2,833 matches
-
mi-a hărăzit nora pe care o am. O să se ducă peste tot unde-o să vrei dumneata. Tot ce-o să vrei dumneata o să facă, numai să-l găsească și să-l aducă pe Tomiță al nostru. Nu-i așa, noră? Cerboaica o privi o clipă cu buzele strânse, apoi dădu din umeri și încuviință surâzând liniștitor: Așa-i, mamă. Dacă spui mata... Mata știi că eu niciodată nu-ți ies din vorbă... Da, da, o arse cu privirea bătrâna. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
din umeri și încuviință surâzând liniștitor: Așa-i, mamă. Dacă spui mata... Mata știi că eu niciodată nu-ți ies din vorbă... Da, da, o arse cu privirea bătrâna. Mi-a dat Dumnezeu cea mai bună și cea mai frumoasă noră. Vă felicit, doamnă, se înclină prefectul. Pentru vremurile astea sunteți, într-adevăr, o mamă norocoasă, o complimentă el, galant. Se-ntoarse spre Cerboaică: Unde v-ați ascuns, să nu mai... De-atâta timp! Extraordinar! Puteam jura că sunteți în celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
țipete și triluri vesele. Să v-ajute Dumnezeu, maică! mulțumi bătrâna și se aplecă întunecată și mândră în fața prefectului. Își potrivi părul cărunt sub broboada neagră care-i alunecase, săltă traista grea acum, umflată, pe umăr și se-ntoarse spre noră, cercetând-o întrebător: Mai rămâi?! Cum să rămân! Bătrâna oftă și tăbârci traista, cu capul în pământ, uscată, mărunțică și totuși puternică, răspândind un aer de stabilitate, de rezistență și veșnicie, ca un duh al pământului. M-am gândit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
răcorească. Insolația! O să capete insolație! Și-atunci mogâldeața cenușie apăru din nou. Mamă! strigă. Vedenia o auzi. Se trase înapoi. Dispăru în porumb. Ce-i? întrebă bătrâna. Vine! spuse ea. Apleacă-te și seceră. Cine să vină! gâfâi bătrâna șoptit. Nora se aplecă aprinsă-n obraji, buimacă, prostită de căldură. Continuă să secere. Strânse paiele cu spicele grele în vârf. Harști! făcu secera. Un mănunchi! harști! Alt mănunchi, harști! Fată! Ziceai de-un om. Unde-i? Ce om? Își încordă ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
te pătrunde moartea. Dacă s-au încheiat socotelile și-am întors spatele nemților, Alexandru, oriunde-ar fi, e ca și mort, nu se mai poate întoarce. Tom se afla și el în primejdie. Nu mai avea băieți, nu mai avea noră, rămăsese numai cu Miluță, și nici Miluță nu mai era al ei... Își apăsă pieptul cu mâinile, suflând tare, cu gura deschisă. Când i se mai potoli inima, intră izbită de liniștea nefirească și de aspectul înspăimântător al cârciumii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
sau la două venea și el la Profira lui. Nu mică i-a fost surpriza când l-a găsit pe Ghițișor în pat cu Profira, amândoi în pielea goală. Catrina știa de Ghițișor al ei că trage la rame la noră-sa Profira, dar nu-i spunea lui fii-su Gheorghe, că o bătea cu funia udă Ghițișor. Gheorghe a vrut să o lase pe nevastă-sa, dar frații ei își aveau casele gard în gard cu al lui Ghițișor. Și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
căzut și Ghițișor la boală și a zăcut la pat mai mult de șapte ani și nu-l mai strângea Dumnezeu și cu chiu cu vai a acceptat să se spovedească. Mărturisind că într-adevăr a avut relații sexuale cu noră-sa și cu mama lui, cu Rarița și că el i-a luat zilele lui Ion, care nu mai murea și, de frică că va vorbi, s-a gândit să-i bage făină pe gât cu un melesteu. Ghițișor a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
dar la vreo doi ani de la căsătorie Gheorghe s-a îmbolnăvit de plămâni ca și taică-su și a dat colțul. A plâns mult Zavastia după copilul ei, probabil că o fi râs de Oacheș că-l jelea pe Constatin. Nora Zavastiei s-a mutat între timp la casa ei cu tot cu fată, adică cu nepoata Zavastiei. Astfel, Zavastia a rămas singură în căsuța ei, cu paie și stuf. Anii au trecut și cum toți oamenii îmbătrânesc, a îmbătrânit și ea. Între
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
băbuța în casă, că afară era frig și se ruga pe la vecini să mai vină noaptea, să mai stea cu ea de vorbă că îi era urât singură. Prima care s-a dus să-i țină de urât a fost noră-sa, dar după o săptămână s-a rugat de toți oamenii din sat, pe care i-o ajutat Zavastia, să mai treacă pe la ea. Oamenii au răspuns cu promptitudine. După moartea vrăjitoarei, în casa Zavastiei au început să aibă tot
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
apoi am forțat-o să facă dragoste cu mine. Am regulat pe toate surorile mele ... după ce le-am îmbătat, că doar aveam crâșmă și ele nu spuneau, ca nu cumva să le lase bărbații lor. Mi-am regulat fetele, toate nurorile și pe unele nepoate, nu pe toate, că acum nu mai pot, că de altfel nu le-aș ierta. Tot ce mi-a căzut nu am iertat. Acum, părinte, ce să fac? Să te spovedești, fiule, mai ai păcate? Să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
aveau voie să moștenească pământ. Existau însă și cazuri în care o astfel de regulă nu putea fi respectată datorită faptului că singurii moștenitori erau fete. În asemenea situații, femeia era considerată bărbat, iar bărbatul cu care se căsătorea devenea noră. Regula inversării rolurilor era făcută cu scopul de a nu da unui străin drepturi depline în obște; de unde deducem că femeia nu avea drepturi depline decât în astfel de cazuri sau atunci când era văduvă și, implicit, „proprietara” terenurilor (Stahl, 1998
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
familii adevărate, numai el era singur, cu un câine de pripas, care nu mai plecase de la el. Ne-bănuite sunt căile Domnului. S-a Întâmplat ca una din nepoatele Letiției să aibă nuntă acolo În sat. Cu fiul ei, cu nora și alte două verișoare se dusese și Letiția la nuntă. A fost suficientă o singură privire, ca jarul dragostei pe care-l credeau stins de ani de zile să-i ardă iarăși pe cei doi. Feodor stătea de vorbă cu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
sub nici o formă să renunțe la ea. S-a dus la București la ea la spital și a susținut-o moral, asigurând-o că multe femei s-au operat și s-au vindecat. Susținută de el și de fiul și nora sa, Letiția a trecut cu bine prin această Încercare. Feodor avusese și el un cancer de prostată, se operase și urma lunar un tratament care Îl ajuta să meargă mai departe. Trecuseră trei ani și se simțea bine. Avea și
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
de chimioterapie și Letiția mai purta convorbiri telefonice cu Feodor. Într-una din zile el o invitase să-i vadă micul colț de rai pe care-l amenajase special pentru ea acolo În sat. Letiția se jena de fiul și nora sa, dar Feodor a vorbit cu fiul ei. Chiar tinerii au Îndemnat-o pe Letiția să meargă să mai schimbe locul. Aerul curat de la țară sigur Îi va face bine. Așa a ajuns Letiția să locuiască la Feodor și să
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
soțul ei, dar și surorile. După acei șapte ani, soțul s-a stins, de durere și de epuizare. Cum aveau un singur băiat, căsătorit și cu care stăteau În casa lor, construită de sora și soțul acesteia, Îngrijirile au revenit nurorii. Aceasta fiind casnică, și-a făcut dosarul pentru a fi plătită să-și Îngrijească soacra. Atunci a Început calvarul femeii. În aceste condiții, cineva ar fi trebuit să verifice, cât de bine era Îngrijită femeia de nora sa. Dacă se
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Îngrijirile au revenit nurorii. Aceasta fiind casnică, și-a făcut dosarul pentru a fi plătită să-și Îngrijească soacra. Atunci a Început calvarul femeii. În aceste condiții, cineva ar fi trebuit să verifice, cât de bine era Îngrijită femeia de nora sa. Dacă se făcea ocazional câte un control, multe din suferințele bolnavei, nu ar fi existat. Cine crede că a Îngriji pe cineva Într-o astfel de situație este o plăcere, sau este ușor...se Înșeală. Nu este plăcut și
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
o astfel de situație este o plăcere, sau este ușor...se Înșeală. Nu este plăcut și este foarte greu. Dar dacă pentru acest efort ești și plătit, de stat, mi se pare normal să o faci cum se cuvine. Aici nora sa a dovedit a fi culmea lașității și Începuse să bea cam mult. Femeia paralizată de 15 ani, avea parte zilnic de injurii, de blesteme, de bătăi și de apostrofări de tot felul: Că nu mai mori odată să scap
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
bătăi și de apostrofări de tot felul: Că nu mai mori odată să scap de tine și multe altele, pe care femeia care-mi povestea, le auzise de la vecinii surorii sale. Bolnava nu s-a plâns mult timp de teama norei, devenită alcoolică și foarte agresivă. De atâta amar de vreme, de când nu s-a mai putut ridica din pat, femeia făcuse escare, răni de stat În aceeași poziție În pat și avea dureri mari. Ca și cum nu era de ajuns chinul
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
alcoolică și foarte agresivă. De atâta amar de vreme, de când nu s-a mai putut ridica din pat, femeia făcuse escare, răni de stat În aceeași poziție În pat și avea dureri mari. Ca și cum nu era de ajuns chinul ei, nora a Început să o bată chiar pe aceste răni, ca să nu se vadă vânătăi pe corp. Pe surorile mai tinere ale soacrei sale, nora nu le mai primea În casă. Femeia se ruga zilnic la Dumnezeu, să o ierte și
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
În aceeași poziție În pat și avea dureri mari. Ca și cum nu era de ajuns chinul ei, nora a Început să o bată chiar pe aceste răni, ca să nu se vadă vânătăi pe corp. Pe surorile mai tinere ale soacrei sale, nora nu le mai primea În casă. Femeia se ruga zilnic la Dumnezeu, să o ierte și să o facă mai bună pe nora sa. Nu era ceas din zi În care să nu citească, câte o rugăciune, psalmi, sau cărți
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
pe aceste răni, ca să nu se vadă vânătăi pe corp. Pe surorile mai tinere ale soacrei sale, nora nu le mai primea În casă. Femeia se ruga zilnic la Dumnezeu, să o ierte și să o facă mai bună pe nora sa. Nu era ceas din zi În care să nu citească, câte o rugăciune, psalmi, sau cărți bisericești. Erau ultima ei speranță, singura ei mângâiere, În coșmarul pe care-l trăia. Fiul ei, singurul ei copil, trecea zilnic pe lângă fereastra
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
care o ocolea ca pe o leproasă. La sesizarea vecinilor, care mai auzeau ce se Întâmpla cu femeia bolnavă, frații și surorile acesteia au chemat poliția. Nici acest lucru nu a schimbat prea mult, tratamentul inuman la care o supunea nora. Mă Întreb și eu, de unde mai avea această femeie puterea să se roage pentru iertarea, agresoarei sale. I se lumina fața când citea câte o rugăciune, povestește mai departe sora ei, de ai fi zis că este cea mai fericită
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
boala când vrei calitatea actului medical și corectitudine față de pacient: devii ipohondru. La intrarea în pavilion îl găsesc pe dr. G.I. Cunoștințe vechi. Mă salută și întreabă: - Dumneavoastră mă căutați, d-na G.? - Da, eu vă caut. Vă prezint pe nora mea, d-na N. - Știu despre ce este vorba din raportul de gardă, dar n-am știut că despre dumneavoastră este vorba. - Vă rog, d-le doctor, să-i faceți o ecografie amănunțită fetei mele. - Îi fac, dar nu pot
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
un spirit deosebit de puternic, de undeva din cerurile înalte, dacă nu cumva chiar din Orașul de Aur. Cred că vom afla la timpul potrivit. Noi suntem aici ca să-l ajutăm (spiritul) să se acomodeze la grelele condiții pământene. Viitoarea mamă, nora mea, a visat și ea o femeie care a venit și i-a spus doar atât: vei naște un copil. N. a rugat să-i spună cum va fi, dacă va fi sănătos, dar n-a primit răspuns. Vom trăi
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
țineam strâns, cu cealaltă i-am îndreptat cuta de pe spate. Am stat așa până cineva de la masă a spus: - Gata, până vineri totul se termină. Asta era vineri sau sâmbătă dupăamiază. Duminică dimineața la ora 6 a.m. primesc telefon de la nora mea să găsesc urgent un medic, pentru că T. este grav bolnav, cu febră mare și nu mai știe ce să-i facă. Am sunat la mulți medici. Una singură mi-a răspuns: Evelina. Și-i mulțumesc din suflet pentru gest
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]