6,495 matches
-
mintală a grupelor sociale Igiena mintală a mediilor sociale Igiena mintală a grupelor instituționalizate Igiena mintală specializată Igiena mintală a bolnavilor psihic Igiena mintală a bolnavilor somatici Igiena mintală a persoanelor handicapate Sursele și ramurile igienei mintale Doctrinele religioase care normează raporturile dintre sacru și profan au instituit interdicții care au constituit primele forme de reguli de conduită (atitudini spirituale, credințe etc). Doctrinele morale, prin normele impuse în relațiile interpersonale, au contribuit în egală măsură la impunerea unor conduite etice pentru
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
forme de reguli de conduită (atitudini spirituale, credințe etc). Doctrinele morale, prin normele impuse în relațiile interpersonale, au contribuit în egală măsură la impunerea unor conduite etice pentru întreaga comunitate umană. Doctrinele politice, la rândul lor, prin legile statului care normau regimul libertăților (drepturi și datorii), au statutat un anumit tip de relații și ierarhii sociale și o serie de conduite care decurg din acestea. b) Sursele sociologice Dacă aceste surse își exercită mai târziu influența asupra sferei igienei mintale, acțiunea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în viața socială. Apariția unor probleme noi de tipul „bioeticii”, „eutanasiei”, „experimentului terapeutic uman” etc., ce revin ca responsabilitate științifică igienei mintale, fac ca aceste probleme să interfereze cu doctrinele politice și cu mentalitatea socio-culturală, cu sistemul de valori care normează viața socială. Față de toate aceste aspecte igiena mintală se dovedește a fi un „domeniu de atitudine”, dar și de „practică medico-psihosocială”, privind păstrarea și promovarea stării de sănătate mintală individuală și colectivă, ceea ce-i conferă un statut special în seria
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și aflat într-o situație antitetică cu cel de boală; el definește un tip ideal de structură și funcție organică; f) conceptul de boală, care este anormalitatea în sens lărgit, aparținând sferei medicinei. Schenk distinge cinci tipuri de norme: a) norma statistică, ce se apreciază după frecvență; Fig. Norma medie Anomaliile externe Fig. - norme de contrast realizare (+) tulburare (-) - norme liniare tulburare (-) tulburare (+) - norme deviante domeniu de toleranță devianță - norme de sectorializare tulburare - norme degenerative normă reducere - norme transacționale de suprapunere interior
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
naturali este luat de factorii de civilizație, care construiesc un nou tip uman. Are loc procesul de personalizare prin civilizare a „cetățeanului”. Apar conștiința, limbajul codificat, activitatea ordonată și diviziunea socială a muncii, statutele, rolurile și ierarhiile sociale. Conduitele sunt normate valoric și supuse unor restricții (tabuuri), ceea ce le conferă un caracter simbolic. Se poate remarca din cele de mai sus că evoluția psihosocială a omului de la specia umană (stadiul pur biologic) la persoana umană (stadiul pur social) este rezultatul unei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a-fi-împreună”, o reunire ontologică constituită și întreținută de un sistem de valori; d) dimensiunea juridică sau latura existenței care reglementează raporturile și modalitatea de cooperare/comunicare interpersonală dintre persoane în cadrul sistemului social; comunicarea, ca formă specializată a relațiilor interumane, este normată de legi și urmărește stabilirea unor „cadre de viață socială” care promovează drepturile și datoriile individuale și de grup ale persoanelor; comunicarea trebuie, în cazul acesta, pe de o parte să respecte drepturile fiecăruia, iar pe de altă parte să
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și mentalitatea vor fi profund diferite de la sat la oraș. Aceste aspecte se vor reflecta și în starea de sănătate mintală și boală psihică a comunităților sociale de tip rural sau de tip urban. În cazul satului, viața cotidiană este normată de tradiții, de factorii morali, de relațiile de înrudire între membrii comunității umane. Interesele, ca și idealurile sunt comune, iar relațiile sunt bazate pe încredere și ajutorare reciprocă. Totul decurge după modele păstrate prin tradiție, atât în acțiuni, comportamente, cât
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai favorabil menținerii sale. De altfel, și studiile statistice și de epidemiologie a bolilor psihice scot în evidență faptul că în mediul rural factorii de risc pentru sănătatea mintală sunt mult mai reduși și diferiți de cei de la oraș. Ceea ce normează viața la sat sunt valorile morale și tradițiile locale. Bolile psihice sunt mai rare, ca și suicidul sau violența. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt alcoolismul sau tulburările de tipul oligofreniilor și epilepsia. În cazul orașului, viața cotidiană nu mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pot afecta starea de sănătate mintală. Secțiunea III Igiena mintală a comunicațiilor umane Capitolul 20 Spațiul social și sănătatea mintală 1. De la physis la polis Orice societate presupune un cadru de viață colectivă a persoanelor umane, organizată în jurul unor instituții, normată de un sistem de valori și controlată de un corp de legi care decurg din normele valorice. Viața în cetate reprezintă „ieșirea” omului din natură și „intrarea” într-un spațiu vital propriu naturii sale, care-l reprezintă, îl ocrotește și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
poate afirma că se încheie „istoria naturală” și începe „istoria social-politică” a persoanei umane. Orice mod de viață, atât în natură, cât și în cetate, presupune avantaje, dar și restricții: drepturi, interdicții și datorii. Din punct de vedere psihologic, acestea „normează” nevoile, tendințele și aspirațiile, atât ale individului, cât și ale grupului social. În cetate, însă, individul va trebui „să fie” sau „să se conformeze” în raport cu interesele generale, să-și pună de acord interesele și nevoile cu cele ale grupului de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a naturii și a tipurilor de conflicte depinde de cunoașterea situațiilor de criză socială. Este prin urmare absolut necesar să analizăm crizele sociale. Crizele apar ca o consecință a uzurii și în cele din urmă a devalorizării modelelor socioculturale care normează societatea respectivă. Această devalorizare duce la situații de anomie, dezechilibru, anarhie, haos și în final la dezechilibrul și dezagregarea sistemului social, a instituțiilor, comunicării, conduitelor, activității etc. Apar stări de tensiune și conflicte care vor naște conduite de violență antisocială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ales, prin mentalitatea medicală, parte integrantă a modelului socio-cultural. Sănătatea într-o societate civilizată este o valoare. Ca atare, ea se cere cultivată, păstrată și transmisă prin educație. În plus, ca valoare, ea se înscrie în sfera modelului socio-cultural care normează formarea și dezvoltarea personalității umane, a modelelor de gândire și comportament, a acțiunilor noastre. Fiecărei societăți îi sunt caracteristice tipuri specifice de valori, moduri în care societatea privește și „valorifică” sănătatea generală. Toate au la baza lor o anumită idee
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
al acestuia, dispunându-se, în funcție de aceasta, internarea obișnuită, internarea cu măsuri de siguranță sau recuperarea bolnavului. Capitolul 38 Recuperarea bolnavilor psihic și a deficienților 1. Conceptul de recuperare Orice societate umană are o mentalitate proprie, un model socio-cultural specific, care normează formele de gândire și conduitele indivizilor și instituțiilor sociale respective, sub toate aspectele. Mentalitatea societății referitoare la starea de sănătate mintală și boală psihică se manifestă prin următoarele: ideile despre starea de sănătate și boală, datorate în special cunoștințelor științifice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
profesional, prin măsuri de ordin medico-psihiatric, psihoprofilactice, psihosociale și psihopedagogice adecvate situației. Capitolul 39 Modelul social și igiena mintală 1. Modelul social și concepția despre lume Orice societate este organizată și se conduce după un sistem de valori proprii, care normează în stil unic aspectul personalității umane, actele și conduitele indivizilor, modul acestora de a gândi și interpreta lumea. Acest sistem de normare și reglare este modelul socio-cultural. Deși e un concept pur antropologic, el constituie un factor esențial în orice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a fost cel al participării ca voluntar garibaldian la războiul franco-prusian din 1870-1871. În tinerețe V. se afirmă ca un traducător fecund, specializat mai ales în transpunerea libretelor de operă. Tălmăcește mai multe texte împreună cu M.A. Canini, printre care Norma de Felice Romani, Lucia de Lammermoor și Trubadurul de Salvatore Cammarano ori libretul lui F.M. Piave după Macbeth de Shakespeare. Cu Nicolae Filimon transpune în românește libretul lui Temistocle Solera la opera Nabucodonosor de Giuseppe Verdi. A mai tradus din
VALENTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290414_a_291743]
-
a depăși domeniul neutral. Ea este situată la „granița zonei neutrale”, așa cum se poate vedea în schema din pagina 226???. b) normalitatea funcțională, în cadrul căreia normalitatea echivalează cu începutul realizării de sine, respectiv „norma ideală subiectivă”. Grafic p. 225. ms. Norma ideală de sănătate a persoanei Norma subiectivă evaluată a persoanei Zona neutrală Posibilități permise Posibilități restrânse limitate Plecând de la aspectele de mai sus, reprezentate grafic, ale stării de normalitate, P. Berner stabilește și formele bolilor psihice și conceptul de normalitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Eul dorește sau este obligat să le îndeplinească, se ridică o serie de probleme legate de factorii sau valorile morale care reglează dinamica Eului. Poate Eul face orice? Ce-i este permis și ce-i este interzis? Cine și ce normează acestea? Eul nu acționează niciodată singur. Nici la întâmplare. Actele Eului sunt dirijate de conștiința morală. Dacă Eul se află sub influența conștiinței morale, actele sale sunt conforme cu valorile și normele morale și vor avea un caracter pozitiv. Dacă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fiecare. De altfel destul de greu și târziu, de atins. Orice act al Eului este un efort. Un efort fizic, sufletesc și moral. Din acest motiv el este greu de realizat. Este necesar tactul. 2) Cenzura morală Actele Eului personal sunt normate de conștiința morală. Ea acționează ca un factor cenzurant care însoțește actele Eului. O putem asimila cu acel daimon socratic care-l oprea pe filosoful atenian de la comiterea unor acte. Conștiința morală din mine este vocea interioară care apare când
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca fiind rezultatul, la un individ, a integrării diferitelor sale componente pulsionale, emoționale și congnitive (J.D. Gulefi, P. Boyer, S. Consoli și R. Olivier-Martin). Se consideră că există trei modele de personalitate normală și anume: Normalitatea statistică, cea care asimilează norma ca frecvență. În cazul acesta indivizii normali sunt indivizii medii, pe când indivizii anormali sunt considerați ca reprezentând categoria de indivizii devianți, care se abat de la medie. Nu trebuie însă confundat „anormalul” cu „anomalia”. Normalitatea ideală desemnează o stare de perfecțiune
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoane, persoanele violente sunt cele care frustrează societatea și pe ceilalți, motiv pentru care societatea instituie măsuri de autoprotecție împotriva acestora. Existența de tip deviant este un model de viață în contradicție cu ordinea morală și cu legile social-juridice care normează viața în societate. Personalitățile violente sunt indivizi impulsivi, lipsiți de autocontrol și de critica responsabilității morale și sociale față de actele și conduitele lor. Având un mare potențial agresiv, ei îl descarcă sub forma conduitelor de violență: criminalitate, furt, tâlhărie, viol
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
genetice individuale, psihologia colectivă care configurează profilul sufletesc al unui grup social, este rezultatul trăsăturilor specifice etno-rasiale, care corespund în plan individual cu structura genetică a grupului respectiv, iar, pe de altă parte, totalitatea factorilor social-istorici, etno-culturali și moral-religioși care normează și determină natura sufletească și formele de gândire, sensibilitate și comportament ale grupului social respectiv. Acestea dau originalitatea, unicitatea și marca specifică grupului populațional de referință, diferențiindu-l în raport cu alte comunități social-umane. Este de la sine înțeles faptul că factorii mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Supra-Eul colectiv suferă influențele mediului socio-cultural fiind expresia „modelului valoric” al acestuia. Diferențele psiho-sociale între diferitele grupuri umane sunt date de specificul Supra-Eului colectiv. Cu cât o societate este mai dezvoltată din punct de vedere socio-cultural, cu atât valorile care normează viața socială sunt mai autentice, mai stabile și cu atât grupul social-uman este mai evoluat datorită Supra-Eului colectiv care reunește acest sistem de valori. Gradul de civilizație al unui grup social-uman este dat de nivelul de dezvoltare al Supra-Eului colectiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ultimul aspect incriminat în geneza psihozelor colective este legat de mutația valorilor cu consecințele lor asupra planului social și uman. Aceasta este extrem de importantă, întrucât, așa cum afirmam anterior, valorile sunt cele care contribuie la formarea Supra-Eului colectiv prin intermediul căruia sunt normate și controlate conduitele, acțiunile și formele de gândire ale grupurilor umane. Deprecierea valorilor sau pierderea totală a acestora va duce la devalorizarea Supra-Eului colectiv, favorizând „eliberarea” conținutului pulsional primar al inconștientului colectiv. Aceasta este consecința „crizei valorilor”, a stării de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor afecțiuni psihice majore, comune majorității culturilor, reprezentate prin următoarele: psihozele endogene: schizofrenia, psihoza maniaco-depresivă, personalitățile psihopatice, în special cele de tipul devianțelor sexuale. Tulburările psihice mai sus prezentate, sunt manifestări psihopatologice în strictă dependență cauzală de factorii etno-culturali care normează grupul social în care acestea apar, se manifestă și evoluează. Dincolo de acestea, se mai descriu tulburări psihice care se datoresc unor situații de conflict intercultural sau de inadaptare culturală. Este cazul unor persoane care aparținând unor culturi, în medii socio-culturale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de hrană era, de asemenea, minuțios reglementat. Călugării benedictini mâncau zarzavaturi, fructe, ulei, unt și pâine; aveau dreptul să mănânce oricât de mult pește, dar carne de vită sau porc numai în zilele prestabilite. Studiul în bibliotecă era și el normat strict. În jurul anului 1000, Regula benedictină s-a generalizat, fiind aplicată aproape în toate mănăstirile apusene. Dar era un curriculum autentic? 7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christitc "7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christi" Putem considera aceste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]