463 matches
-
precum și o scădere a simțului de gravitație [...] Un nod îi apăsa respirația și-i făcea râsul și plânsul convulsive, volubile. Sunetele prelungi ale coardelor o dureau și o sfâșiau, făcând-o să dorească leșinul ca o beție. (George Călinescu, Cartea nunții) 1. Prezintă conținutul de idei al fragmentelor. 2. Comentează metafora: În sala goală a sufletului ei. 3. Transcrie două imagini artistice diferite. 4. Ilustrează două trăsături ale descrierii literare. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează o pagină de jurnal
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
gulerul circular, ondulat, în jurul unui gât metalic, subțire, oxidat de vânt, îi dădeau aerul unei adolescente, crudă încă, elevă de școală poate, deghizată în domnișoară. Ascunsă între palme, fața contemplativă îi rămânea nedefinită în liniile ei morale. (George Călinescu, Cartea nunții) 1.Prezintă conținutul de idei, sentimentele lui Jim față de fată. 2.Transcrie două cuvinte care conțin diftongi. 3.Explică rolul cratimei în structura ce-i cădea. 4.Exemplifică două trăsături morale/ fizice ale personajului feminin. 5.Comentează semnificația titlului, în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
religioasă catolică, material care a fost adus de la Vatican prin intermediul Misiunii Americane în săptămâna trecută.” Nota nr. 29 21 ianuarie 1946: „În cercurile romano-catolice din Capitală, a căror atitudine antisovietică și antidemocratică este bine cunoscută, se comentează vizita recentă a Nunțiului Papal D.H. și a arhiepiscopului Mitropolit L. făcută Patriarhului S. Această vizită, se susține în cercurile amintite, ar fi avut ca scop consolidarea concordatului dintre Vatican și Biserica Româno-Ortodoxă, problemă ce interesează deopotrivă și cercurile Bisericii Greco-Catolice, formate în mare
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a fost ajutat de Monsignorul G. - care i-a trimis haine și alimente. În urma acestui ajutor dat de Nunciatură, preotul a fost ridicat și depus la închisoarea din Pitești, unde - după aceste versiuni - s-a sinucis.” Notă, 09.07.1947: „Nunțiul Apostolic în România, G. a închiriat la Predeal vila [...] din cartierul Cioplea [...]. Se așteaptă în curând sosirea sa în localitate, unde va sta în timpul sezonului de vară. În acest timp, va fi servit de trei guvernante ale sale. Îngrijitorul acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
ele ajung să dobândească cunoștințe superioare celor ale soților lor. Grație acestei culturi și prestigiului conferit de cultură, femeile ajung să se impună în universul masculin; pornind de la literatura, de la cazuistica amorului, multe ambițioase trec la intrigile politice. În 1623, nunțiul papal scria: "În Franța, toate marile evenimente și toate intrigile semnificative pornesc cel mai adesea de la femei. (...) Animatoare, sfătuitoare, intrigante femeile își asigură rolul cel mai eficace" [v.Beauvoir 1998, I, p.135, subl.n.]. 200 "Tout s'y fait
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
i-ar fi permis să se mute de la Roma, fără a da mult de bănuit și fără a-și dezvălui planurile. Nu a avut mult de așteptat pentru că, începând cu anul 1632, a devenit vice delegat papal la Avignon, apoi nunțiu extraordinar, acționând ca un mediator între Franța, Spania și Vatican. Cu toate acestea, visa mult mai mult decât poziția de nunțiu papal. Victor Cousin, în lucrarea Secret History of the French Court under Richelieu and Mazarin scria:„se simte că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Nu a avut mult de așteptat pentru că, începând cu anul 1632, a devenit vice delegat papal la Avignon, apoi nunțiu extraordinar, acționând ca un mediator între Franța, Spania și Vatican. Cu toate acestea, visa mult mai mult decât poziția de nunțiu papal. Victor Cousin, în lucrarea Secret History of the French Court under Richelieu and Mazarin scria:„se simte că este disperat pentru că este înconjurat doar de persoane timide și mediocre: găsește energie, fermitate și consistență numai în Franța“. (trad. n.
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care vor deveni obișnuite în Europa și pe care gravurile lui Jacques Callot le-au imortalizat pentru posteritate. Domnia terorii s-a instalat în Boemia (1620-1627), unde au avut loc execuțiile publice a 26 persoane, suspectate de complicitate. Conduși de nunțiul papal Carafa, iezuiții trec la convertirea forțată a locuitorilor. Mulți au preferat să fugă din Boemia, emigrând în toată Europa. Între emigranți boemieni s-a numărat și Amos Comenius, care a fugit urmărit de "dragonii" din Liechtenstein, fără a renunța
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de-acuma bobii vieții, numărați! Astăzi, mâine, întîlni-voi pe strămoșii împărați! Stăpânind ținutul nostru în credința strămoșească, Rareori îngăduit-am minții mele să greșească. Rareori supușii Țării înălțat-au ruga lor Fără să-mi aplec urechea glasului plânsorilor. Când, în timpul nunții, Făt-Frumos trece pe la curte, împăratul, vesel de băutură, îl întîmpină singur afară și fără multă ceremonie ține să ciocnească un pahar cu el. Pe același Făt-Frumos și pe Zmeu, care se ceartă, împăratul îi împinge cu mâna și-i dă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se bucura când vedea că elevii săi acordau puțină atenție lecțiilor sale, atunci când le pregătea cu cea mai mare hărnicie, fiindcă nu mai avea ocazia să se mândrească și prin urmare nu pierdea nimic din meritele sale. 121. Fratele Mansueto, nunțiul papei Alexandru al IV-lea în Anglia, a povestit fratelui Petru în același loc că în ziua în care fusese citită în consistoriu bula prin care Inocențiu al IV-lea decretase opt sentințe împotriva fraților predicatori și a fraților minori
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fost convertit primul om? cum s-a înfiripat primul grup? cum a apărut prima biserică? cum l-a privit pe novice semenul lui, intransigentul, dușmănosul întru credință? cum a fost întreținută legătura cu Vaticanul? a ajuns pînă aici, cîndva, vreun nunțiu apostolic? ce fel de urechi aveau pereții? Sigur, toate astea sînt cunoscute de cineva, sînt cunoscute de mulți, dar pentru mine ieșirea, acum, din lanul de porumb și impactul năucitor cu orgoliosul gotic îmi biciuie imaginația și-mi răvășește obișnuințele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
i se ia moțul copilului nu e voie să se tundă copilul. Acest obicei este păstrat până în zilele noastre. III. 4.6.2 Căsătoria Un moment important în viața omului este cel referitor la nuntă. Cam cu șase săptămâni înaintea nunții tinerii erau logodiți, eveniment ce se desfășura în casa părinților fetei la care participau rudele și prietenii tinerilor. Înaintea logodnei părinții ambilor tineri se informau prin diferite persoane, dacă ceilalți acceptă căsătoria fiilor lor și ce avere avea să se
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
suprafață de pământ dădeau fiecare pentru noua pereche. Aceste discuții căpătau de multe ori aspect de târg. După ce se ajungea la înțelegere se începea petrecerea. Uneori era întocmită între părinți o așa numită „foaie de zestre”. În săptămâna dinaintea nunții, mirele însoțit de cavalerul de onoare merge prin comună, din casă în casă, „cu plosca” (de fapt cu două ploști, una cu vin, alta cu țuică, pentru că locuitorii comunei preferau unii vinul, alții țuica). Oamenii sunt întrebați ce preferă, vin
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
la Expoziția Mondială a Presei Catolice, despre cotidanul Albina, institutul Presa Bună, cât mai ales prin interpretare. Dl. Ghercă arată încercarea Vaticanului de a impune anumite norme, principii și direcții de acțiune comune și specifice Bisericii în cadrul presei catolice, influența nunțiului apostolic în finanțarea și apariția unor publicații catolice, în rolul pe care aceste tipărituri urmau să-l aibă. Autorul arată și cauzele eșecului unificării presei catolice din România, plecând de la incapacitatea de comunicare și colaborare în domeniul presei a uniților
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care au urmărit în esență unificarea catolicismului românesc și crearea unor organizații și instituții prin care el să se manifeste unitar. În realitate însă, acest lucru s-a realizat doar într-o mică măsură, cu intervenția fățișă a Vaticanului prin nunțiul apostolic și prin finanțare directă. Rezultatul s-a concretizat prin apariția ziarului Albina, care însă din aceleași motive care au făcut ca toate celelalte proiecte să nu se materializeze, a încetat să apară după o perioadă scurtă de timp. Acest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tinerilor catolici din arhidieceză în limba țării, chiar dacă aceștia aparțineau și altor minorități etnice. Au existat cinci articole scrise de Durcovici în paginile revistei Jugendfreund. Primul a fost redactat în contextul venirii la București, la 17 octombrie 1920, a primului nunțiu apostolic Francesco Marmaggi și cu ocazia purtării tratativelor pentru încheierea unui Concordat între România și Vatican; s-a intitulat Ce este Concordatul?471. Concluzia acestui material a fost că "respectivele concordate nu constituie raporturile ideale și normale dintre Biserică și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu ocazia celui de-al șaselea centenar al lui Dante 475. S-a organizat și o conferință pentru comemorarea autorului, care a avut loc la Saloanele Tomis din București în data de 30 octombrie 1921. La acest eveniment au participat nunțiul Marmaggi și arhiepiscopul Netzhammer. La întâlnire, Durcovici a ținut o cuvântare în limba română, în care a evocat cele mai importante momente din viața lui Dante 476; în final, îl contrapunea pe marele poet catolic situației decadente din literatura universală
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
La 30 octombrie 1947, conform Concordatului încheiat între Sfântul Scaun și Statul Român și în înțelegere cu Înaltul Guvern al României, papa Pius XII l-a numit episcop de Iași. A fost consacrat la data de 5 aprilie 1948 de către nunțiul apostolic Gerald Patrick O'Hara și înscăunat în catedrala din Iași la 14 aprilie, același an. Din cauza regimului comunist, pastorația sa a fost scurtă, însă în timpul acesteia, episcopul Durcovici a fost foarte activ, vizitând parohiile din Moldova și încurajând preoții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pagină din anul 1920 a publicației a anunțat că la Blaj a fost consacrat mitropolitul de Alba-Iulia și Făgăraș, Vasile Suciu. Treptat, revista a fost citită și în Transilvania. În Lumina creștinului erau relatate atât evenimente religioase (precum numirea primului nunțiu apostolic de Vatican la București în 1921583), cât și evenimente social-politice (încoronarea regelui României Ferdinand I la Alba-Iulia). La împlinirea a zece ani de activitate, în 1923, s-au publicat pe parcursul a mai multor numere aprecierile la adresa revistei, făcute de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicat pe parcursul a mai multor numere aprecierile la adresa revistei, făcute de personalități precum: episcopul Alexandru Nicolescu de la Lugoj, arhiepiscopul R. Netzhammer de la București, episcopul Iuliu Hosu de la Cluj și alții 584. Numărul din septembrie-octombrie a fost dedicat în exclusivitate noului nunțiu Angelo Dolci, care a avut un rol important în semnarea Concordatului dintre România și Vatican (la 10 mai 1927 și ratificat pe 7 iulie 1929)585. Sfârșitul anilor '20 a adus o mobilizare în rândul credincioșilor catolici, care au facut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
extrem de utilă pentru catolicism. La manifestare au participat și înalți prelați, tocmai pentru a oferi o legitimare și o importanță sporită evenimentului în sine și hotărârilor și măsurilor adoptate în cadrul acestor dezbateri și întâlniri. Menționăm participarea cardinalului Van Roey, a nunțiului apostolic Micara și a mons. Hilen, episcop de Namur 817. A existat o corespondență bogată între Secretariatul de Stat al Sanctității Sale și Nunțiatiră pe de o parte și între Nunțiatură și episcopi pe de altă parte, pentru pregătirea acestui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Alba-Iulia) și monseniorul Valeriu T. Frențiu (episcop de Oradea), care au pregătit delegația românească ce a participat la congres și care a întocmit materialele necesare. Implicat în organizarea participării reprezentanților români la Congresul mondial al presei catolice a fost și nunțiul apostolic, însă el nu a acordat o prea mare importanță evenimentului, sau mai degrabă a manifestat o anumită neglijență, pierzând programul manifestației: "Referindu-mă la viitorul Congres Internațional al jurnaliștilor catolici ce va avea loc la Bruxelles, de care i-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
El a scris de mai multe ori episcopilor din România în vederea participării unei delegații din România la eveniment; aceasta trebuia să reprezinte presa catolică românescă și să se conecteze la problemele și direcțiile de acțiune ale celei internaționale 819. Implicarea nunțiului apostolic Angelo Dolci în constituirea delegației reprezentanților presei românești la Congresul mondial al presei catolice a avut la bază faptul că acesta a fost solicitat în mod direct de către reprezentantul Secretariatului Vaticanului, E. Pacelli; el trebuia să prezinte la Vatican
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
latine din diecezele de Iași și București) și monseniorul Andrea Lestuan, director al publicației Orszem din Oradea (reprezentând presa catolică în limba maghiară din România 822). Profesorul Georgescu a realizat un raport asupra presei catolice românești, care a fost trimis nunțiului apostolic de la București, dar și la Vatican; în document se prezenta evoluția presei catolice încă de la apariția ei, până la data întocmirii respectivului raport 823. Printre rezultatele care au fost așteptate de la participarea reprezentanților români la Congresul din Bruxelles, două au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolică din România. Deși a fost prima ediție a Congresului mondial al presei catolice-o temă și un domeniu extrem de important pentru papalitate și Biserică, lucru înțeles și de episcopii din România (așa cum reiese din corespondența purtată între aceștia și nunțiul apostolic, dar și cu Secretariatul de Stat al Sanctității sale) totuși această întâlnire care s-a organizat cu ocazia unei sărbători naționale (centenarul de la independența Belgiei) nu a fost prezentată pe larg în publicațiile catolice românești. Evenimentul a scos din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]