1,879 matches
-
lor. Pentru a uza de mijloacele noi profesorul trebuie să se instruiască el Însuși, pentru ca să Învețe să le folosească și să le valorifice din punct de vedere pedagogic. În alegea mijloacelor moderne de comunicare trebuie să se țină cont de normarea În concordanță cu nivelul general finalității sistemului școlar În fiecare etapă a dezvoltării acestuia. V. DOBÂNDIREA CAPACITĂȚILOR V.1. Definiția capacității Capacitatea este putința, aptitudinea de a face ceva și este o activitate ce poate fi exersată. A identifica, a
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
susțin că poate fi depistat, de fapt, chiar dacă nu explicit, și în conceptele de justiție și echitate, tratate de Aristotel în Politica. În aceeași direcție, Panebianco (2004) evidențiază faptul că: liberalismul juridic, convingerea că se poate tutela libertatea oamenilor prin normare, prin limitele impuse puterii politice de coercițiunea legii, este versiunea modernă a unei idei antice, a ideii că o societate bună este aceea în care comandă legile mai presus de oameni. Această idee apare la Platon și la Aristotel. (2004
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
serviciul pentru informatizarea statisticii de sănătate; biroul pentru cercetare și standarde în informatica medicală; biroul pentru strategii și proiecte de informatizare; serviciul pentru administrare și exploatare echipamente informatice; serviciul pentru documentare medicală; serviciul pentru fondul arhivistic sanitar; serviciul resurse umane, normare, organizare și salarizare; serviciul financiar, contabilitate, aprovizionare și administrativ etc. 210 Persoane care trăiesc în localități fără unități sanitare, fără farmacie, persoane care au nevoie de asistență medicală dar nu au medic în localitate sau nu au resursele financiare necesare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
revenit la vechiul nume, iar pe plăcuțele indicatoare scrie: Regina Elisabeta (fostă Kogălniceanu). Numele actualei străzi Berthelot a fost schimbat, de-a lungul timpului, de cinci ori. Este și acesta un fel de stratificare toponimică, oficial-ad ministrativă de data aceasta. Normarea lingvistică și standardizarea geografică a numelor de locuri Fiind elemente ale limbii, numele de locuri se raportează la norma lingvistică pe de o parte și la norma literară pe de alta. Ca repere sociografice, ele trebuie, de asemenea, să respecte
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a unor reglementări care impun folosirea în cadrul lucrărilor geografice și cartografice de orice natură și în prezentările oficiale, științifice, didactice, a formei grafice și a pronunțării considerate standard (corectă lingvistic și unică în teritoriul limbii respective). Așa cum se observă, între normarea literară a numelor de locuri și standardizarea nomenclaturii geografice ar trebui să existe o concordanță și de aceea lingviștii și geografii ar trebui să se pună de acord atunci cînd sunt adoptate reglementări în aceste domenii. Fără a intra în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
locuri și standardizarea nomenclaturii geografice ar trebui să existe o concordanță și de aceea lingviștii și geografii ar trebui să se pună de acord atunci cînd sunt adoptate reglementări în aceste domenii. Fără a intra în amănunte, menționăm că prima normare literară a limbii romîne a fost realizată de Academia Romînă în anul 1881 și a fost perfecționată prin reforme succesive în 1904, 1932, 1953 și 1992. Numele proprii, mai ales numele de locuri ca elemente ale limbii romîne, au fost
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
1881 și a fost perfecționată prin reforme succesive în 1904, 1932, 1953 și 1992. Numele proprii, mai ales numele de locuri ca elemente ale limbii romîne, au fost avute și ele în vedere, așa cum am menționat deja, în procesul de normare literară, la nivel ortoepic, ortografic și morfologic. Ultimele realizări în acest domeniu sunt Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii romîne, DOOM, (ediția I, 1982, ediția a II-a, 2005) Prima ediție include cîteva anexe, foarte restrînse cantitativ, privind scrierea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
semnificativ mai numeroase decît cele înregistrate, sunt de regulă minore din punctul de vedere al relevanței geografice, sociale și culturale. Inclusiv importanța lingvistică, deși indiscutabilă, este de mică anvergură. Standardizarea denumirilor geografice a fost pusă de acord, în general, cu normarea lingvistică la zi (DOOM 2, 2005 și GALR 2005). Autorii Gazetteer-ului precizează, în acest sens, că toponimele simple cu formă de masculin nu se articulează (Mureș, Olt, Negoiu, Postăvaru, Pietrosu), cele feminine avînd la sfîrșit un -a care este, de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Voievodina (Vojvodina). Cauzele țin de tradițiile fiecărei țări, de schimbarea contextului politic intern și internațional, de notorietatea încă vie a unor forme vechi etc. Pluralitatea formelor aflate în uzul curent se întîlnește și la numele de locuri greco-latine, a căror normare s-a schimbat cu timpul, admițînd în multe cazuri mai multe variante recomandate, cel puțin pînă la DOOM 1 (din 1982). Normele pri vitoare la scrierea și rostirea numelor proprii, inclusiv a celor greco-latine, nu au mai fost actualizate în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
incluse în corpul Dicționarului. Poate servi de asemenea ca reper, prin prestigiul profesional al autorilor, lucrarea recentă a Institutului de Limbi Clasice, coordonată de prof. Florica Bechet, Toponimia mitică europeană (TME), chiar dacă nu își propune în mod expres ca obiectiv normarea ortografică. Atît DOOM 1, cît și lucrarea menționată a Institutului de Limbi Clasice, cuprind nume de locuri cu două sau mai multe variante acceptate ca literare. Iată cîteva exemple din DOOM 1: Agrigent (Agrigentum), Ahaia (Achaia), Aheron (Ackeron), Apolonia (Apollonia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Moigrad-Porolissum, Turda-Potaissa, AdamclisiTro paeum Traiani, Zalău-Zyloc. Considerăm că în ceea ce privește numele de locuri (și în bună măsură și numele de persoane) principiul tradițional istoric (sau etimologic) ar trebui să fie implicat mai mult în re glementarea scrierii, prin standardizarea geografică și normarea lingvistică, poate chiar să prevaleze asupra celui fonetic, modelele fiind țările europene occidentale care-și promovează patrimoniul cultural inclusiv prin prezervarea formelor vechi ale toponimelor din teritoriile lor. Este și aceasta o modalitate de integrare europeană a spațiului lingvistic și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
obțină ceva folositor de la astronava Însăși, care era construită de oameni și la care congruența era puternică. Astfel că mințise pentru a-i reține jos și pentru a continua cercetările. Ce facem cu ticălosul ăsta? Întrebă Beth. — Deocamdată, nimic, spuse Normări. — Nu vrei să-l Înfrunți? Doamne, eu abia aștept. Nu va servi la nimic, fu de părere Norman. Lui Ted n-o să-i pese, iar oamenii de la Marina Militară se supun cu toții ordinelor. Și, În orice caz, dacă s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
și celelalte unități socialiste au obligația de a desfășura normele de consum aprobate pe trepte organizatorice, pînă la locurile de muncă, și de a asigura încadrarea stricta a consumurilor în limitele stabilite. Centralele și unitățile asimilate acestora răspund nemijlocit de normarea integrală a consumurilor din unitățile componente și întreprinderile subordonate pentru toate tipurile și sortimentele de materiale și produse, respectiv pentru toate lucrările de construcții-montaj. Articolul 3 Centralele, întreprinderile, unitățile de cercetare științifică și inginerie tehnologică și celelalte unități socialiste au
DECRET nr. 259 din 3 septembrie 1988 privind modul de aprobare a normelor pentru consumurile materiale şi energetice la produse, servicii şi în construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106734_a_108063]
-
legii. Articolul 6 Prevederile art. 86 lit. b) și c) din Legea nr. 14/1971 cu privire la gospodărirea resurselor materiale, a fondurilor fixe și aprovizionarea tehnico-materială, art. 20 din Legea nr. 20/1984 privind tipizarea și standardizarea produselor, construcțiilor și tehnologiilor, normarea tehnica a consumurilor materiale și energetice, ridicarea calității și nivelului tehnic al produselor, precum și orice alte dispoziții contrare, se abroga. -------------------
DECRET nr. 259 din 3 septembrie 1988 privind modul de aprobare a normelor pentru consumurile materiale şi energetice la produse, servicii şi în construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106734_a_108063]
-
limpede: Operația concesiunii se va face fără nici o cheltuială pentru guvernul român. Prezentîndu-se acest proiect consiliului de supraveghiare, acesta răspunde d-lui Crețulescu, pe atunci agent diplomatic al României la Berlin, printr-o adresă în care se zice: În privirea normării prețului de cumpărătură și a celorlalte modalități ale răscumpărării nu s-au ivit nici o obiecțiune; dar realizarea proiectului din punctul de vedere juridic au întîmpinat obiecțiuni atât de esențiale, încît am văzut necesitatea de-a-l pune să fie examinat de-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
CUPRINS CAPITOLUL 1 ACTIVITATEA DE COMERȚ 9 1.1. Comerțul-delimitări conceptuale și conținut 9 1.2. Particularități privind managementul comerțului 17 CAPITOLUL 2 MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ÎN COMERȚ 24 2.1. Resursele umane în comerț 24 2.2. Productivitatea muncii, normarea muncii și salarizarea personalului din comerț 28 CAPITOLUL 3 MANAGEMENTUL DE DISTRIBUȚIE 34 3.1 Distribuția mărfurilor. Concept și funcții 34 3.2. Canalele și circuitele de distribuție 39 3.3. Aspecte privind intermediarii în distribuția mărfurilor 42 3.4
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
9.1. Generalități 134 9.2. Aprovizionarea cu mărfuri a unităților comerciale 136 9.3. Modalități de aprovizionare în firmele de comerț 138 9.4. Etapele procesului de aprovizionare 143 9.5. Gestiunea stocurilor de mărfuri 153 9.5.1. Normarea stocurilor 153 9.5.2. Parametrii de bază ai stocurilor Modelul Wilson 156 CAPITOLUL 10 COMERȚUL ELECTRONIC. O SUCCINTĂ PREZENTARE 163 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 171 Capitolul 1 ACTIVITATEA DE COMERȚ 1.1. Comerțul-delimitări conceptuale și conținut Comerțul reprezintă una din formele
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
stabilirea cerințelor de instruire, conceperea unor modalități de formare, realizarea programului de formare și analiză, evaluarea rezultatelor. Pe baza evaluării periodice a personalului se pot adopta decizii însemnate în administrarea salariilor, promovarea și realizarea carierei acestuia. 2.2. Productivitatea muncii, normarea muncii și salarizarea personalului din comerț Productivitatea muncii în comerț În comerț, productivitatea muncii reflectă cantitatea de mărfuri, exprimată fizic sau valoric, ce este comercializată într-o unitate de timp de un lucrător comercial sau de o formație de personal
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
vânzărilor de mărfuri. Ne arată timpul de muncă consumat pentru realizarea unui anumit volum de vânzări; se exprimă în minute sau ore pentru realizarea a 1.000 lei, 100.000 lei sau 1 mil. lei vânzări de mărfuri și servicii. Normarea muncii în comerț Norma de muncă reprezintă obligațiile de muncă ce se stabilesc unei persoane sau formații de personal, pentru realizarea unei activități, în anumite condiții de dotare tehnică și organizarea muncii, personal care posedă cunoștințele necesare și care lucrează
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
sau formații de personal, pentru realizarea unei activități, în anumite condiții de dotare tehnică și organizarea muncii, personal care posedă cunoștințele necesare și care lucrează cu o intensitate normală a muncii. În comerț, se pot întâlni mai multe tipuri de normare a muncii 17 și anume: * După forma de exprimare, se pot deosebi norme: de vânzare, exprimate în lei vânzări /om oră, om-zi sau om-an de activitate; de timp, ca timp maxim admisibil pentru realizarea unui anumit volum de vânzări sau
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
supravegherea nivelului stocului aflat la depozit. Stabilirea unui nivel normat al stocurilor constituie punctul de plecare în organizarea întregului sistem de gestiune a stocurilor, toate activitățile din întreprindere fiind ulterior coordonate în funcție de normele de stoc stabilite. De aici rezultă că "normarea stocurilor" și "gestiunea stocurilor" sunt două noțiuni care nu pot fi confundate, nu se pot identifica una cu cealaltă. 9.5.1. Normarea stocurilor 78 "Prin normarea stocurilor se înțelege operațiunea de stabilire a unui nivel rațional, optim al stocurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
stocurilor, toate activitățile din întreprindere fiind ulterior coordonate în funcție de normele de stoc stabilite. De aici rezultă că "normarea stocurilor" și "gestiunea stocurilor" sunt două noțiuni care nu pot fi confundate, nu se pot identifica una cu cealaltă. 9.5.1. Normarea stocurilor 78 "Prin normarea stocurilor se înțelege operațiunea de stabilire a unui nivel rațional, optim al stocurilor." Normarea stocurilor prezintă o importanță deosebită pentru întreaga activitate a întreprinderii deoarece, fără o normare științifică a stocurilor, fără determinarea nivelului optim pe
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
întreprindere fiind ulterior coordonate în funcție de normele de stoc stabilite. De aici rezultă că "normarea stocurilor" și "gestiunea stocurilor" sunt două noțiuni care nu pot fi confundate, nu se pot identifica una cu cealaltă. 9.5.1. Normarea stocurilor 78 "Prin normarea stocurilor se înțelege operațiunea de stabilire a unui nivel rațional, optim al stocurilor." Normarea stocurilor prezintă o importanță deosebită pentru întreaga activitate a întreprinderii deoarece, fără o normare științifică a stocurilor, fără determinarea nivelului optim pe care acestea trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
stocurilor" și "gestiunea stocurilor" sunt două noțiuni care nu pot fi confundate, nu se pot identifica una cu cealaltă. 9.5.1. Normarea stocurilor 78 "Prin normarea stocurilor se înțelege operațiunea de stabilire a unui nivel rațional, optim al stocurilor." Normarea stocurilor prezintă o importanță deosebită pentru întreaga activitate a întreprinderii deoarece, fără o normare științifică a stocurilor, fără determinarea nivelului optim pe care acestea trebuie să-l atingă, nu poate fi vorba de o gestiune științifică a stocurilor. Normele de
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
pot identifica una cu cealaltă. 9.5.1. Normarea stocurilor 78 "Prin normarea stocurilor se înțelege operațiunea de stabilire a unui nivel rațional, optim al stocurilor." Normarea stocurilor prezintă o importanță deosebită pentru întreaga activitate a întreprinderii deoarece, fără o normare științifică a stocurilor, fără determinarea nivelului optim pe care acestea trebuie să-l atingă, nu poate fi vorba de o gestiune științifică a stocurilor. Normele de stoc au apărut sub diferite forme, de exemplu stocuri medii lunare, stocuri în zile
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]