1,297 matches
-
a ivit până acum ocazia fericită ca să i-o reamintească. — Vă reamintiți, nu ? Atunci când unchiul a voit să vă convingă să mergeți totuși în vara aceasta în vilegiatură... Vă propusese, dacă nu mă înșel, o excursie la Măldărești, dar ați obiectat că nu suportați acum automobilul... — Să vă înșelați, când este vorba de a vă reaminti ceva ? în această privință, desigur, nu există niciun risc ! De mult ne-ați convins de excelența memoriei dumneavoastră !... — în schimb, memoria ta, draga mea... Din
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mea se vor schimba o sumedenie de lucruri, și că e necesar să se schimbe. Întotdeauna am făcut tot ce-ai dorit. Când ai vrut să mă vezi, am venit, când erai plictisit de mine, am plecat. Niciodată nu am obiectat la școlile pe care le-ai ales pentru mine, la călătoriile în care mi-ai comandat să plec. Voi continua, probabil, să fac ceea ce vei dori. Dar îți spun un singur lucru, nu voi renunța la prietenia mea cu Pearl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ei, deoarece vor năzui întotdeauna la propria lor mărire, fie doborându-te pe tine, care ești stăpânul lor, fie doborându-i pe alții fără voia ta; dar, dacă nu sunt oameni capabili, atunci, firește, ți-aduc înfrângerea. Dacă cineva îmi obiectează spunându mi că oricine ar avea arma în mână ar face același lucru, fie că este mercenar sau nu, i-aș răspunde că numai un principe sau o republică trebuie să conducă armatele. Principele trebuie să se ducă el însuși
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
aceia care voiau să ajungă la principatul Romei; dar dacă, o dată ajuns aici, ar fi trăit mai departe și n-ar fi fost mai cumpătat în cheltuielile de acest fel, el ar fi distrus principatul. Iar dacă altcineva mi-ar obiecta, la rândullui, spunând că au fost mulți principi care, cu armatele lor, au săvârșit fapte mărețe și care totodată au fost socotiți foarte darnici, i-aș răspunde că un principe cheltuiește sau din averea lui și din banii supușilor lui
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
domnilor judecători, să treceți și dumneavoastră și să trec și eu în boxa acuzaților? Locul nostru e alături de cei pe care i-am lăsat și i-am încurajat prin imobilitatea noastră să hotărască moartea... Dar cineva trebuie să judece, veți obiecta. Așa e, cineva trebuie să judece. Și am ajuns astfel la ce vroiam să amintesc tribunalului: dacă judecăm, n-avem voie s-o facem la fel ca atunci când stana înghesuiți lângă eșafod și priveam în tăcere, nemișcați; trebuie să ne
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
să-l tragă lângă perete, ca să nu-l confundați în timpul nopții cu al dumneavoastră. ― Ce vină am eu dacă sînteți răpitoare? ― Daaa? Găsiți? Atunci, poftim, stimate domn, și-mi trase în glumă o palmă. E pentru compliment. Aveți ceva de obiectat? ― De pe acum ați început să vă bateți soțul? Biine! Am să vă dau replica. Mihaela întinse obrazul ca să-i întorc palma și închise ochii în așteptare. ― Nu, n-ai să scapi numai cu atât... Am tradus amenințarea în faptă îmbrățișînd-o
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
iau de soție. Aveam o carieră bună în perspectivă, ea tot așa, peste un an devenea profesoară. Chiar părinții mă iscodiseră, de câteva ori, dacă n-am de gând să mă căpătuiesc odată. Cred că n-ar fi avut ce obiecta dacă le aduceam pe Mihaela, drept noră. Acceptarea acestui gând îmi pricinui o destindere, o ușurare. Mi se ridicase parcă o greutate de pe suflet. Totuși, trebuie să adaug că îndărătul acestei bucurii, stăruia o teamă nedeslușită, care lucra mocnit. Din cauza
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
nici o taină. Nici vorbă să fi existat vreo cruciadă a grecilor pentru a aduce acasă, de la Troia, o frumoasă adulterină. Homer minte, zic specialiștii, cu un zâmbet îngăduitor pentru noi diletanții, care ne luăm după povești. Și ce-aș putea obiecta? Mai ales după ce am fost la Micene, nu îndrăznesc să-i combat pe domeniul adevărului istoric. Am urcat, într-o amiază, pe colina unde se află ruinele fostei citadele a atrizilor. În jur, câmpie aridă. "Cîmpie hrănitoare de cai și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
un fel de sport, să stea în sus, să umble. Se bucura do mișcările lui ușoare, de acel vid căscat sub plastronul cămășii, care îi ventila așa de bine răsuflarea. La invitările lui Marcian de a merge ia repetiții, nu obiectase,,, nimic, nici nu acceptase. îi era teamă să nemulțumească pe Elena sau pe Ada. Se simțea acum conciliant cu acele dușmane . . . femeile! . . . Surâdea serafic. O slăbiciune fără apărare îl dezarma total. Nici urmă de răutate sau de pasiune. Pe atunci
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
câteva zile, Elena povestise lui Drăgănescu impresia lui Marcian despre Mika-Le și cum nu era cu putință ca fata ceea să fie la locul ei. - O s-o trecem dincolo, la biurouri! zisese Drăgănescu, luând inițiativa exilării domnișoarei Norica. Elena nu obiectase. Biurourile celelalte, din Dealul Spirei, erau o instalație mare a Centralei de spirtoase, unde locuiau surorile lui Drăgănescu. Mika-Le primise decizia de strămutare cu supunere. 285 Își făcuse totuși o socoteală că pierde astfel unele distracții și cadouri. Nu mai
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Ada coborî pe trotuar fără să observe, fără să facă gălăgie. Înainte de a deschide portița grilajului luxos, se întoarse spre șofer și-i spuse preocupată: - Du-te înapoi după domnul! După o secundă de ezitare, înțelegînd de cine era vorba, obiectă timid că cellalt auto era dus cu domnul. - Totuși, du-te! porunci Ada. Rămase nițel în loc gânditoare. Aspectul nou al lui Lică și vorbele lui Vardali i se gravase în minte. Figura aceea voluntară, gura cu desenul crud îi da
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
răspunse nimeni. Automobilul Drăgăneștilor era un Lincoln minunat. Mini simți voluptatea lunecării ușoare și consimți să recunoască rinele privilegii ale averii. în dreptul străzii Regale ceru să se coboare. Elena se întoarse spre Marcian, ca și cum ar fi putut avea ceva de obiectat din faptul că rămâneau singuri, apoi, prin micul telefon a cărui pîinie nichelată atârna în fața cristalului pare-brise, clete ordin să oorească. Nesimțit, fără ca șoferul să aibă o mișcare, trăsura stopa. După ce ajută lui Mini să se coboare, reamintindu-i ora
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
noi? întrebă Karin, după ce chelnerița plecă. Daniel rânji din colțul gurii. — E cu un deceniu mai tânără ca noi. Nu se poate! Așa crezi? Mâncară în tăcere. În cele din urmă, spuse: —Daniel, din cauza mea el e mai rău. Daniel obiectă cu noblețe; asta era treaba lui. Dar toate dovezile erau împotriva lui. — Serios. Cred că chinul de a mă vedea în fiecare zi, de a nu reuși să mă recunoască - asta-l face praf. N-am fost în stare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
așa de repede. Îi trece prin cap că mașina din spate probabil că-l urmărea. El încerca să scape și nimerise direct în capcană. Puseseră aiurea camera care trebuia să filmeze locul accidentului. Șoseaua era bună, locul era greșit. Mark obiectează, dar îl trimit la plimbare. Zic că fundalul arată mai bine aici. E mai pitoresc sau așa ceva. Polițaiul dă din mâini ca un dirijor, arătând ce și unde s-a întâmplat, dar e total aiurea. Total fals. Mark îi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
kilometri, ea spune: Mai sus e un loc pe care am vrut întotdeauna să-l văd. —Cât de departe e? Ea își țuguie buzele în timp ce calculează: —Cam o sută cincizeci de kilometri? N-a mai rămas nimic din el ca să obiecteze. Arată prin parbriz, spre o țintă invizibilă. Ea devine neatentă la volan, aiurită chiar. N-au nici un viitor, iar trecut, chiar și mai puțin. Timp de două ore nu spun nimic despre ei. Nici despre Mark nu vorbesc prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de frică. Umerii ei tresaltă, în capcana ei. Oh, suflete! spune ea. Al cui e numele ăsta? Alintul altcuiva. Vreo evadare mai veche cu care-l confundă. Nu-l vrea pe el; vrea doar să nu fie descoperită. Încearcă să obiecteze: —Casa mea e așa de mică... Și pământul e atât de mare. Trebuie, repetă el. Da, viața e o ficțiune. Dar ficțiunea poate fi controlată, orice ar însemna asta. Ea știe ce se întâmplă. Se preface, totuși. Pornește mașina și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
sale pe Eldred Crang, ieșind grăbit de după draperie. Imediat după asta, își făcu apariția, din neant, Leej. Păși și ea repede într-o parte, la fel ca Enro, după care Prescott și, în cele din urmă, Patricia Hardie - Crang. "Dar - obiectă în gând, cu întârziere, Gosseyn Trei. Nu crezi că mai întâi ar trebui să ..?" Se întrerupse. Îi venise o idee, un început de înțelegere a diferențelor dintre el și Gosseyn Doi. Evident, din moment ce alter-ego-ul său și el se aflau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
se opuneau reconstruirii Institutului și a Mașinii Jocurilor, aveau să acționeze de o manieră violentă în următoarele două ore. "...Așa că pot să merg să-l văd pe doctorul Kair..." Cu asta, Yona fusese de acord; și, din moment ce nici un Troog nu obiectase suficient de puternic pentru a încerca să se autonumească lider, era evident că toți ceilalți ofițeri de comandă Troog acceptaseră în mod tacit să se facă ceva. Și, bineițnțeles, aici pe Pământ, se afla Breemeg și cei trei savanți de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
lista competițiilor pentru anul următor. Și dedesubt se afla planul pe care-l concepuse ca să ne pregătească pentru aceste întreceri. "Planificarea este fundația oricărei mișcări mecanice", ne-a spus considerat. Succesul poate fi planificat." " Dar norocul, cu siguranță, nu", a obiectat David. "Nu știi cît de puternici vor fi adversarii tăi." "Poți elimina atîția factori care ar putea sta în calea norocului. În orice caz, ceea ce rămîne nu e ceva care să îndepărteze norocul." Schneiderhahn a spus-o cu convingere și
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
Thaw. Se lăsă tăcerea, apoi cineva întrebă de ce. — Ca să pot merge în spirală. Molly chicoti și Thaw se aplecă spre ea. Critică tema picturii lunare, citîndu-i pe Blake și Shaw și trasînd cu mîinile forme în aer. Cei de-acolo obiectară, iar el începu să citeze povești populare din multe părți ale lumii pentru a demonstra cum realitatea și fantezia, geografia și legenda se leagă unele de altele. Era evident că Molly îl asculta. își lăsă picioarele pe podea și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
închizînd ochii. — Prea bine, zise Thaw, după o pauză. O să-l iau de pe plafon. Dar trebuie să-l reprezint cufundîndu-se în haos. E esențial. Nu-l va remarca nimeni acolo. Sînt sigur că Arthur Smail nu va avea nimic de obiectat. A doua zi dimineață, la vizita medicală, profesorul se opri lîngă patul lui Thaw și spuse: — Domnul Clark și domnul Thaw sînt cei mai vechi chiriași ai noștri. Toți ceilalți din salon, după ce au fost internați, au șters-o sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
-i tot ce-am putu face în timpul ăsta. — Arată frumos. — Dacă întreabă cineva ce-i cu semnele astea, să le spuneți c-ar fi devenit o turmă de vite. — O, nu. Nimeni n-o să-ntrebe. E frumoasă. — Și dacă o să obiecteze că-s prea multe lucruri pe cer, spuneți-le că aveam intenția să-l simplific. — E frumos, Duncan, dar ai lucra o eternitate la el. O eternitate. — Și dacă o să reproșeze că faptele de pe linia orizontului îți distrag atenția de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu dulceață în glas: — Bineînțeles, Marion. Poți pleca atunci cînd dorești. Am nevoie de bani. Mi-e foame. — De ce nu te duci la bucătărie? Cred că mai e niște pui rece în frigider și sînt sigur că Pat nu va obiecta dacă o să-ți faci un sendviș. Nu vreau nici un sendviș, vreau un prînz ca lumea, la restaurant, cu un prieten. Și după aia vreau să mă duc la film sau la o cîrciumă, sau la coafor, dacă am chef. îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mai deștept decît ei. în loc să împartă cinstit Unthankul Mare în numele consiliului, nenorocitul de Sludden, fostul meu bărbat, l-a pus cu cățel și purcel în brațele Cortexinului. — Sludden? — Sludden, Gow și toți ceilalți băieți veseli. Cu excepția lui Grant. Grant a obiectat. Grant poate reușește să înceapă ceva. — Nu te înțeleg, zise Lanark mîhnit. Sludden m-a trimis aici să susțin ca Unthankul să nu fie distrus. Va fi distrus? — Da, dar nu așa cum plănuiseră inițial. Consiliul și grupuri ale creaturii au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Într-o bună zi am să-i plasez un plumb acolo unde trebuie, astfel încât nici un chirurg să nu-i mai poată cârpi gaura cu plastic. Ieși trântind ușa, Hardie remarcă: ― Cred că nu mai avem timp de pierdut. Nimeni nu obiectă. Gosseyn văzu degetele lui Thorson meșterind contactorul mașinii de pe masă. Degetele răsuciră în forță ceva. Se auzi un declic, urmat de un zumzet. Mai întâi nu se întâmplă nimic. Gosseyn se încordase, pregătit să reziste unui flux de energie. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]