576,192 matches
-
fie aedile dar niciun discurs coerent, niciun proiect, ci doar circ și prilej de aruncat cu noroi. De ce să mă duc la vot ? Nu este oare legitimă această întrebare ? Oprescu, Blaga, Orban, Diaconescu (marionetă cu voturi pt. Oprescu)... La vremuri noi, tot NOI ! Io nu urmării, dar ce văzui la realitatea mi-a spus așa: o combinație ciudată de oameni veniți în studio, probabil hotariti să îl determine pe Vadim să iși iasă din pepeni. și a funcționat. dintre toți, cel
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
toți, cel mai groaznic a fost totuși domnul acela de la catzavencu, să fim serioși, iar cu ceaușescu iar cu labele triste comuniști și așa mai departe. plictiseală maximă, aceleași teme care nu interesează pe nimeni, pe scurt, a funcționat sistemul noii securități de care vorbesc tot mai mulți, lupii tineri care trag și ei cu fălcile puternice de hălci sau hălcuțe. dacă își imaginează cineva că e mai bun, măi sfânt sau mai pur decât vadim se înșeală. mizeria e în
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
cu deșeuri umane. Am convingerea că, încet-încet, asemenea deșeuri se descompun singure; științific vorbind, chestiunea se explică prin conținutul bogat în fecii. Eu am multă răbdare cu bietul corneliu; lasati-l să își îndeplinească rolul bio-nutritiv pentru solul moral al noii și fragilei noastre Românii. Până la urmă, cultivarea normalului are și ea nevoie de îngrășământ. Îmi rămâne doar să mă bucur de revelația că din descompunerea acestor deșeuri îmbătrânite răsare, matur și demn, Iarbă Tânără. mi se pare normal cum a
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
parcă prea mult vorbim în ultima vreme de “Pleșu și Liiceanu”. Nu vreau să îi discreditez; i-am citit, îi citesc în continuare, iar admirația față de domnul Pleșu e dublată de faptul că împărțim aceeași formație. Că și dumneata, mai nou (sper, ceva mai durabil). Și totuși, am convingerea că aceasta situatie (inflația mediatică) e neplăcută în primul rând pentru domniile lor. Dar ce faci domnia ta este pur si simplu o davada de nesimțire; îți imaginezi că cei treizeci și ceva
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
meu este Andrei. din întâmplare. da’ eu m-am născut în 87. bine, indiferent de părerea mea față de petrom, patriciu și alte cele nu văd de ce petrom nu s-ar implica în chestiuni de eco-constientizare. poate la noi e ceva nou ... că și idea de advertising în breaslă micilor afaceriști (bucurenciule, ai citat TIME ... asteapta-te la replici dure). nush. e bună ideea da ce să zic ... la mai multe și bieinteles mai multă înțelegere de partea “devoratorilor” de spoturi. tre
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ajung rezervele,n-au de ce să se teama-Voi ce aveți de gand pentru a salva “resursele pentru viitor?” Faceți ce credeti,m-am lămurit ce mult le ” pasă” unora; cred că e doar un fel de joc,o modă nouă pentru unii.Daca am greșit îmi cer scuze.Poate vreți să semnați o petiție pe care am găsit-o pe-aici.Nu vreau decât că spitalele să aibă medici,asistente,medicamente,aparatură,să nu mai meargă rezidenții prin starinatate,hai
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
într-adevăr să dăm dovadă de mai multă responsabilitate (dacă pe noi sperăm să nu ne afecteze ‘risipă’ de resurse, nu putem știi ce le rezervă viitorul copiilor noștri - de fapt nu știm)... doamnelor și domnilor, poate e o chestie nouă în RO, dar în restul lumii nu. e un “simplu” exercițiu de PR, ascuns sub denumirea pompoasa de “corporate responsability”, procedeu utilizat de imensă majoritate a companiilor care trebuie să facă față unor campanii civice, fie că e vorba de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
paradigmă, instrumentele sunt mijloacele raționale folosite pentru atingerea unei ținte prestabilite. Aceste instrumente intelectuale sunt folosite în analizele, evaluările și interpretările pe care se sprijină deciziile politice în problematică dezvoltării economice cuplata cu salvgardarea calităților mediului înconjurător din țara noastră. Noile instrumente intelectuale pentru dezvoltarea durabilă la stadiul dell’arte constituie substanță discursiva a capitolelor Ecologiei Industriale. A spune că dezvoltarea durabilă (sustenabilitatea) este identificabila cu o preocupare exclusiv centrată pe starea mediului înconjurător, ori „prezervarea” mediului ambiant, inseamna o simplificare
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
o categorie foarte redusă de poluanți sunt valabile concluziile optimiste derivate din interpretarea curbei Kuznets. Noi considerăm că deteriorarea stării mediului înconjurător este adusă numai de tipul de management practicat pînă acum în organizațiile industriale. Organizarea corectă a industriilor din Noua Economie lucrează că un Demon Maxwell managerial destinat scăderii entropiei în organizațiile industriale. Reluăm aici parțial tema cărții noastre precedente: „Mediul ambiant și exergia” (Editură Academiei Române, anul 2005), unde subliniam că „teoria exergetică a valorii economice se intersectează cu teoria
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
cartea noastră propunem un proiect românesc de organizare a răspunsului la provocarea ambientală, un proiect de organizare a „parcurilor industriale pentru dezvoltarea durabilă”, organizare facilitata de acele universități care s - au transformat deja în comunități epistemice pentru managementul proiectelor în Noua Economie. Sub presiunea legilor și a reglementărilor naționale privind încărcările mediului înconjurător, a directivelor Uniunii Europene, a ratificării protocoalelor internaționale ambientale de parlamentele țărilor ai căror diplomați au negociat acele acorduri, ori pur și simplu în virtutea jocului competitiv impus de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
în aval, unde de pildă se află impacturi ambientale produse chiar de către ‘echipamentele pentru depoluare’, cum ar fi cazul filtrelor depoluante ce trebuiesc înlocuite după încărcarea lor cu substanțe poluante, ori catalizatorii care accelerează « depoluarea », ghilimelele sunt obligatorii. O perspectivă nouă asupra relațiilor dintre mediul ambiant, om și industrie este adusă de Ecologia Industrială, despre care se poate aprecia, fără deriziune sau exagerare, că este știința dezvoltării durabile. În Ecologia Industrială se transgresează frontierele demersului tradițional al raționamentului efectuat judecând strict
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
valoare’-, dar este vorba despre unitatea chemată științific DALY, acesta fiind acronimul de la sintagma : „Disability Adjusted Life Year”. Cartea ‘Primăvară tăcută’, acceptarea societala a mesajului sau, arată felul în care omul, obligat de presiunea supraviețuirii, este capabil să identifice o nouă configurație de vectori cauzali. Într-adevăr, sprijinită pe o bibliografie enumerata pe 55 de pagini, cartea ‘Primăvară tăcută’ propunea prima definiție operațională a unei categorii de impact ambiental. Folosind o analogie de tip Blaga - Cassirer, (inventată, independent, de Lucian Blaga
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
baptisteriul” produselor industriilor (care nu mai sunt ‚produse industriale’ în sens clasic), și până la momentul lor „sepultural” -depozitul ambiental, groapă ecologică, incineratorul, sau buclele de reciclare totală din parcurile industriale cu tehnologie simbiotica-, “Ecologia Industrială” edifica o arhitectură ontologica a noilor artefacte - produse ce nu sunt detrimentale pentru om ori pentru ecosistemele planetei. Aceste reprezentări ale ’ontologiilor de artefacte’ din industrii și servicii pot furniza în ultimă instanță argumentele și vocabularul ideologic primar pentru construirea predicatelor necesare supraviețuirii noastre ca specie
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
pentru biodiversitatea pozitivă a lumii. Iar într-o terminologie strict ecologică, se vorbește aici despre tranziția de la Capitalismul-r (malthusian), la Capitalismul-K (logistic). Parcurile industriale pentru dezvoltarea durabilă aparțin conceptual Capitalismului-K, și ele sunt o componentă importantă a strategiei dezvoltării în Noua Economie. În general, ‘parcurile industriale’ reprezintă proiecte ale dezvoltării regionale realizate cu intenția atragerii de activități industriale ori servicii caracterizate printr-o valoare adăugată mare, si am folosit aici termenul cu semnificația lui riguroasă din economie. Ecologia Industrială aduce o
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
În general, ‘parcurile industriale’ reprezintă proiecte ale dezvoltării regionale realizate cu intenția atragerii de activități industriale ori servicii caracterizate printr-o valoare adăugată mare, si am folosit aici termenul cu semnificația lui riguroasă din economie. Ecologia Industrială aduce o dimensiune nouă în dezvoltarea industriilor și serviciilor, chiar când acestea adaugă valoare prin tehnologie : Fezabilitatea tehnică trebuie să posede și un Permis moral. Atunci cand ‘parcurile industriale’ sunt organizate pe baza principiilor Ecologiei Industriale, ele se numesc fie ‘parcuri industriale simbiotice’, fie ‘parcuri
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
întreprinderii farmaceutice Novo Nordisk este utilizat că fertilizator în agricultură locală. Apă reziduala de la rafinăria Statoil este folosită mai departe în uzina electrică Asnaes. Rețeauna intricată a parcului industrial Kalundborg este impresionantă că hartă a unei organizații de succes din Noua Economie. ‚Parcul industrial pentru dezvoltare durabilă’ de la Kalundborg nu a fost proiectat în mod special printr-o implementare expresă a principiilor Ecologiei Industriale, si in strict acord cu o planificare strategică ambientală. Succesul foarte vizibil de acolo este numai rezultatul
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
terenului alocat întreprinderilor industriale aparținând parcului. Titus Filipas Dezvoltare durabilă, Comunitate epistemică, Raționalitate instrumentala, principiile Brundtland, John Maynard Keynes, John Rawls, performanța triplă (triple bottom line), publicitate, eticheta ecologică, Rachel Carson, Silent Spring, John Fitzgerald Kennedy, ecuația IPAT, curbă Kuznets, Noua Economie, Nicolae Georgescu -Roegen, OECD („Clubul țărilor bogate”), Friedrich August von Hayek, David Hume, Immanuel Kant, Gheorghe Lazăr, weltanschauung post-modern, Blaga - Cassirer, Joseph Schumpeter, Armând Feigenbaum, Kaoru Ishikawa, Alfred Marshall, Titus Filipas Titus Filipas (blogideologic): În Marea Britanie ministerelor li s-
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
opiniile e egal cu zero, un fel de “five o’clock” englez în care ronțăim biscuiți și discutăm despre vreme apoi ne vedem de treabă: deci, socializări inutile sau măcar formale. Un formalism care îi oferă lui Bucurenci ocazia unei noi escapade narcisiste, astăzi jucând rolul filosofului distrat care își pierde notițele, dar noroc cu memoria fantastică. Rămâi în continuare prizonierul unei abordări greșite a marxismului, filosofând asupra potențialelor beneficii dar ignorând practică istorică. rămân la părerea că îți trebuie musai
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
arată : la recensământul din 1932 populația cu ocupație agricolă (țărani) reprezenta 78 % din total ; în 1938 acest procent scăzuse doar la 72 %. În schimb în 1989 cei ocupați în agricultură reprezentau cca. 35 %, pentru că în anii tranziției să crească din nou. Acum, în 2007, cifrele nu mai sunt relevante pentru comparație, deoarece peste 2 milioane de foști locuitori ai satelor românești lucrează în Spania, Italia și alte țări. 3) Liiceanu a spus : Marxismul e o idee ce omoară oameni, iar violență
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
în numai câțiva ani etc. Pasiunea cu care este aparat capitalismul sălbatic românesc de gravul pericol pe care îl reprezintă D. Bucurenci, mă înduioșează, dar mă și îngrijorează. Sper că Bucurenci are un bodygard care să îl apere de turiferarii noii ordini, ce sunt în stare de orice pentru că stânga să nu mai aibă nici o șansă în această țară. Căci suntem un popor ales și exponentul lui e Becali. Pt. anonimu’ anterior: Comunismul lipsește cu desăvârșire? Mici patroni? În ce țară
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
a-și mai consuma din aurul ce i s-a dat în loc de creier. Se retrage la țară și trăiește muncind cu brațele. O alternativă cam maniheistă, de care proletcultiștii ar fi fost mîndri. Cred că și bigoții. A ales, din nou, greșit. A sărit, fără vreo pregătire, la polul opus. E lipsit de simțul nuanțelor. Dar cum l-ar putea avea, cînd în loc de creier are aur - și acela, mult împuținat? Imediat, vine pedeapsa. Prietenul care i-a mai rămas îi fură
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
a-și mai consuma din aurul ce i s-a dat în loc de creier. Se retrage la țară și trăiește muncind cu brațele. O alternativă cam maniheistă, de care proletcultiștii ar fi fost mîndri. Cred că și bigoții. A ales, din nou, greșit. A sărit, fără vreo pregătire, la polul opus. E lipsit de simțul nuanțelor. Dar cum l-ar putea avea, cînd în loc de creier are aur - și acela, mult împuținat? Imediat, vine pedeapsa. Prietenul care i-a mai rămas îi fură
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
punct încolo, ei rămînînd legați de o tipologie sudică a vizualității, de spațiul și de experiențele școlii franceze. Observat, însă, dintr-o altă perspectivă, și anume din aceea a unor experiențe mai largi ca arie geografică, întregul discurs capătă o nouă înfățișare. Există în peisagistica românească, simultan, doi vectori mari care orientează căutările artiștilor, indiferent de unul sau de altul dintre momentele istorice: este vorba de dominanta impresionistă, prin extensie, sudică, și de aceea expresionistă, nordică, a sensibilității. Privită astfel, peisagistica
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
să dispară, ceva ce a fost bine conceput și înfăptuit, în urmă cu un secol și jumătate. Mă gândesc, de pildă, la perfecta ordonare a străzilor brăilene vechi, dispuse în semicerc și radial, proiectare-unicat în urbanistica noastră, după cât știu. Clădirile noi, anostele blocuri implantate fără noimă amenință să strice armonia acestui spațiu. Străzile în semicerc pleacă de la Dunăre și ajung riguros tot la Dunăre, în volute din ce în ce mai largi. Iar străzile radiale, care le intersectează, străpungând spre sud, spre vest și spre
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
Reușită sugestie, pentru că aceasta se și întîmplă în carte. E destabilizată apoi o știință veche și respectabilă precum etnologia, preocupată de tezaurizare, uitînd însă de prezent, de Coca-Cola, cu privirile țintă în urmă, către neolitic. "Prezentă, nenumită, dar resimțită, o nouă disciplină vine să dubleze etnologia clasică aflată în plină criză de concepte, de metodă, de perspective. "(Carmen Huluță, în Con-text-ul final) Aduce proiectul acesta cu un ritual de trecere. Unul reușit, din moment ce am trecut de eclipsă, suficient de teferi ca să
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]