57,101 matches
-
există o serie de rațiuni importante pentru ca el să fie atent la ceea ce scriu tinerii, rațiuni ce țin, desigur, de noutatea așteptată de la aceștia, dar și de un aspect cu totul contrar: faptul că literatura scrisă de către tineri "este, de obicei, un loc privilegiat pentru descoperirea convențiilor unei anumite perioade și pentru identificarea dinăuntru a problemelor ei". Observația îi aparține lui Paul de Man care remarcă, luînd în considerare mai ales cărți slabe sau mediocre, că mulți dintre cei care au
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
fiind Eminescu, ucis civil, prin internare la nebuni, în 1883. Cît despre dl Mihai Diaconescu... Din toate acestea, cel mai alarmant mi se pare felul în care criticii, lingviștii, istoricii sau arheologii privesc agresivitatea neștiințifică a unor oameni care de obicei n-au nimic de-a face cu disciplina în care se vor a fi remarcați. Cititorul nostru are dreptate: n-am văzut în nici o publicație serioasă recenzii, comentarii, analize ale acestor apariții care, oriunde în altă parte, ar fi provocat
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
de această selecție. Primul este că destule (n-aș putea preciza cîte) cărți nu sînt luate niciodată în discuție. Nici în România literară, nici în Luceafărul, nici în Observator cultural, niciunde. În revistele din țară există, după părerea mea, prostul obicei de a se recenza la grămadă cărți ale scriitorilor din redacțiile cu pricina, ale colaboratorilor din partea locului, fără mare grijă în ierarhizare. Dar nici acolo nu se comentează o mulțime de cărți. Nu spun că nu există o cantitate apreciabilă
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
Eugenia Vodă Agențiile de presă transmit de zor o serie de informații privitoare la Festivalul de la Cannes. Iată cîteva dintre ele, pentru cinefilii puri și duri (dar și pentru cei impuri și neduri). Festivalul care, ca de obicei, se anunță foarte bogat în filme și evenimente va debuta săptămîna viitoare, miercuri. Filmul ales pentru seara de deschidere (proiectat în afara competiției) va fi... Fanfan la Tulipe. Punctele de suspensie vor să marcheze o oarecare surprindere, legată de "asincronismul" manifest
Info-Cannes by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13961_a_15286]
-
texte emblematice, referiri și prezentări din presă, inclusiv locul în care respectiva publicație poate fi consultată. Desigur, pentru mulți cititori principalul interes al enciclopediei va rămâne totuși prezența articolelor despre scriitori ca atare, texte care prezintă biografia lor, insistînd de obicei asupra împrejurărilor care au dus la plecarea lor din țară, debutul lor literar, colaborările la diferite publicații și la activitatea unor instituții reprezentative, opera lor în fine, pentru caracterizarea căreia se împrumută cîte un citat sau două dintr-un autor
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
consacrate unui joc care nu face banii, viețile acelora care au ratat totul, arzînd de o credință care i-a dus la autodistrugere, în timp ce în ochii noștri apare ca o simplă trăsnaie. Doar aceștia au dreptul - și pentru că sînt de obicei anonimi - să nu ne încarce memoria." Uimește acest adînc exercițiu de admirație la ateul Nadeau, cel care păstrează pînă și în anii în care scrie cartea aceasta nostalgia troțkismului din tinerețe, perioadă pe care o privește acum, după ce mai întîi
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
claritate și exactitate, pentru a nu mai da naștere la confuzii și interpretări eronate. Nu putem închide ochii la infinit, nu putem lăsa impresia că suntem proști, la infinit. Mai sunt unii care știu exact ce este arta, dar de obicei aceștia stau retrași, lăsând astfel liber locul celor ce "se bagă" fără să-și facă probleme de conștiință, celor ce insistă și fac presiuni. Arta nu are nimic de-a face nici cu presiunile, nici cu insistențele, nici cu prezența
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
își promiteau să se revadă peste trei zile, când ginerele-oftalmolog fixase - după ce-și consultase agenda - o oră de consultație pentru operarea șaloziomului. Se însera atunci când debarcau din automobil în mica localitate balneară. Era tocmai ora cinei servită, ca de obicei în serile calde, pe terasa hotelului, de unde se vedea licărind, sub lumina felinarelor din parc, apa sărată a bazinelor de înot. Muzicanții din orchestră își acordau instrumentele. Era mai degrabă o fanfară decât o orchestră căci se vedeau mai multe
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
vânătorul ei iubit ce se înhăitase cu puterile din beznă ale iadului. Eram prea tulburat ca să mai înghit fie și un dumicat din felia de Sachertorte, prăjitura mea de ciocolată preferată, căci melodiile din Freischütz, cu care se încheia de obicei concertul de seară, soseau cam în același timp cu desertul. Ascultându-le, fascinat de peripețiile misterioase dar istorisite de-a dreptul inimii prin frazele muzicale, treceam cu o iuțeală egală cu intensitatea emoțiilor de la mila pentru fata disperată la furia
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
vedeam. În zadar mă holbam să-i descopăr undeva deasupra bazinului, a brazilor. Pe unde s-au strecurat, mi-era cu neputință să înțeleg. Căci deodată, de acolo din luminișul dintre brazii de pe colina învecinată s-a auzit, ca de obicei, melodia dulce a cornului. Nu mai zboară, nu mai zboară!" - am strigat izbucnind în lacrimi. "Cine, ce nu mai zboară, iubitule?" - întreba îngrijorată Matata, mângâindu-mă pe creștetul chilug, cercetându-mi fruntea dacă nu am cumva febră. Dar eu n-
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
de-a lungul căreia a scos de la mine cam tot în ce mă privește. Mi-a spus, cînd i-am pus întrebări concrete, că domnul director, Dr. Gefilte Fish, superviza toate activitățile Casei, și doar la sfîrșitul fiecărui tratament avea obiceiul să-și viziteze pacienții ca să se asigure de succesul său și să facă formele de externare. Pînă la acel moment, toate etapele tratamentului erau supravegheate și controlate de un personal extrem de eficient... A fost, cum am zis, o conversație plăcută
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
nervii tari; redacțiile respective nu au bani să-și repare fax-urile antice decînd lumea, nu au bani de hîrtie sau, cum mi s-a întîmplat la "Dilema" fax-ul era încuiat într-o cameră la alt etaj (am prostul obicei să verific și cer confirmarea). Este însă de înțeles și ÎNȚELEGEM DE CE: presa română suferă și este cenzurată economic, care tot CENZURĂ este, vreți sau nu s-o recunoașteți! Nu mă pot abține a nu gîndi precum Iorga: "mîntuirea nu
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
mod simplu și definitiv una sau alta ( "întru înseamnă și a fi în, și a merge către", op. cit., 305); prepoziția are doar meritul de a se asocia prin uz acestui context. Cu sensul mai profan "în numele", "în spiritul", poate de obicei să apară la fel de bine și prepoziția în; întru are doar avantajul specializării marcate stilistic. De fapt, într-o analiză a uzurilor și a conotațiilor, e evident că întru cu excepția construcțiilor cu articolul nehotărît și a locuțiunilor tip întru totul este
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
fi reeditate... O sete veche de iluzii, de amăgiri, de ficțiuni captivante ce să te facă să uiți de existența ta în general ternă, băgându-te în sperieți ca odinioară?... Iar acest amic oarecum năstrușnic îmi mai vorbi de un obicei ciudat al cailor de călărie, al celor mai nărăvași, al celor mai sălbatici, reacționând la orișice schimbare din comportamentul și chiar de pe fața stăpânului, a călărețului respectiv... Și că îmi dau eu seama ce înseamnă, în acest caz, o barbă
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14011_a_15336]
-
din urmă este infinit mai modest ca posibilități. Zidurile Palatului de la Mogoșoaia stau mărturie pentru trei sute de ani de istorie românească. Începând de prin 1680, biv-vel-postelnicul Constantin Brâncoveanu cumpăra mai multe trupuri de moșie de prin partea locului și, după obiceiul timpului, ridica mai întâi aici o biserică, pe care o termină în 1688, cu numai o lună înainte de a fi fost ales Domn. Apoi, în 1702, înalță și un palat, pentru cel de al doilea fiu al său, Ștefan. Dar
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
spațiul în care Dv. trăiți"). În acest prim număr, sînt și alte lucruri demne de a fi citite: un eseu despre Kundera și faimoasa epistolă din 1993 a lui Joseph Brodsky către Va¹lav Havel referitoare la postcomunism. l Ca de obicei, foarte spirituală tableta dlui Dan Perjovschi din revista 22 nr. 684 intitulată Irak, impresie răsărit de soare. O reproducem integral: Faptul că oameni proaspăt scăpați de dictatură se răzbună pe statui și pe portrete, fugăresc milițieni sau se minunează de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
formularea dumneavoastră e prea blândă. O întâmplare adevărată mă îndreptățește să susțin acest lucru. Iată povestea: În toamna anului 1995, la o expoziție organizată în Australia (Sydney), au luat parte și câteva firme românești reunite într-un "stand național". Potrivit obiceiului s-a organizat o întâlnire protocolară ("Ziua României") la care urmau să participe din țara gazdă (Australia) oficialități din economie, administrație, organizatorii expoziției etc. Cu domnul ambasador al țării noastre (nu-l voi numi!) s-a convenit ca oficialii australieni
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
față de bețiv" (EZ 3361, 2003, 4). În cazul cîinilor și al pisicilor "comunitare", atribuirea de nume este foarte interesantă, pentru că presupune o impunere treptată (neexistînd un stăpîn unic care să decidă numele) și o acceptare din partea mai multor vecini. De obicei numele care se fixează sînt semi-generice și se repetă tipologic: în jurul aproape fiecărui bloc se găseau Vulpița, Ursache, Lupache, Negruța (nume sugerate de culoare, formă etc.). Animalele cele mai predispuse să primească nume - animale de companie, în formula "oficială", pet
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
de zi în cutia asta mare, cu mobile pe care trebuia să le șteargă de praf, înconjurată de sunetul înfundat al vieții altora de deasupra, de dedesubt, din jur. Doctorul Azad era un bărbat mititel, precis, a cărui vorbă, spre deosebire de obiceiul bengalez, depășea doar cu un sfert de decibel nivelul șoaptei. Dacă voiai să auzi ce spune, erai obligat să te apleci în direcția lui, așa încît toată seara Chanu rămase parcă atîrnat de buzele lui. - Veniți, îi zise doctorul Azad
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
așa, e altă istorie... - cărțile de vacanță. Cărți importante, ori doar plăcute, pe care ți-ai dori să nu le citești altădată, cînd ziua e scurtă și încîlcite-s daraverile ei. Asemenea volume, chit că nu-i o regulă, sînt, de obicei, story-uri închegate, romane, amintiri. Dar pot să fie, la fel de bine, culegeri de tablete pe care le-ai răsfoi fără obligații, ca pe notele unui critic în vacanță de la masa lui de scris. Așa-s Cronicile optimistului, antologia de publicistică scurtă
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]
-
literaturii sud-americane sau puteau să fie la un moment dat un foarte bun material pentru un potențial scriitor? Nicolae Breban: Nu, nu are nici o legătură. E cazul multor români inteligenți care, vorbind excelent, cred că ar fi buni scriitori, de obicei scriu foarte prost oamenii ăștia, iar bunii scriitori se exprimă prost însă sunt foarte bogați în culoare când scriu. Oralitatea n-are legătură cu scrisul, de aceea poporul român, care numără mii și mii de povestitori, la mese, are puțini
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
întreba, ironic, dacă toată acțiunea și înscenările din roman nu sunt decât niște simulări ale circuitelor personajului-narator, Qrin, un robot umanizat, când simpatic, când demonic. Mai mult, aș fi tentată să spun că strălucirea și culoarea (norilor, a kimono-urilor, a obiceiurilor sau a cluburilor) înveselesc universul gri al existenței capitaliste, dacă acest gen de afirmație nu ar fi un clișeu născut chiar în sânul lumii europene. Aș putea să merg și mai departe cu acest joc și să spun că Florina
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
cu un rânjet: -Da, văd că e bine! Ahtiate după senzațional, toate televiziunile transmit momente de la meciul Poli Timișoara - Steaua care s-a soldat doar cu trei suporteri răniți. Nu e cine știe ce, dar e semn optimist că o seamă de obiceiuri naționale se păstrează și se reiau lovind cu crampoanele în ideea de globalizare, respectiv, să se știe: ,noi suntem cum am fost și mai mult decât atât", adică spectatori români. Cel puțin atunci când e vorba despre manifestări huliganice... Noi, adică
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
Cronicar Bădiliță se întoarce Citim cu interes în EVENIMENTUL ZILEI din 27 iulie cîteva reflecții, ca de obicei profunde și originale, ale domnului Cristian Bădiliță. într-un interviu acordat Simonei Chițan, dl B. mărturisește că, spre deosebire de snobii noștri intelectuali, d-sale i-au plăcut "realmente" Harry Potter și Codul lui Da Vinci. O fină a d-sale de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
totul obișnuit, fără urmă de pitoresc, lumea traversată fiind una apropiată până la familiaritate. Un râuleț, Nadășul, "ca o pastă îngălată", Ostroveniul "toxic și sfânt", Dâmbu Rotund și Jupâneștii, Mănășturul apar, fără prea multe fasoane, din realitatea imediată, topindu-se de obicei în pasta biografică a poeziei, în "lumina primelor amintiri". Amazonul din titlul volumului nu este un element de decor suprarealist ori un ingredient exotic care, adăugat la cele autohtone și regionale, să dea o sinteză simbolic-geografică. Îmi pare metafora centrală
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]