793 matches
-
portret prea puțin amical, dacă nu caricat de-a binelea. Autodeclaratul "cămătar de semne" nu iartă viciile prea puțin literare ale unora dintre confrații întru poezie, fixându-le o dobândă nu întotdeauna mică pentru narcisism, ipocrizie, pasiunea neostoită pentru talanți, nuri sau aburi etilici. Iașul poetic de azi se poate de bună seamă recunoaște, cu luminile și mai ales umbrele lui, în dulcile-amărui poetizări secunde ale lui Dumitru Spătaru... Referințe critice (selectiv): Liviu Antonesei, în "Convorbiri literare", nr. 9-10, 1993; Mihaela
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un critic de talia lui Gilbert Durand o vedea, semnificativ, drept cea mai radicală formă a alterității. Câteva dintre ele se și construiesc, din acest motiv, ca descripții expresive ale feminității dintotdeauna, doar întâmplător încarnate în iubita poetului: "iubita are nurii expresivi/ ca o sonată beethoveniană/ cu sâni și șolduri de statuie/ pare o statuie chtoniană/ ea se exprimă liber și carnal/ mater genitrix și Beatrice" Desigur că ceea ce prevalează este semnificația acestei existențe cu funcția de alter ego, în care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
globalizării este determinată de înseși trăsăturile specific e a cestui proces complex: * Globalizarea constă în integrarea tot mai puter nic ă a economiilor, ca urmare a reducerii costurilor de transport și comunicație, a eliminării barierelor din calea circulației capitalurilor, bu nurilor și serviciilor, dar și ca urmare a creării unei rețele de instituții, la nivel mondial, care încearcă, unindu și eforturile, să soluționeze multiple probleme co mune (de exemplu: apariția unor dezechilibre financiare, dezvoltarea și extinderea crizelor financiare și economice, terorismul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nom ic și social, ceea ce a determi i inat libertatea forței de muncă ș a circulației nternaționale a capitalurilor. Globalizarea piețelor financiare a determinat o creștere însemnată a volumului tranzacțiilor care a depășit cu mult com erțul internațional cu bu nuri și servicii. Dacă, în trecut, tranzacțiile fi nanciare erau, în bună parte, co relate și determinate de schimburile comerciale , î n prezent, între cele două tipuri de fluxuri, s a produs o decuplare. Liberalizarea piețelor financiare în unele țări nou
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
internaționale de capital sunt dife rite în funcție de forma de manifestare a acest ora . Principalul motiv pentru care se efectuează investiții de portofoliu pe ste hotare este acela de a obține venituri relativ mai mari în alte țări, de pe urma obligațiunilor, bo nurilor de tezaur și a altor titluri de valoare em ise de alte state și achizi ționate de nerezidenți, sau de a obține câștigu ri de pe urma cumpărării de acțiuni ale unor întreprinderi din alte țări. Această explicație simplă nu reușește să
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
În condițiile globalizării și comunicațiilor moderne, nu doar investițiile se pot derula non stop, ci și operațiunile bancare. Acest fenomen al globalizării financiare a determinat o creșter e a volumului tranzacțiilor care au depășit cu mult comerțul internațional cu bu nur i și servicii. În cadrul acestui capitol, am realizat o trecere în revistă a evoluției fluxurilor de capital internațional, de a lungul perioadelor istorice, pentru ca, mai apoi, să realizăm o analiză amplă a fluxuri lor de capital financiar, având ca moment
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
recunoaștem că Eliade însuși era preocupat de hermeneutica numelor). Ilina Gregori crede, astfel, că prezența feminină "se prezintă și ca un dublu mincinos al Mântuitorului, sugerând că, pentru a se manifesta în istorie, Anti-Christ (subl. în text) împrumută straie și nuri femeiești" (2002: 146). Nu altfel gândește Sabina Fînaru, care consideră că "pattern-ul intrigii ficționale este mitul Christologic, a cărui inversare vizează travestirea semnificațiilor sale strict religioase în cele de ordin estetic" (2003: 210). Totuși, trebuie să avut în vedere
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
für die Exegese fruchtbareren Begriff des Grauens in den Vordergrund meiner Analyse gestellt habe. Anschliessend folgt eine umfangreiche Einführung in die Geschichte des Genres, die diachronisch ausgerichtet ist und seine wichtigsten Vertreter behandelt (unter ihnen gibt es Autoren, die nicht nur durch ihre literarischen Werke sondern auch durch ihre Theoretisierungsversuche ihren Platz in dieser Auswahl gesichert haben): Horace Walpole, Ann Radcliffe, Matthew Gregory Lewis, Charles Robert Maturin, William Beckford, E.T.A. Hoffmann, Mary Shelley, Nikolai Gogol, Prosper Mérimée, Joseph Sheridan Le
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
jedoch auf einer alternativen Liste der Genre-Anhänger stehen könnten: Ion Ghica, Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Gane, Alexandru Macedonski, Barbu Delavrancea, Ion Agârbiceanu, Constantin Stere, Liviu Rebreanu, V. Beneș, Sergiu Pavel Dan, M. Blecher, Oscar Lemnaru. Die Zahl derjenigen, die wenn auch nur vorübergehend literarische Texte dieser Art zu produzieren versucht haben, ist bei genauer Betrachtung nicht gering. Auch diese Feststellung mag manche wohl überraschen. Der zweite, umfangreichere Teil der Untersuchung stellt einen hermeneutischen Ansatz dar, in dem ausgesuchte Fragmente aus den jeweiligen
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Gib. I. Mihăescu und Îmbrățișarea mortului von Alexandru Philippide. Schliesslich ist diese dritte Grundlinie dem übernatürlichen Grauen gewidmet, das in der Abwesenheit jeglicher Wahrscheinlichkeitskriterien ins rein Fantastische übergeht. Die dargestellte Welt ist erfunden, die wesentlichen Elemente bleiben jedoch unverändert und nur die ästhetische Dosierung ihrer Mischung bestimmt den Unterschied. In diese Klasse fallen folgende Werke: Moara lui Călifar von Gala Galaction, Aranka, știma lacurilor von Cezar Petrescu, und Domnișoara Christina von Mircea Eliade. Ein weiteres Kapitel, das die gegenwärtigen Ausarbeitungen des
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dessen Werke sowohl das natürliche als auch das ambivalente Schwellengrauen veranschaulichen, sowie Galaction, dessen Schriften sowohl das natürliche als auch das übernatürliche Grauen vertritt. Manchmal aber gehen die verschiedenen Modelle so fliessend und subtil ineinander über, dass die jeweilige Klassifizierung nur aufgrund einer sehr aufmerksamen und detaillierten Interpretation erfolgen konnte. Die Werke, die ich in diesem zweiten Teil meiner Studie untersucht habe, haben m.E. vorbildhaften Charakter in der rumänischen Schauerliteratur und zeigen, wie überraschend fruchtbar und vielfältig diese Problematik ist, trotz
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
meiner Studie, habe ich mich für das Zitieren längerer Auszüge aus der Primärliteratur entschieden, in der Absicht, den Leser mit diesem spezifischen Genre besser vertraut zu machen und ihn somit mühelos in die Erzählstimmung hineinzuführen. Dementsprechend strebt meine Untersuchung nicht nur die Erhellung dieser sehr spannenden literarischen Problematik, sondern auch die Unterhaltung (in Horazischen Sinn des "prodesse et delectare") des Publikums an. În aceeași serie au mai apărut • Analiza povestirii, Jean Michel Adam, Françoise Revaz • Avangardismul românesc, George Bădărău • Caragiale sau
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pentru a explica această situație este aceea a relației dintre chimist (comentator) și alchimist (critic), în fața operei, care crește în timp „ca un rug în flăcări“: „Wo jenem Holz und Asche allein die Gegenstände seiner Analyse bleiben, bewahrt für diesen nur die Flamme selbst ein Rätsel: das des Lebendigen.“ „Soluția“ romantică ajunsese în impas, după cum am în cercat să arăt, prin faptul că miza exercițiului critic, absolutul artei, căpăta formă individuală tot de natură artistică. Așadar, ab solutul își pierdea transcendența
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
putea adresa cumva o întrebare, arată Ben jamin, atunci răspunsul (în măsura în care este „adevărat“) este anticipat în chiar obiectul întrebării. Prin urmare, „locul“ adevărului nu este construcția gândirii, ci Ființa: adevărul este obținut prin apelul constant la lucrul însuși („der Wahrheitsgehalt nur bei genauester Versenkung in die Einzelheiten eines Sachge halts sich fassen läßt“). Caracterul absolut al adevărului este, și de această dată, ca în eseul despre Kant, dedus nu dintr-un principiu sau fundament al cunoașterii, ci din chiar natura fi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
îl privește pe Freud. În acest context introduce Benjamin o distincție importantă, reluată în Passagen-Werk: aceea dintre ex periență (Erfahrung) și trăire (Erlebnis). Citindu-l pe Freud prin concepte proustiene, Benjamin ajunge la concluzia că „Bestandteil der mémoire involontaire kann nur werden, was nicht ausdrüc klich und mit Bewußtsein ist erlebt worden, was dem Subjekt nicht als Erlebnis widerfahren ist.“ Trăirea ia naștere în mă sura în care conștiința „parează“ impresiile care amenință su biectul: șocurile. Apărarea de șoc este originea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
iar nu conceptul, este, în Passagen-Werk, locul veritabil al dialecticii, întrucât doar ea dă negativității o expresie ireductibilă: „Was die Bilder von den Wesenheiten der Phänomenologie unterscheidet, das ist ihr historischer Index. [...] Der historische Index der Bilder sagt nämlich nicht nur, daß sie einer bestimmten Zeit angehören, er sagt vor allem, daß sie erst in einer bestimmten Zeit zur Lesbarkeit kommen.“ Din punctul de vedere al lui Benjamin, istoria este o colecție de imagini dialectice, nu o dialectică a conceptului, o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
traducătorului. Romanticul german traduce fără a păstra limba-țintă, germana, în modul ei cotidian, ci forțând-o să parcurgă, prin intermediul limbii grecești, drumul către idiomul primordial. În traducerea tragediilor lui Sofocle „ist die Harmonie der Sprachen so tief, daß der Sinn nur noch wie eine Aolsharfe vom Winde von der Sprache berührt wird.“ Limba lui Hölderlin se îndepărtează atât de mult de comunicarea (fidelă sau nu) a unor conținuturi, încât termenii devin străini cititorului. Se ajunge, în ultimă instanță, la o teorie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sfârșit. Altfel spus, după Benjamin, teocrația nu deține un sens politic: „Das Profane also ist zwar keine Kategorie des Reichs, aber eine Kate gorie, und zwar der zutreffendsten eine, seines leisesten Nahens. Denn im Glück erstrebt alles Irdische seinen Untergang, nur im Glück aber ist ihm der Untergang zu finden bestimmt.“ Politica este, în acest sens, nihilism, în sensul unei constitutive ne gativități a istoriei. Ac țiu nea umană, ca de altfel orice deter minare temporală profană sunt, în logica acestui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care îl joacă „noutatea“ în cultura urbană, tensiunea între ceea ce este „la modă“ și ceea ce este demodat, interesul pentru „ultima“ descoperire și evenimentul recent. Continua transformare a orașului îi determină, într-un al doilea moment, eterogenitatea spațială: „Die Stadt ist nur scheinbar gleichförmig. Sogar ihr Name nimmt verschiedenen Klang in den verschiedenen Teilen an. Nirgends, es sei denn in Träumen, ist noch ursprünglicher das Phänomen der Grenze zu erfahren als in Städten.“ Consistența onirică a orașului, caracterul său fantasmatic pe care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
timp ceva important, care îi privește, se poate întâmpla. Asceza studiului, atenția care oferă accesul la detaliul obiectului, împotriva oricărei grabe a conceptului, poate pregăti terenul pentru neanticipatul eveniment al venirii lui Mesia: „Das Recht, das nicht mehr praktiziert und nur studiert wird, das ist die Pforte der Gerechtigkeit.“ În studiu, lucrurile devin scriitură (das Dasein in Schrift verwandelt) și își revelează astfel caracterul de ruină. Ca în multe locuri în scrierile lui Benjamin, Mesia apare pe nesimțite, acolo unde te
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
să sesizeze aceste posibilități simultan, în tensiune. Rezultatul acestei dialectici a percepției este o redefinire a spațiului și a obiectelor care îl ocupă: „Das Kolportagephänomen des Raumes ist die grundlegende Erfahrung des Flaneurs. [...] Kraft dieses Phänomens wird simultan was alles nur in diesem Raume potentiell geschehen ist, wahrgenommen.“ Modul în care Benjamin se referă, în Passagen-Werk, la experiența spațială a flaneurului trimite, aproape literal, către un alt loc al scrierilor sale, acela în care autorul descrie experiențele sale sub influența hașișului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o intenție profund teologică (la care voi reveni mai pe larg mai jos), aducând lucrul în orizontul unui timp mesianic: „Zusammenhang der Kolportage Intention mit den tiefsten theologischen. Sie spiegeln sie getrübt wider, versetzen in den Raum der Kontemplation, was nur im Raume des tätigen Lebens gilt. Nämlich: daß die Welt immer wieder dieselbe sei“. Conceptul de „similaritate“ (Änlichkeit) devine astfel esențial în experiența hașișului și, deopotrivă, în cea a flaneurului. El explică familiaritatea întreținută de acest personaj cu orașul pe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care transformă în mod constant locurile, clădirile, oamenii în imagini și povești, din care flaneurul însuși face parte. În acest sens, flaneurul are o experiență (Erfahrung) a orașului care îi permite, de fapt, să-l locuiască: „Studieren kann jeder, lernen nur, wer aufs Dauernde aus ist. Eine souveräne Neigung zum Dauernden, ein aristokratischer Widerwille gegen Nuancen hat bei Hessel das Wort. Erlebnis will das Einmalige und die Sensation, Erfahrung das Immergleiche.“ Această experiență este descrisă de Benjamin, aparent în tâmplător, în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
tratarea unei teme complementare la Fernand Khnopff. Salomeea poartă o brățară pe mână și un inel pe degetul mijlociu, fără ca aceste podoabe să aibă caracterul pletoric al celor care, la un Gustave Moreau, servesc accentuării nudității nimfetei și nu acoperirii nurilor săi. Cu alte cuvinte, lipsește din recuzita decadentă sugestia luxurei și, în mod esențial, cea a senzualității aduse în pictura lui Klimt la tensiunea isteriei. Cecilia Cuțescu-Storck a adoptat în mod intenționat și o anumită manieră, consonând cu "primitivismul" picturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
The Works of Șir Joshua Reynolds: "Aș the Eye Such the Object" (E: 645)111. Și mai interesant este că ideea constituie aproape un topos romantic Novalis subliniază același aspect, chiar dacă o face într-o formă mai poetica: "Es liegt nur an der Schwäche unserer Organe und der Selbstberührung, dass wir uns nicht în einer Feenwelt erblicken" (1977-1999, ÎI, p. 564). Conformismul senzorial-perceptiv la care se autocondamnă omul din pricina stării "vegetative" a propriilor simțuri îl împiedică pe acesta să perceapă realitatea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]