1,251 matches
-
contrapunctate de amintirea tărâmurilor carpatice), priveliștile autohtone dețin ponderea covârșitoare. Un întreg volum, Unde apele vorbesc cu pământul (1961), se întocmește din stampe de Deltă dunăreană, nu fără a include și orații în stil whitmanian, adus la diapazon românesc prin nuanțări ce sună puțin a Geo Bogza. Celelalte volume și cicluri - Pe înaltele reliefuri (1967), Turn cu ceas (1971), Septentrion (1980) - sunt alcătuite prin însumarea de pasteluri sau poezii cu elemente de pastel proiectate în spațiul românesc. Sunt invocați o seamă
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
dependent, în pofida rațiunii, moralei etc. De aici, starea de zbucium și chin, sentimentele contradictorii, oscilând între bucurie și durere, între adorație și acuzare, între năzuința împlinirii și incertitudine. Variațiile pe aceeași temă, în tonalități mai grave sau mai șăgalnice, aduc nuanțări uneori subtile, de finețe, mai cu seamă când poetul privește înapoi „prin pâclele de toamnă”, într-o rememorare calmă, nostalgică. Cu idei elementare despre poezie, R. exprimă direct ce crede și ce simte, preocupat doar să-și facă discursul cât
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
și probă creion-hârtie au fost constatate și în cazul părerii despre egalitatea dintre bărbat și femeie, tineri și vârstnici ș.a. Există fără îndoială fenomenul de atitudine adevărată și atitudine „de fațadă”; disocierea nu funcționează însă totdeauna atât de tranșant, intervenind nuanțări date de ambivalență și de coexistența atitudinilor duale, despre care a fost vorba în secvențele anterioare. Alături de dezirabilitatea socială, s-a constatat că foarte important este gradul de specificare a răspunsurilor-atitudine și a celor comportamentale. Analizând 142 de studii asupra
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
una puternică a mass-media asupra comportamentului agresiv efectiv, psihologii sociali se întreabă care sunt mecanismele prin care respectiva influență operează. Răspunsurile nu se ridică mult deasupra „teoriei” simțului comun, și anume aceea a imitării, aducându-se, totuși, unele clarificări și nuanțări. Figura 5 condensează impactul mesajelor violenței mass-media. După cum ușor se observă, în afară de efectele catharsis, care în anumite condiții funcționează, reducând tendința spre agresivitate (notată în diagramă cu semnul „-”), toate celelalte efecte induse de consumul de violență mass-media conduc la creșterea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comportă mai violent. Analizându-se peste 100 de studii ce aveau ca subiect agresivitatea la cele două sexe, a reieșit că există o cvasiunanimitate a acestora în constatarea agresivității mai mari la bărbați. S-au adus însă și aici anumite nuanțări: diferențele sunt mai pronunțate în cazul agresivității fizice decât în al celei verbale (Hyde, 1986); femeile sunt mult mai preocupate de consecințele actelor agresive asupra victimei, se simt mai vinovate, se tem mai mult de răzbunarea celui agresat și, prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
energia, informația...” (Lohisse, J., 2002, p. 12). În fața unei asemenea varietăți care ar putea face obiectul unei investigații teoretice de substanță, cercetătorul încearcă, desigur, o dublă tentație: prima ar fi aceea de a strânge într-un material exhaustiv aceste multiple nuanțări în ideea dezvoltării unor metodologii de graniță necesare unui educator modern; cea de-a doua ar privi necesitatea găsirii elementelor comune tuturor acestor dezvoltări terminologice, în încercarea de a construi o definiție unică, pe principii instrumentale. Este evident că ambele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este atât de mare pentru a împiedica comunicarea; la aceeași întrebare, persoana chestionată poate răspunde: „Da, pentru că aceste conferințe sunt interesante” sau: „Da, pentru că doar aici o pot întâlni pe domnișoara Popescu” - observăm că avem același răspuns bazal „Da”, cu nuanțări care fac cele două răspunsuri să însemne lucruri total diferite); (3) redundanța superfluă (când volumul de informație este atât de mare, încât comunicarea este împiedicată). Măsurarea informației prin redundanță devine astfel un factor extrem de important referitor la forma mesajului. În
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
colegi. Comunicarea orală reprezintă modalitatea cel mai des întâlnită de comunicare; comunicarea nonverbală o însoțește pe cea verbală, definindu-se în relație cu aceasta într-un mod aparte, în sensul sprijinului pe care ea îl furnizează prin elementele de întărire, nuanțare și motivare a mesajului (să ne închipuim, spre exemplu, același mesaj explicat de un profesor în sala de clasă sau difuzat la radio). Dacă este să ne referim însă la conceptul integrator de comunicare orală, aceasta a fost experimentată de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de modul în care-l obțin de la emițător (deși, de cele mai multe ori, mesajul în sine este mult mai important decât modul în care este el transmis). Totuși, considerăm că acest tip de ascultare poate fi selectiv utilizat și astfel, prin nuanțare,ameliorat, prin folosirea sa într-o expunere cu oponent sau în anumite focus-group-uri. Moore introduce, pe lângă cele prezentate mai sus, încă două tipuri a căror prezență este evidentă în școală: - primul mod definește evitarea ascultării atunci când receptorul nu dorește să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
află pe poziții diamentral opuse și pot astfel să intre foarte repede în confruntare; în același timp, ei se completează excepțional atunci când vor învăța să se accepte reciproc și să coopereze. 4) existența „comportamentului conflictual”; trebuie însă făcută aici o nuanțare necesară, pe care Pondy o omite: considerăm că în practică - dacă este să ne referim în mod strict la acest concept - este greu de întâlnit un astfel de „comportament conflictual”, el fiind o sumă a mai multor influențe ale unor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
doilea element, care urmărește caracteristicile stimulilor, se cuvine menționat faptul că ambiguitatea acestora sporește tendința spre conformare a membrilor unui grup. Iată de ce considerăm că este utilă dezvoltarea de către școală în activitățile de grup a unor astfel de exerciții de nuanțare și clarificare a stimulilor (spre exemplu, unui grup de elevi/studenți li se oferă un stimul vizual, apoi, în grup, discuția este direcționată spre perfecționarea abilităților de observare a stimulului prin întrebări de tipul: „De ce credeți că stimulul are culoarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe ceilalți membri să se situeze pe o poziție contrară la mai toate argumentele acestuia, fie că ele sunt cele folosite până acum sau sunt noi. În practica școlară considerăm că este utilă moderarea activităților de echipă/grup didactic prin nuanțarea poziției deviantului, dacă ea se înscrie sub această coordonată și după prima fază; conștientizarea grupului asupra celor patru etape este o altă acțiune utilă prin care putem dezvolta echipe coezive și eficiente. După Festinger, „o sursă majoră a forțelor ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conduce la producerea de idei; mai mult decât atât apar intersecții de tipul rolestorming-ului). Totodată, am luat în considerare și clasificarea pe care Ioan Cerghit (1997) o utilizează atunci când se referă la metodele de comunicare orală; încercând o mai mare nuanțare, prin utilizarea criteriului obiectivelor urmărite și, prin aceasta, a modalității principale de realizare și dezvoltare a acestor obiective, vom putea concepe clasificarea metodelor de interacțiune în următoarea structură pe trei categorii distincte: - metode centrate pe analiza fenomenului, producerea ideilor și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-și caracterizeze starea folosind metoda alfabetului (va spune câte un sentiment pentru fiecare literă, încercând, printr-o sesiune de brainstorming individual, să găsească cel puțin zece cuvinte sinonime pentru fiecare categorie). În acest mod se extind aria și posibilitatea de nuanțare a propriei stări emoționale, ceea ce-i poate oferi cursantului o înțelegere mai profundă. Ulterior se poate încerca, individual sau în grup, să se identifice soluții la emoțiile care pot bloca motivația pentru învățare. 13.2.1.9. Analogiiletc "13.2
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
italieni, între care V. Loi și M. Simonetti, organizează la Institutul Augustinianum din Roma o zi de studiu privind questio hippolytana. La sfârșitul dezbaterilor, participanții adoptă „ipoteza de lucru” propusă de cei doi patristicieni, aceasta fiind o reluare, cu unele nuanțări și precauții, a tezei lui Nautin. Iată această teză expusă câțiva ani mai târziu de M. Simonetti: „1) Elenchos și operele încrustate pe latura statuii aparțin unui singur autor, Hipolit din Roma, preot adversar al papei Calist și apoi martir
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fapt cert. Orice prezență construiește o atmosferă comună a celor care sunt Împreună. Atmosfera prezenței se constituie din acțiuni reciproce de privire, ascultare, miros, atingere, voce (H. Tellenbachă. Prezența nu Înseamnă numai faptul de a fi Împreună. Ea presupune o nuanțare mult mai largă a relațiilor umane, care depășește Întâlnirea, ca fapt de a fi Împreună, de factură fizică, În timp și spațiu. Se poate vorbi chiar despre etapele prezenței sau mai exact ale prezentificării. Ele sunt legate, din punct de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de „ființă liberă și instinctuală” a omului natural, Împotriva „ființei sociale”, a omului-cetățean și a naturii secundare a acestuia modelată de valorile morale, culturale și spiritual-religioase. Din acest moment, raporturile dintre om și cetate vor cunoaște o evoluție și o nuanțare continue. Omul nu poate suporta constrângerile, deși va fi obligat să le accepte, să se supună lor. Cetatea ca imagine a umanului va deveni treptat un spațiu limitativ, care va „Închide” persoana prin normele pe care i le impune, oferindu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Întunecă. Se deschide sau se Închide În raport cu privirea. Atrage sau respinge. Ceartă sau mulțumește. Ea trebuie Înțeleasă ca o „extindere a privirii”. Ochiul și privirea au o semnificație simbolică extrem de complexă În cadrul comunicării psihomorale reciproce, de o mare importanță și nuanțare. 2. Mâna În sfera psihologiei morale, mâna este unul dintre mijloacele importante, instrumente ale acțiunii morale. Ea este unul dintre cele mai importante și specializate segmente ale „schemei corporale” cu funcții simbolice extrem de nuanțate și variate. Mâna este un organ
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
în opera lui Miron Costin, Ion Barbu. Poezie și deziderat (1981), Istoria poeziei românești (I-IV, 1982-1990; Premiul Asociației Scriitorilor din București, 1982), ultimul volum fiind editat postum, dar și Introducere în opera lui Cezar Bolliac (1985) și George Bacovia. Nuanțări (1987) ori antologiile întocmite. Toate atestă „o pasiune a scrisului rară chiar în timpul nostru”(Dumitru Micu). Micromonografia consacrată lui Miron Costin este o interpretare a operei cronicarului văzut mai mult ca scriitor decât ca istoric. La apariția eseului despre Ion
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
celei barbiene. Cartea e, de fapt, o tentativă de a defini „bacovianismul”, adică o dicțiune poetică echivalentă - cum s-a mai observat - cu „a doua mare restructurare a poeziei românești după cea eminesciană” (Dinu Flămând). Totodată, în principalele lor teze, „nuanțările” se situează, întemeiat și argumentat, în răspăr cu propuneri critice anterioare, devenite locuri comune. Demontarea, regândirea, nuanțarea unor opinii de largă circulație și intuițiile proprii, desfășurate ingenios, avansează, fără ostentație, o reprezentare critică nouă a poeziei bacoviene. Recuperate din manuscrise
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
cum s-a mai observat - cu „a doua mare restructurare a poeziei românești după cea eminesciană” (Dinu Flămând). Totodată, în principalele lor teze, „nuanțările” se situează, întemeiat și argumentat, în răspăr cu propuneri critice anterioare, devenite locuri comune. Demontarea, regândirea, nuanțarea unor opinii de largă circulație și intuițiile proprii, desfășurate ingenios, avansează, fără ostentație, o reprezentare critică nouă a poeziei bacoviene. Recuperate din manuscrise, paginile de jurnal și romanul Un romantic întârziat (elaborat pe la douăzeci de ani, rămas neterminat și editat
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
și deziderat, București, 1981; Istoria poeziei românești, vol. I-III, București, 1982-1986, vol. IV, îngr. Dora Scarlat, pref. Nicolae Manolescu, București, 1990; ed. I-III, pref. Nicolae Manolescu, Alexandria, 2003; Introducere în opera lui Cezar Bolliac, București, 1985; George Bacovia. Nuanțări, București, 1987; Posteritatea lui Creangă, pref. Nicolae Manolescu, București, 1990; Un romantic întârziat, pref. Romulus Toma, Alexandria, 2002. Antologii: Antologia Unirii. 1918-1983, București, 1983 (în colaborare cu Ion Horea); Poezie veche românească, postfața edit., București, 1985; Climat poetic simbolist, pref.
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
scrie S. după 1970 se va încadra în altă categorie, autorul apelând fie la fantastic, așa cum se întâmplă în povestirile din Vulpile (1970), fie la mijloacele reportajului, ca în Oameni și munți (1972). În pofida schimbării tematice și a unei oarecare nuanțări a perspectivei, cadrul narativ rămâne același: satul, munții, o Bucovină dominată de credințe și superstiții. Povestirile Taurul negru, Porțile sau Arborele schilod au un registru liric, susținut de obsesia folclorică a prozatorului. Este o lume cu țărani stranii, vrăjitoare, diavoli
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
tematica specifică și un anume regionalism, la care trimite cu obstinație. Pe un ton asemănător sunt comentate traducerea lui Nicolae Gane din Infernul de Dante, poezia lui Vasile Alecsandri ori versurile lui Gheorghe din Moldova. Poziții tranșante, adesea lipsite de nuanțare, ia Panu și când vorbește despre proză, deși el reprezenta totuși, la începutul secolului, alături de puțini alții, direcția scientist-teoretică în promovarea unor genuri literare noi, cum ar fi romanul. Discutând fenomenul teatral, observă modernitatea lui Henrik Ibsen, teoretizează „deznodământul în
SAPTAMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289484_a_290813]
-
o sursă frecventă de blocaj în comunicare este insuficienta antrenare a elevilor în procesul de predare învățare a cunoștințelor. Metodele tradiționale învechite și anoste nu oferă absolut nimic nou elevilor. Aceștia sunt nevoiți uneori să asculte prelegerea profesorului, interminabilă ,fără nuanțări sau analize constructive, cu o schemă realizată în grabă din lipsă de timp. În tot acest timp este “cultivată” pasivitatea elevilor, nevalorificarea până la atrofiere a puterii lor de inițiativă și creație. Disciplinele tehnice sunt prin excelență un domeniu în care
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]