1,007 matches
-
numai personalitățile de prim rang ale unei culturi, cu o activitate polivalentă, de mare ecou în conștiința publică, se cuvine să dea seamă de lumea prin care au trecut, având totodată posibilitatea, cu puțin talent și multă voință, să-și obiectiveze literar propriile experiențe existențiale (Iorga și Stere au practicat literatura ca pe o îndeletnicire secundară, dedicată clipelor de răgaz). Așadar, față de proza sămănătoristă de inspirație rurală (ce reclamă întoarcerea la natură, la glie), memorialistica ar reprezenta o formă de literatură
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de importanța însușirii unui discurs autoreflexiv, conform cu exigențele intelectual-estetice ale literaturii moderne. În consecință, chiar dacă Bizu debutează în nota proustiană a unei reverii subiectiv-paseiste30, care atribuie autorului rolul de personaj central, ulterior același "autor" dispare din text, iar romanul se "obiectivează" în forma unei narațiuni omnisciente ce trasează, într-o succesiune riguroasă, etapele esențiale din biografia unui "erou" fictiv, imaginat după chipul și asemănarea lui Lovinescu însuși. Mai mult, portretul psihologic al lui Bizu corespunde perfect cu cel pe care i-
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
reductibilă la niște "episoade" stereotipe, banale dar de o importantă relevanță existențială, ceea ce face ca preconizata "romanțare" a documentului (mai exact: înscenarea melodramatică a narațiunii) să fie înțeleasă acum drept procedeu predilect al literaturii... "autenticiste", prin care trăirea interioară se obiectivează, aproape expresionist, în orizontul "conștiinței pure", unde nu se aude decât "strigătul nud al sufletului". În concluzie, romanul-melodramă ar trebui să fie nu numai o "artă a îndepărtării" de realitate, ci și una "a strigătului nud", mărturisind "autenticitatea simțirii". Nu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cred însă că mai valoroase sunt cele două cicluri romanești decât Mălurenii (operă pe care, altminteri, nici nu o putem judeca decât prin prisma celor câteva fragmente rămase iar de aici deducem că ar fi vorba de o creație voit "obiectivă", "cronică de familie ce anticipează Scrinul negru sau Lunatecii", ilustrând deci, am spus, un gen de proză deja existent 226). Oricum, originalitatea prozatorului, atâta câtă este, e de găsit tot în formula romanului-melodramă, cu rădăcini în autobiografie. Lipsiți de înțelegere
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la "formă" (determinare propriu-zis psihologică, pentru că desemnează drept cauză a imitației formelor "străine" admirația și, implicit, recunoașterea superiorității lor în raport cu "formele" autohtone). La fel, psihologia personajului lovinescian se lasă modelată de clișeul lingvistic numai în măsura în care această psihologie tinde să se obiectiveze exprimându-se în mod necesar prin cuvânt, într-un discurs sui generis despre sine și lume. Numai că nu întotdeauna se întâmplă ca psihologia personajului lovinescian să se "obiectiveze", ceea ce înseamnă că nici clișeul" nu rămâne, în literatura criticului, doar
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
modelată de clișeul lingvistic numai în măsura în care această psihologie tinde să se obiectiveze exprimându-se în mod necesar prin cuvânt, într-un discurs sui generis despre sine și lume. Numai că nu întotdeauna se întâmplă ca psihologia personajului lovinescian să se "obiectiveze", ceea ce înseamnă că nici clișeul" nu rămâne, în literatura criticului, doar o realitate lingvistică (ambiguitatea raportului dintre "imagine" și "cuvânt" fiind una dintre caracteristicile definitorii ale genului melodramatic). Prin urmare, deși respinge hotărât interpretările în cheie psihologistă, studiul Ligiei Tudurachi
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
viziunea lui Caragiale este și critică, ironică, în timp ce a lui Creangă este umoristică, jovială, cu influențe folclorice. Tot astfel, realismul se concretizează întro viziune moralizatoare în opera lui Slavici, în vreme ce viziunea sadoveniană se deschide spre mitic și arhaic. Viziunea realist obiectivă dură, necruțătoare, din Ion și Răscoala lui Liviu Rebreanu se deosebește și ea de viziunea detașată, ironică sau parodică, cu care George Călinescu privește „comedia umană“ a lumii de parveniți pe care o surprinde în Enigma Otiliei. - O viziune despre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
formă complexă de artă, în care operei literare scrise cu scopul de a fi reprezentată scenic i se adaugă elemente/modalități de expresie specifice artei teatrale, spre a deveni un spectacol. Viziunea despre lume, ideile, concepțiile, sentimentele scriitorului dramatic sunt obiectivate prin intermediul personajelor, al acțiunii scenice și al modalităților spectacolului. Discursul direct al scriitorului se limitează la didascalii - text nonliterar cu funcții pragmatice care are rol directiv în montarea spectacolului. Creația dramatică este o formă de artă sincretică, având un dublu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de opoziție cu imaginea dezolantă a lumii trecătoare, fiindcă detaliază destinul creator ce sfidează limitele. Reluând sintagma din titlu, strofa a doua pune existența poetului sub semnul unicității, prin adverbul de excepție numai. Acesta precede substantivul poetul, prin care se obiectivează eul liric. Prin creație, poetul se sustrage limitelor spațiotemporale ce definesc condiția umană imperfectă, înălțânduse Deasupra valurilor, peste nemărginirea timpului. Mișcarea ascensională echiva lează cu o sublimă evadare din lumea de jos, în care oamenii comuni sunt iremediabil captivi. Accederea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
imaterial/material, uman/nonuman, subiectiv/obiectiv, interior/exterior, abstract/concret. Apoziția de intitulare creează astfel o metaforă simbol pe care se structurează întreaga viziune poetică. Identitatea iubire- leoaică reliefează perfect mecanismul neomoder nist al construirii imaginarului poetic. Sentimentul erotic este obiectivat, proiectat în afară, materializat, corporalizat, ca o realitate palpabilă, copleșitoare ce înalță eul la dimensiuni demiurgice, așezândul în centrul lumii. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat Apare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Liviu Rebreanu este primul scriitor român care populează teritoriile vaste ale romanului interbelic cu personaje complexe, înscrise în regimul realismului obiectiv. Un asemenea personaj este Ion Pop al Glanetașului, protagonistul primului roman publicat de Rebreanu, în 1920. Ilustrând proza realist obiectivă de observație socială și de problematică morală, romanul Ion este considerat de autorul său „o epopee a vieții românești“. Surprinzând existența satului transilvănean de la începutul secolului XX, universul diegetic este centrat asupra unor destine tragice, cum sunt cel al lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
să vină în completarea analizei menționate mai sus, nu poate lipsi însă din studiul nostru, deoarece lucrarea lui Fătu trebuie considerată ca prima tentativă de organizare științifică a asistenței psihiatrice din Moldova (și din România). Această tentativă nu a fost obiectivată practic. Valoarea ei constă însă nu numai în această întâietate istorică, ci și în aceea că, din punct de vedere teoretic, demonstrează că încă la 1860-1870 premisele unei viitoare organizări psihiatrice existau și erau excelente. Condițiile sociale însă au întârziat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
evoluate, înscriindu-se în cadrul eforturilor de rezolvare a problemelor legate, atunci, de "soarta nebunilor". Este probabil că acest studiu, alături de cele publicate ulterior de Alex. Brăescu, a contribuit la crearea unei mișcări de opinie care, peste un deceniu, s-a obiectivat prin construirea Spitalului Socola. Astfel, printre pionierii psihiatriei științifice la Iași îl considerăm și pe Julian Lukaszewski pentru pasiunea sa evidentă în serviciul alienaților și pentru mentalitatea sa evoluată. VI. PIONIERII PSIHIATRIEI ÎN MOLDOVA Alexandru N. Brăescu Memoria lui Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pentru implicațiile sinonimice cu alte cuvinte (vorbire sau discurs) se pot realiza ușor grile de departajare, în raport cu noțiunea "limbă", conceptul "limbaj" manifestă o accentuată afinitate de colaborare în a reda, uneori, aceleași accepțiuni. Obiectul filozofiei limbii Fiindcă facultatea limbajului se obiectivează ca limbă, iar aceasta cuprinde limbaje de specialitate, filozofia limbii trebuie să aibă în vedere aspectele generale care privesc realități precum limbile (naționale) și limbajele de specialitate, căci acestea pot avea baza ontologică (a realiilor, a existențelor efective, cu manifestare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
loc prin perceperea subiectivă a obiectelor, dar nu prin realizarea unei copii a lor, a unei imagini a obiectului ca atare, ci printr-o imagine alcătuită de spiritul omului. Cu toate acestea, cuvîntul purtător al imaginii subiective a obiectului se obiectivează el însuși în raport cu individul, devenind un obiect în raport cu spiritul în care se oglindește la rîndul lui la nivel conceptual. De aceea, arată Humboldt, se ajunge ca subiectul să posede trei entități conceptuale: amprenta obiectului, maniera de interpretare a obiectului și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
intuitivă provine din activitatea fanteziei care produce imagini. Aceste imagini reprezintă însă o cunoștință a individualului sub forma unor impresii care pentru a se determina se reflectă în expresie și se clarifică în intuiție. Ca atare, în intuiții, impresiile se obiectivează în expresie, se organizează căpătînd formă și, în acest mod, omul "se eliberează" de ele și le poate privi ca pe ceva de sine stătător și în afara lui, deși ele sînt, în ultimă instanță, un produs al său. De aceea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a omului se manifestă în raport cu lucrurile, iar, prin limbă, ea se manifestă la nivel interuman. După Hegel, limba este forma de existență a spiritului, ca suprimare a ființei-pentru-sine a spiritului în ființă-pentru-alții, ca mod prin care spiritul interior (sinele) se obiectivează și, prin aceasta, se înstrăinează. În acest caz, limba nu este o formă a culturii, ci baza tuturor formelor culturii. Limbajul (limba)117 este, în această perspectivă, creația lumii pentru om ca ființă spirituală, capabilă să gîndească. Hegel nu a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
printr-o ieșire în afară), deci printr-o atribuire de sine, regăsindu-se astfel ca fiind o altă esență, distinctă, și, în același timp, văzîndu-se pe sine în celălalt 118. Conștiința-de-sine rațională se realizează prin ea însăși atunci cînd se obiectivează și se determină ca fiind o realitate, a cărei esență este conștiința-de-sine însăși 119. Dar, conștiința-de-sine rațională, adică rațiunea, este spirit, fiindcă certitudinea de a fi realitate s-a ridicat la adevăr, căci este conștientă de ea însăși ca fiind
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o succesiune de sunete articulate este sau nu integrabilă limbii sale. Dar, dacă orice vorbitor are posibilitatea de a emite judecăți în legătură cu faptele de limbă, cu modul în care este folosită limba în vorbire, numai specialistul în știința limbii, lingvistul, obiectivează în mod programatic aceste fapte, le observă metodic, le analizează, le clasifică și, în cazul limbii literare, le orientează și le modifică în perspec-tiva unor scopuri determinate. În calitatea sa de cercetător al limbii, atunci cînd este vorbitor al ei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
orice condiționare temporală, spațială, socială sau de altă natură, în virtutea științei, conștiinței și competenței sale lingvistice. Partea a doua : DETERMINĂRILE ȘI RELAȚIILE LIMBII Știința lingvistică Fiecare vorbitor posedă o cunoaștere a limbii, a sistemu-lui și a normei ei, care se obiectivează în faptul de a ști anumite elemente ale limbii și de a ști cum se folosește limba pentru a realiza activitatea lingvistică ce se concretizează în actele de vorbire. Cunoașterea, știința despre ceva, reprezintă rezultatul unei învățări sau al unei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și realități cu manifestare simultană și corelată, istoria și funcționarea limbii fiind un permanent act de construcție a indivizilor și de reconstrucție a societății și a realității. Valoarea reprezintă, în principiu, concretizarea unor scopuri, dorințe și intenții prin care se obiectivează activita-tea creatoare a omului și, de aceea, se apreciază că natura nu are valori, căci "numai în obiectualizarea reală a existenței pentru noi pot să apară în mod real valori"305. Privită ad litteram, această perspectivă ar scoate din discuție
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
obiectivității ontologice, alteritatea produce o mediere între subiectiv și obiectiv și, de aceea, în limbă prin alteritate subiectivitatea poate deveni obiectivitate. În acest mod, prin limbă, eul, psihicul și rațiunea (entități subiective) se manifestă în afara sinelui individual, iar individul se obiectivează prin deschiderea către alții (față de care se relevă și pe care îi receptează), adică ființează prin conștiința existenței sale ca entitate distinctă și, în același timp, integrată. Ca atare, limba susține subiectivitatea individuală, contribuie la consolidarea ei, dar o și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
spiritul vorbitorului între granițe de netrecut. De aceea, deși se exercită în mod esențial prin limba maternă, facultatea limbajului nu exclude capacitatea de a învăța și de a folosi și alte limbi pe lîngă aceasta, încît conștiința umană o poate obiectiva și analiza ca o limbă între altele sau poate face transferuri din alte limbi în limba sa ori din limba sa în alte limbi. Din acest motiv, Paul R i c o e u r poate afirma cu îndreptățire că
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
propune să falsifice realitatea (lucru, de altfel, imposibil), ci să-i găsească temeiurile și să o interpreteze. Filozofia adevărată este o reflecție rațională asupra realității (considerată în totalitate sau numai în anumite aspecte ale ei), situație în care realitatea este obiectivată în obiect al cercetării și distinctă de subiectul investigator. Dacă filozofia ar fi trăire, subiectivitate pură sau subiectivitate reflectorie, realitatea n-ar exista pentru ea și, fiind simplă efuziune subiectivă, și-ar pierde individualitatea și atunci s-ar desființa, tinzînd
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
instruirii și educației copiilor și tinerilor. Deși sunt entități distincte, scrierile grupate în această carte se armonizează într-un ansamblu de idei, organizat în jurul conceptului de educație, cu referiri la educația școlară, familială și socială, precum și la modul cum se obiectivează ea în profilul intelectual-moral și comportamental al copiilor și al adolescenților. Lumina educației reunește textele cu conținut educativ ce au fost dezvoltate în precedentele volume: Preocupări pedagogice, Flori târzii, Parfum de spini, Educator adevărat, Toamnă la Copou. Am operat selecția
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]