele cu tulburări de auz este foarte lung și diferit. De exemplu: surdo-mut, surdo- vorbitor, surd, deficient de auz, disfuncțional auditiv, hipoacuzic, handicapat de auz, asurzit
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
În special În literatură. Aceste Încercări de a Îmbrăca din punct de vedere conceptual o cultură și operele care o reflectă relevă o indiscutabilă vitalitate a creației În această parte a lumii. Mișcarea Creolității provine din această aspirație spre exprimarea noțională. În 1988 a apărut pentru prima oară, În accepția sa actuală, o astfel de exprimare, sistematizată mai târziu de Jean Bernabé, Patrick Chamoiseau și Raphaël Confiant (Bernabé et alii, 1989). Această alegere ne obligă la o discuție asupra termenului, Întrucât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
științe, religii). Domeniul reflecției se mărește considerabil În felul acesta. El se generalizează la Întreaga lucrare, pentru care articolul de față nu constituie decât un element. Trebuie să Înțelegem așadar În ce măsură reprezentările sociale acoperă, interconectează și articulează toate aceste sisteme noționale și domenii practice. Luând drept ilustrare cercetările despre artă și creatori, cum am putea să nu vedem că aceștia din urmă sunt niște fabricanți de reprezentări? Unii dintre ei (vezi expoziția lui Dominique Gonzales-Foerster, din octombrie-decembrie 2002, la Centrul Beaubourg
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
terenul științei limbii, care să studieze astfel de inovații. Desigur, au existat mai multe cazuri și situații de evaluare paralelă sau pornind de la premise diferite a problemelor din acest domeniu și, de aceea, s-a simțit mereu nevoia unor precizări noționale și terminologice, pe măsură ce specialiștii elaborau metodologii interpretative și taxinomii adaptate obiectului vizat și perspectivei din care este cercetat. În acest context, s-au elaborat lucrări lexicografice, îndeosebi în spațiul de limbă franceză, alcătuite sau coordonate de specialiști ce contribuiseră prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
c u r s u l u i, se menționează cîmpul discursiv pentru a desemna spațiul în care un ansamblu de formații discursive sînt concurente și se delimitează reciproc. Dar, în analiza sensului, semantica structurală a impus uzul sintagmelor cîmp noțional (sau conceptual), cîmp lexical și cîmp semantic, ultimele două fiind deseori confundate. În aceste împrejurări, s-ar putea folosi denumirea cîmp lingvistic ca un hiperonim al celorlalte, deși această folosire nu a devenit obișnuită. Cîmpul noțional nu a beneficiat de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
impus uzul sintagmelor cîmp noțional (sau conceptual), cîmp lexical și cîmp semantic, ultimele două fiind deseori confundate. În aceste împrejurări, s-ar putea folosi denumirea cîmp lingvistic ca un hiperonim al celorlalte, deși această folosire nu a devenit obișnuită. Cîmpul noțional nu a beneficiat de o definiție precisă pe terenul lingvisticii, deși este antrenat în anliza sensului, iar situația se explică prin faptul că a fost concurat de cîmpul tematic, propus de G. Matoré, iar uneori a fost confundat cu cîmpul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
precisă pe terenul lingvisticii, deși este antrenat în anliza sensului, iar situația se explică prin faptul că a fost concurat de cîmpul tematic, propus de G. Matoré, iar uneori a fost confundat cu cîmpul semantic sau cu cîmpul lexical. Cîmpurile noționale sînt domenii recunoscute în realitatea obiectelor și în practica umană, fiind reprezentate în limbă în sectorul referenților. Relațiile semantice care antrenează asociațiile de idei în cîmpurile noționale sînt de o mare diversitate și de o mare complexitate, astfel încît este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
iar uneori a fost confundat cu cîmpul semantic sau cu cîmpul lexical. Cîmpurile noționale sînt domenii recunoscute în realitatea obiectelor și în practica umană, fiind reprezentate în limbă în sectorul referenților. Relațiile semantice care antrenează asociațiile de idei în cîmpurile noționale sînt de o mare diversitate și de o mare complexitate, astfel încît este greu să se stabilească limite clare între ele. Ideea de cîmp noțional antrenează deopotrivă perceperea realității, reprezentarea ei conceptuală și categorizarea ei lingvistică. Cum arată analiza sugerată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reprezentate în limbă în sectorul referenților. Relațiile semantice care antrenează asociațiile de idei în cîmpurile noționale sînt de o mare diversitate și de o mare complexitate, astfel încît este greu să se stabilească limite clare între ele. Ideea de cîmp noțional antrenează deopotrivă perceperea realității, reprezentarea ei conceptuală și categorizarea ei lingvistică. Cum arată analiza sugerată de J. Trier a microsistemelor de termeni, studiul comparativ al sistemelor de catagorizare a culorilor din mai multe limbi sau a altor cîmpuri noționale, precum
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cîmp noțional antrenează deopotrivă perceperea realității, reprezentarea ei conceptuală și categorizarea ei lingvistică. Cum arată analiza sugerată de J. Trier a microsistemelor de termeni, studiul comparativ al sistemelor de catagorizare a culorilor din mai multe limbi sau a altor cîmpuri noționale, precum desemnarea zăpezii la eschimoși, sistemele de reprezentare a numărului, a persoanei, a timpului etc., este în centrul lucrărilor despre percepție și reprezentare care vizează producerea sensului. Cîmpul lexical întrunește unitățile lexicale ce corespund unui cîmp noțional, astfel încît aceste
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a altor cîmpuri noționale, precum desemnarea zăpezii la eschimoși, sistemele de reprezentare a numărului, a persoanei, a timpului etc., este în centrul lucrărilor despre percepție și reprezentare care vizează producerea sensului. Cîmpul lexical întrunește unitățile lexicale ce corespund unui cîmp noțional, astfel încît aceste unități au, sub aspectul semnificatului, aceeași dominantă semantică. Prin potențialul semnificant din limbă și prin efectele de sens din discurs, cîmpurile lexicale sînt fundamentul izotopiilor, iar, în plan diacronic, analiza cîmpurilor lexicale (precum cele ale înrudirii, ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
celor ale relativității lingvistice. Noțiunea "cîmp lexical" interesează în mod deosebit lexicografia, apoi, stilistica și a n a l i z a d i s c u r s u l u i. Folosirea ei nu creează dificultăți dacă domeniul noțional corespunde unei desemnări hiperonimice, deoarece cîmpul lexical apare atunci sub forma unei paradigme (de exemplu, arbore - stejar, pin, palmier), dar cînd domeniul acoperit devine mai complex (de exemplu, aviație - dragoste) noțiunea nu mai poate viza bogăția relațiilor și asociațiilor semantice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]