1,007 matches
-
cred mai degrabă în religiile deprinse din creștinism. De exemplu, credința în Dumnezeu, în Diavol sau în îngeri este mult mai răspândită decât în Europa (în îngeri, 78% în Statele Unite, față de 26% în Marea Britanie). De asemenea, spiritismul este mai mult „nord-american”, la fel ca și credința în OZN-uri de origine extraterestră. Pe scurt, francezii nu sunt nici pe departe oamenii cei mai iraționali. Tabel comparativ al credințelor în câteva țări occidentale (în procente) Media a 59 de sondaje din anii
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
și asupra familiei În susținerea acestuia. Dezavantajul major constă În dependența de facilitățile de transport și comunicare Între specialiști, școală și familie. Alături de modelele amintite până acum au mai existat o serie de inițiative locale, În unele state europene sau nord-americane, prin care s-a Încercat aplicarea altor modele și forme, unele cu rezultate foarte bune. Iată, În sinteză, câteva dintre aceste modele, care pot fi utile ca puncte de referință În proiectarea altor modele sau programe locale: Modelul În cascadă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
opinie" În fond, într-o măsură substanțială, putem afirma că toată această carte este dedicată principiilor care asigură o bună calitate cercetărilor pe bază de anchetă și sondaj. Însă, pentru că în ultima vreme pe plan mondial - în speță în literatura nord-americană - s-a intensificat elaborarea unor procedee exprese de asigurare și estimare a calității, vom prezenta și noi, succint, rezultate mai notabile, urmând, în principal, o lucrare didactică de sinteză: Introduction to Survey Quality (2003) scrisă de Paul Biemer și Lars
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
corect, (vii) conștientizare corectă (right mindfulness), (viii) concentrare corectă. Așadar, rezolvarea acestei discrepanțe cognitive s-ar putea face nimicind dorința prin cele 8 căi. Un astfel de demers ar fi însă nerealist și greu de acceptat pentru cultura europeană și nord-americană, în care dorințele sunt adesea cultivate. b) Școala epicurieică sugera nu eliminarea dorințelor, ca în varianta budistă, ci reducerea lor drastică la un set care să asigure satisfacerea nevoilor de bază, biologice și sociale. În acest fel, având mai puține
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
îl încastrează, înălțându-l în discursuri emfatice pozitive sau negative, și alegerea obiectelor de investigație antropologică par, în Franța, deosebit de complexe și de relaxate, mai ales dacă le comparăm cu cele care sunt în joc în anumite ramuri ale antropologiei nord-americane; de aceea, nu găsim aici niciun echivalent al "business anthropology" care să recomande fără niciun fel de ironie antropologilor să se înscrie în finalitățile întreprinderilor doritoare să-și ralieze serviciile specialiștilor în "identități etnoculturale" cu scopul unei mai mari eficacități
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sau să evaluăm potențialii parteneri. Dusă la extrem, după cum ne stă în obicei să procedăm cu lucrurile, tehnologia ne privează de genul de comunitate autentică, esențială pentru noi ca ființe inerent sociale" (pp. 156-157). În același timp, ne atenționează autorul nord-american, "cu atât de numeroase interacțiuni umane mediate acum de un soi de interfață tehnologică, fie ea telefon sau computer, contactele dintre oameni își pierd intimitatea necesară spre a forma relații individuale și, mai departe, comunități" (2009, p. 155). Pe scurt
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dezvoltarea personală este concepută nu pe seama subdezvoltării celorlalți, a compromiterii trebuinței lor de creștere, ci prin crearea condițiilor favorabile, stimulative creșterii și afirmării tuturor membrilor grupului. A. Maslow preia de la antropologul american Ruth Benedict ideea unei societăți sinergetice. Potrivit specialistei nord-americane, aceasta constă în: "condiții sociale și instituționale care fuzionează egoismul cu altruismul, asigurând ca atunci când eu urmăresc satisfacții personale, în mod automat ajut pe ceilalți, iar când încerc să fiu altruist, în mod automat obțin recompense și satisfacții pentru mine
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
posibilele capcane. "Tipul agresiv are aerul unui individ extrem de neinhibat. El își poate afirma dorințele, poate da ordine, își poate manifesta furia, se poate apăra. Dar în realitate nu are mai puține inhibiții decât tipul docil", ne asigură celebra autoare nord-americană (1998, p. 58). Un lucru îi este clar și nimeni nu-l poate convinge de contrariu: omul este lup pentru om. Puterea face dreptul; destul cu omenia și cu mila. c. Indivizii care fug de oameni se caracterizează prin trebuința
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
maximiza diferența dintre scorul propriu și scorul celuilalt). În această situație, cei mai mulți adoptă soluția dictată de prima reacție și cea percepută ca cea mai avantajoasă și ca cea mai sigură: respectiv, aceea de a acționa pe cont propriu, necooperant. Cercetătorul nord-american Harsanyi (1961, apud Boncu, 2006) a observat faptul că interesul personal poate fi susținut și prin răspunsuri cooperative (mai ales atunci când subiecții participă la mai multe jocuri). În ceea ce privește criteriile de raționalitate a cooperării, același cercetător notează: "Urmărirea rațională a interesului
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ne manifestăm flexibilitatea, creativitatea, bucuria și compasiunea, care sunt calitățile noastre firești, îngrădindu-ne viața și stabilind în mod arbitrar în ce fel trebuie să gândim, să simțim și să reacționăm" (Bennett-Goleman, 2002, p. 137, s.n. G.A.). Potrivit cercetătoarei nord-americane, schemele (mentale) au puterea de a supraviețui pentru că, "într-un mod oarecum primitiv, ele par să fie utile" (2002, p. 150) și de a ne impune ce anume să observăm și ce anume să ignorăm, fără ca noi să (ne) conștientizăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de profeție care se adeverește de la sine, ca o teorie sau presupunere despre noi, despre alții și despre relații inevitabile pe care le credem noi că le vom avea cu ei, teorie ce se dovedește funcțională" (p. 149). Potrivit autoarei nord-americane, o schemă este "o combinație puternică de idei și de sentimente negative" (p. 90), care ne-a ajutat într-un fel să ne adaptăm, oferindu-ne la un moment dat "o soluție cel puțin parțială pentru o anumită problemă cu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
îi împinge pe oameni către un teren ostil și primejdios" (idem, p. 94). Această schemă de inadaptare se caracterizează prin suspiciune exagerată; individul dominat de un atare obicei emoțional are convingerea intimă că nu poate avea încredere în oameni. Cercetătoarea nord-americană precizează: "Oamenii care au deprins acest tipar sunt în permanență vigilenți în relațiile lor, temându-se că ceilalți oameni vor profita într-un fel sau altul de ei sau că îi vor trăda. Pentru că sunt atât de precauți și atât
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să se întâmple ceva care să readucă în minte acea problemă. Apoi, sentimentele vechi și răspunsurile vechi reapar în mod automat" (p. 95). Ele ne pot umbri mintea pentru o vreme, ca un fel de nor emoțional (p. 100). Cercetătoarea nord-americană consideră că ne putem schimba aceste scheme mentale (rigide și înguste, automate și ineficiente în relațiile cu semenii) și numește acest proces alchimie emoțională. Ea se referă la "transformarea unei stări emoționale confuze, cețoase în claritate și iluminare" (idem, p.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
numește acest proces alchimie emoțională. Ea se referă la "transformarea unei stări emoționale confuze, cețoase în claritate și iluminare" (idem, p. 17). Presupune, mai întâi, o cunoaștere a schemelor (de inadaptare). Dacă ne observăm prin contemplație obiceiurile emoționale, scrie psihologul nord-american (2002), în cele din urmă vom fi mai puțin limitați de ele și ne vom putea detașa de perspectiva deformată asupra vieții. Treptat, pe măsură ce aceste tipare își pierd forța, căpătăm o perspectivă mai echilibrată asupra lucrurilor, fiind capabili de reacții
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
determina o schimbare în abilitatea noastră de a controla emoțiile (destructive): • mai întâi, are loc o estimare. Se evaluează acțiunile, atitudinile, reacțiile persoanei cu care interacționăm. Dacă am fi conștienți de această estimare, dacă am monitoriza-o, precizează celebrul psiholog nord-american, atunci am putea s-o influențăm, intrând într-un fel de dialog cu noi înșine, chestionând premisa pe care se bazează, observând poate că persoana respectivă nu ne-a văzut sau că acesta nu este un motiv suficient pentru a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
relații superficiale, fragile, false, fluctuante. Chiar dacă, la prima vedere, majoritatea dintre noi credem că scuzele ne diminuează respectul de sine, G. Chapman și J. Thomas (2008) arată că lucrurile, privite mai atent, stau exact invers: "Oamenii menționează cei doi specialiști nord-americani respectă pe cei care sunt dispuși să-și asume responsabilitatea pentru propriile eșecuri. Respectul și admirația celorlalți au drept consecință logică întărirea respectului de sine. Pe de altă parte, cei care încearcă să ascundă sau să-și justifice comportamente greșite
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care afectează relațiile interpersonale. Pe perioade mai scurte sau mai îndelungate de timp, mai frecvente sau mai rare, ea este inerent prezentă în viața noastră; unora, le poate marca, chiar, atitudinea față de viață, față de semeni. Pentru celebrul profesor și neurolog nord-american A. Damasio, suferința constituie, alături de bucurie, "cele două embleme ale vieții noastre afective" (p. 132). În cazul ei, se manifestă stări de dezechilibru funcțional: "ușurința de a acționa este redusă" (idem, p. 133). Persoana este derutată, rănită moral, dărâmată sufletește
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o are partenerul în organizarea vieții sale. Intimitatea este, așadar, "o temelie a dragostei, dar o temelie care se dezvoltă lent, cu întreruperi și este dificil de realizat" (idem, p. 23). A doua componentă a dragostei (în concepția celebrului psiholog nord-american) este pasiunea. Ea implică "o stare de intensă năzuință pentru uniune cu celălalt" (p. 24, s.a.). Ea este în mare măsură "expresia dorințelor și a nevoilor precum cele de stimă de sine, creștere, afiliere, dominanță, supunere și implicare sexuală" (ibidem
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
tradiționaliste (în sensul peiorativ). Acum, "maleabilitatea reprezintă cheia supraviețuirii unei relații", precizează L. Marinoff (2009, p. 187). În aceeași abordare, egoismul nu este prin el însuși un coroziv al raporturilor interumane. Atunci când provine din interes de sine luminat explică psihoterapeutul nord-american egoismul este o forță constructivă. Atunci când se naște din vanitate, din egotism sau din narcisism, acesta este distructiv" (2009, p. 205). În aceeași notă, sunt specialiști care susțin ideea potrivit căreia "competiția declanșează tot ce e mai bun în om
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
relațiilor în direcția satisfacerii propriilor interese (individuale) și invidie, cooperarea implică încredere în celălalt, satisfacerea motivațiilor ambilor parteneri, bună-credință, fidelitate. Relațiile de cooperare depind în mare măsură de încrederea reciprocă. Reciprocitatea este cheia acestui tip de relații (sau ceea ce biologul nord-american Robert Trivers a numit altruismul reciproc). În actualele condiții, însă, nu este ușor să avem încredere unii în alții, mai ales atunci când ea încrederea tinde să fie folosită în interes personal sau devalorizată, persiflată ca naivă sau ca semn al
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
111). Relațiile interpersonale au "în mod porențial capacitatea de a genera emoții", notează R.S. Lazarus (2001, p. 468). Ele pot genera deopotrivă emoții pozitive și emoții negative (în funcție de evaluările subiective și de posibilitatea/imposibilitatea atingerii scopurilor, obiectivelor personale). Celebrul psiholog nord-american menționează faptul potrivit căruia atunci când "indivizii sunt tratați afectuos sau trăiesc experiențe pozitive, este foarte probabil ca aceștia să se simtă deopotrivă în siguranță, protejați, să aibă încredere în propria persoană și să fie expansivi; altfel spus, se simt mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
celor care urmăresc îmbunătățirea activității organizației lor să facă din echipele acesteia "zone libere de concurență" (p. 189, s.n.). "Instigarea colegilor de echipă unii împotriva altora cu speranța că această competiție îi va determina să lucreze mai bine scrie autorul nord-american dă rareori rezultate și aproape întotdeauna subminează motivația intrinsecă". Dacă vrem ca lucrurile să meargă (spre) bine, atunci este recomandabil să alegem colaborarea/cooperarea (ibidem). 24 Blatiștii sunt "oamenii care cad pradă tentației de a profita de un bun public
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se va dovedi fie infructuoasă, fie incomodă" (p. 28). Când înăbușim mânia nu facem decât să amânăm inevitabilul; mânia reprimată se întoarce sub formă de depresie, de anxietate sau de atac de panică. "Oamenii care își reprimă mînia precizează psihoterapeutul nord-american se confruntă frecvent cu sentimente de inutilitate, de deziluzie și de revoltă. Prin lipsa unei abordări deschise și constructive, ei se bazează pe gândul pesimist că lumea este un loc neprietenos, care este complet nepăsător față de nevoia lor de a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
flacără uriașă s-a prăbușit în ocean, pe cer au apărut lumini ciudate, busola s-a dereglat". Un lucru caracteristic pentru disparițiile din Triunghi este lipsa oricăror urme sau a semnalelor SOS. Unii cred că în spatele disparițiilor se află Comandamentul Nord-American de apărare aerospațială în acțiunea de păstrare a secretului existenței unei baze ce folosește tehnologie ultrasecretă. Se presupune că Triunghiul Bermudelor este corespondentul rămășițelor scufundate ale Atlantidei. Sub aceste ruine ar exista cristale ce emit energii care dereglează navigația. Un
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
volum științific. Îmi asum riscul, care e cel al unei angajări intelectuale totale și care este legat, totodată, de responsabilitatea mea la Observatorul Internațional al Violenței în Școală, care mă plasează la intersecția unor literaturi științifice foarte diferite, de la pragmatismul nord-american la reflecțiile sociologice sau filosofice ale altor tradiții de cercetare. Să te deschizi spre alte cercetări înseamnă și să te deschizi spre alte stiluri de scriitură, să te lași surprins fără a respinge a priori întrebările și răspunsurile celuilalt ori
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]