4,211 matches
-
creșterea extensivă a animalelor, constituia ocupația de bază a țăranilor din cadrul obștii sătești. Alte ocupații, cum ar fi negoțul, sau schimburile comerciale cu alte obști, deși se manifestau, nu erau pe deplin valorificate. 3. Principiul de neam - fiecare component al obștii sătești era vorbitor de limbă română, era ortodox și respecta „legea pământului”. Acestea erau principiile morale pe care trebuia să le respecte un locuitor pentru a fi membru al obștii sătești. Devierile de la această regulă erau practic inexistente, iar acest
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
pe deplin valorificate. 3. Principiul de neam - fiecare component al obștii sătești era vorbitor de limbă română, era ortodox și respecta „legea pământului”. Acestea erau principiile morale pe care trebuia să le respecte un locuitor pentru a fi membru al obștii sătești. Devierile de la această regulă erau practic inexistente, iar acest lucru a consolidat caracterul conservator al societății românești de la acea vreme. Totodată, obștea sătească s-a manifestat prin trei caractere. Acestea sunt: 1. Caracterul autarhic - reprezintă un organism social-economic închis
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Acestea erau principiile morale pe care trebuia să le respecte un locuitor pentru a fi membru al obștii sătești. Devierile de la această regulă erau practic inexistente, iar acest lucru a consolidat caracterul conservator al societății românești de la acea vreme. Totodată, obștea sătească s-a manifestat prin trei caractere. Acestea sunt: 1. Caracterul autarhic - reprezintă un organism social-economic închis, orientat mai mult spre conservarea resurselor și posibilităților proprii. Putem spune că obștile sătești au fost izolate chiar, iar relațiile economice cu alte
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
consolidat caracterul conservator al societății românești de la acea vreme. Totodată, obștea sătească s-a manifestat prin trei caractere. Acestea sunt: 1. Caracterul autarhic - reprezintă un organism social-economic închis, orientat mai mult spre conservarea resurselor și posibilităților proprii. Putem spune că obștile sătești au fost izolate chiar, iar relațiile economice cu alte obști s-au manifestat puțin. Pământul, considerat lucru sfânt, nu se înstrăina nici de la familie, și nici de la obște. El se transmitea ereditar (din tată în fiu), și nu era
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
sătească s-a manifestat prin trei caractere. Acestea sunt: 1. Caracterul autarhic - reprezintă un organism social-economic închis, orientat mai mult spre conservarea resurselor și posibilităților proprii. Putem spune că obștile sătești au fost izolate chiar, iar relațiile economice cu alte obști s-au manifestat puțin. Pământul, considerat lucru sfânt, nu se înstrăina nici de la familie, și nici de la obște. El se transmitea ereditar (din tată în fiu), și nu era permisă vânzarea sau schimbarea sa. Astfel, se contura din ce în ce mai mult importanța
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
mai mult spre conservarea resurselor și posibilităților proprii. Putem spune că obștile sătești au fost izolate chiar, iar relațiile economice cu alte obști s-au manifestat puțin. Pământul, considerat lucru sfânt, nu se înstrăina nici de la familie, și nici de la obște. El se transmitea ereditar (din tată în fiu), și nu era permisă vânzarea sau schimbarea sa. Astfel, se contura din ce în ce mai mult importanța cetelor de neam, care își aveau locul bine stabilit în viață și cimitir. 2. Caracterul patriarhal - procesul muncii
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
randament scăzut, rudimentar. Predomina agricultura și creșterea animalelor cu caracter extensiv, iar produsele meșteșugărești de orice tip erau făcute în condiții casnice. Cu toate aceste, recoltele satisfăceau necesitățile populației, ba mai mult, se forma și un fel de „buget” al obștii, în care intrau alimentele și bunurile care erau în surplus, și care erau strânse pentru „zile negre”. 3. Caracterul conservator - nu se acceptau devierile sociale sau spirituale de la modul tradițional de viață. Baza spirituală a obștii era formată de tradiția
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
fel de „buget” al obștii, în care intrau alimentele și bunurile care erau în surplus, și care erau strânse pentru „zile negre”. 3. Caracterul conservator - nu se acceptau devierile sociale sau spirituale de la modul tradițional de viață. Baza spirituală a obștii era formată de tradiția populară și religia creștin-ortodoxă. Garantul conservării acestor valori era voievodul (cneazul, jupânul) și preotul. Se accepta ca bază juridică doar „legea pământului”, care era un cod de legi nescris, dar respectat cu strictețe de comunitate. Era
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
religia creștin-ortodoxă. Garantul conservării acestor valori era voievodul (cneazul, jupânul) și preotul. Se accepta ca bază juridică doar „legea pământului”, care era un cod de legi nescris, dar respectat cu strictețe de comunitate. Era dificilă chiar și comunicarea între diferite obști, iar acest lucru a fost materializat în expresia „câte bordeie, atâtea obiceie”, întâlnindu-se dese deosebiri între obiceiurile obștilor sătești. Baza juridică în cadrul obștii o constituia „legea pământului”. Aceasta era singura normă legală acceptată de comunitate, și a rămas practic
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
pământului”, care era un cod de legi nescris, dar respectat cu strictețe de comunitate. Era dificilă chiar și comunicarea între diferite obști, iar acest lucru a fost materializat în expresia „câte bordeie, atâtea obiceie”, întâlnindu-se dese deosebiri între obiceiurile obștilor sătești. Baza juridică în cadrul obștii o constituia „legea pământului”. Aceasta era singura normă legală acceptată de comunitate, și a rămas practic neschimbată până în timpurile reformelor antinaționale ale regimurilor parlamentariste din a doua jumătate a secolului XIX. Infracțiunile generale erau judecate
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
de legi nescris, dar respectat cu strictețe de comunitate. Era dificilă chiar și comunicarea între diferite obști, iar acest lucru a fost materializat în expresia „câte bordeie, atâtea obiceie”, întâlnindu-se dese deosebiri între obiceiurile obștilor sătești. Baza juridică în cadrul obștii o constituia „legea pământului”. Aceasta era singura normă legală acceptată de comunitate, și a rămas practic neschimbată până în timpurile reformelor antinaționale ale regimurilor parlamentariste din a doua jumătate a secolului XIX. Infracțiunile generale erau judecate în cadrul obștii de către voievod (alte
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Baza juridică în cadrul obștii o constituia „legea pământului”. Aceasta era singura normă legală acceptată de comunitate, și a rămas practic neschimbată până în timpurile reformelor antinaționale ale regimurilor parlamentariste din a doua jumătate a secolului XIX. Infracțiunile generale erau judecate în cadrul obștii de către voievod (alte denumiri atribuite acestuia fiind cneaz, jude sau jupân). Faptele mai grave erau judecate de voievod alături de Sfatul oamenilor bătrâni și înțelepți. Iar cazurile deosebite, care erau destul de rar întâlnite erau judecate prin adunarea întregului sat, care judeca
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
cneaz, jude sau jupân). Faptele mai grave erau judecate de voievod alături de Sfatul oamenilor bătrâni și înțelepți. Iar cazurile deosebite, care erau destul de rar întâlnite erau judecate prin adunarea întregului sat, care judeca conform legilor pământului. De notat că în cadrul obștii sătești nu exista pedeapsa cu moartea, cea mai gravă pedeapsă fiind excomunicarea, adică excluderea din cadrul obștii (numită și moarte civilă). Se mai practica expunerea vinovatului la oprobiul public (strigarea peste sat sau la hore); uneori hoțul era purtat prin sat
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
înțelepți. Iar cazurile deosebite, care erau destul de rar întâlnite erau judecate prin adunarea întregului sat, care judeca conform legilor pământului. De notat că în cadrul obștii sătești nu exista pedeapsa cu moartea, cea mai gravă pedeapsă fiind excomunicarea, adică excluderea din cadrul obștii (numită și moarte civilă). Se mai practica expunerea vinovatului la oprobiul public (strigarea peste sat sau la hore); uneori hoțul era purtat prin sat cu lucrurile furate. Nu se pedepsea furtul pentru consumul pe loc (furtul cu burta). La români
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
public (strigarea peste sat sau la hore); uneori hoțul era purtat prin sat cu lucrurile furate. Nu se pedepsea furtul pentru consumul pe loc (furtul cu burta). La români existau două forme ale răspunderii penale colective: 1.Răspunderea solidară a obștii. Obștea avea obligația să prindă și să sancționeze pe infractori. După întemeierea statului feudal, obligația prinderii și descoperirii infractorilor a rămas în sarcina obștii, iar în caz de nereușită, aceasta avea obligația de a plăti o amendă însemnată (dușegubina). Această
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
strigarea peste sat sau la hore); uneori hoțul era purtat prin sat cu lucrurile furate. Nu se pedepsea furtul pentru consumul pe loc (furtul cu burta). La români existau două forme ale răspunderii penale colective: 1.Răspunderea solidară a obștii. Obștea avea obligația să prindă și să sancționeze pe infractori. După întemeierea statului feudal, obligația prinderii și descoperirii infractorilor a rămas în sarcina obștii, iar în caz de nereușită, aceasta avea obligația de a plăti o amendă însemnată (dușegubina). Această normă
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
furtul cu burta). La români existau două forme ale răspunderii penale colective: 1.Răspunderea solidară a obștii. Obștea avea obligația să prindă și să sancționeze pe infractori. După întemeierea statului feudal, obligația prinderii și descoperirii infractorilor a rămas în sarcina obștii, iar în caz de nereușită, aceasta avea obligația de a plăti o amendă însemnată (dușegubina). Această normă de drept primitivă nu se afla în pravile, ci avea un caracter consuetudinar. În schimb, în Transilvania, responsabilitatea colectivă a obștii sătenilor a
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
în sarcina obștii, iar în caz de nereușită, aceasta avea obligația de a plăti o amendă însemnată (dușegubina). Această normă de drept primitivă nu se afla în pravile, ci avea un caracter consuetudinar. În schimb, în Transilvania, responsabilitatea colectivă a obștii sătenilor a fost reglementata în legislația scrisă. 2. Răspunderea familială. A fost aplicată excepțional și abuziv de către domnitori care, în caz de hiclenie (înaltă trădare) extindeau pedepsele și asupra familiei celui vinovat. De subliniat este faptul că nici pravilele și
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
celui vinovat. De subliniat este faptul că nici pravilele și nici obiceiul pământului nu prevedeau că pentru vina cuiva ar răspunde penal membrii familiei vinovatului. În general, putem observa că religia creștină s-a răsfrânt și asupra „codului social” al obștii sătești. Acest lucru poate fi probat prin: caracterul blând al pedepselor, spiritul de solidaritate al membrilor obștii în cazurile dificile, lipsa poligamiei, etc. Formatul primar al obștii, neaservită, a fost prezent din cele mai vechi timpuri până la etapa stratificării sociale
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
vina cuiva ar răspunde penal membrii familiei vinovatului. În general, putem observa că religia creștină s-a răsfrânt și asupra „codului social” al obștii sătești. Acest lucru poate fi probat prin: caracterul blând al pedepselor, spiritul de solidaritate al membrilor obștii în cazurile dificile, lipsa poligamiei, etc. Formatul primar al obștii, neaservită, a fost prezent din cele mai vechi timpuri până la etapa stratificării sociale accentuate în cadrul obștii. În cadrul obștii neaservite, stratificarea socială era nesemnificativă. Clasele sociale nu se diferențiau foarte mult
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
putem observa că religia creștină s-a răsfrânt și asupra „codului social” al obștii sătești. Acest lucru poate fi probat prin: caracterul blând al pedepselor, spiritul de solidaritate al membrilor obștii în cazurile dificile, lipsa poligamiei, etc. Formatul primar al obștii, neaservită, a fost prezent din cele mai vechi timpuri până la etapa stratificării sociale accentuate în cadrul obștii. În cadrul obștii neaservite, stratificarea socială era nesemnificativă. Clasele sociale nu se diferențiau foarte mult din punct de vedere social, fapt ce asigura buna conviețuire
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
lucru poate fi probat prin: caracterul blând al pedepselor, spiritul de solidaritate al membrilor obștii în cazurile dificile, lipsa poligamiei, etc. Formatul primar al obștii, neaservită, a fost prezent din cele mai vechi timpuri până la etapa stratificării sociale accentuate în cadrul obștii. În cadrul obștii neaservite, stratificarea socială era nesemnificativă. Clasele sociale nu se diferențiau foarte mult din punct de vedere social, fapt ce asigura buna conviețuire în cadrul comunității. Odată cu primele începuturi de stratificare socială în cadrul obștii sătești, putem spune că apar și
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
fi probat prin: caracterul blând al pedepselor, spiritul de solidaritate al membrilor obștii în cazurile dificile, lipsa poligamiei, etc. Formatul primar al obștii, neaservită, a fost prezent din cele mai vechi timpuri până la etapa stratificării sociale accentuate în cadrul obștii. În cadrul obștii neaservite, stratificarea socială era nesemnificativă. Clasele sociale nu se diferențiau foarte mult din punct de vedere social, fapt ce asigura buna conviețuire în cadrul comunității. Odată cu primele începuturi de stratificare socială în cadrul obștii sătești, putem spune că apar și relațiile sociale
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
până la etapa stratificării sociale accentuate în cadrul obștii. În cadrul obștii neaservite, stratificarea socială era nesemnificativă. Clasele sociale nu se diferențiau foarte mult din punct de vedere social, fapt ce asigura buna conviețuire în cadrul comunității. Odată cu primele începuturi de stratificare socială în cadrul obștii sătești, putem spune că apar și relațiile sociale feudale în societatea românească. Voievodul, împreună cu familiile mai favorizate și-au însușit cele mai fertile pământuri și cele mai frumoase herghelii de cai și cirezi de vaci. Iar țărănimea s-a stratificat
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
iobagi în Transilvania, sau rumâni în Țara Românească). Conducerea comunităților vicinale (sătești) era asigurată de cneaz - ales inițial, ulterior funcția devine ereditară - ajutat de un consiliu restrâns: „oamenii buni și bătrâni ai satului” și în anumite situații de adunarea întregii obști, „grămada satului”. Problema cnezilor a fost discutată în literatura istorico-juridică. S-au impus doua concluzii: instituția cneazului a fost o instituție „fundamentală a noastră” sau „general românească”, deși a fost cunoscută și la alte popoare slave; apoi cnezii au fost
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]