609 matches
-
căsăpiile acelui târg a Episcopiei asămine se va îngriji de a pune la cale căsăpie,puindu-să oamenii Episcopiei cu același preț alcătuit cu pomeniții casapi căminar Iftimi Scorțăscul,adecă cu șapte parale oca de carne de vacă și opt parale oca carne de oae pe anul ce se începe de la 23 aprilie 1824 și până la 25 aprilie 1825. Și dar cartea dată acelor casapi căminar Iftimi Scorțăscul rămâind fără lucrare și isprav. nu să amestece în alcătuire,ca să lipsască rușfeturile de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
responsabil econom, câte mii de nuci au revenit fiecărui frate călugăr în acea toamnă și câte vedre de prune uscate, care era prețul de vânzare la nuci și la prune, cât ulei de nuci s-a putut obține și câte ocale de ulei curat a revenit fiecărui membru al obștii. Este un pasaj care impresionează nu numai prin acuratețea memoriei (de altfel, starețul Paisie era cunoscut pentru memoria sa extraordinară) dar și prin importanța pe care autorul o acordă unor astfel
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
se spunea pe atunci - era foarte veninos. Opozanții îl numeau „Verdele Stătescu“, atât pentru că avea culoarea palidă a tuberculosului, cât și pentru că ar fi fost foarte rău. Beizadea Dimitrie Ghica a spus odată în Senat: „Dacă în lume este o oca de venin, trei sferturi sunt în Eugeniu Stătescu“. Omul acesta a fost cel mai puternic ministru de Justiție pe care l-a avut țara. A fasonat magistratura, a numit la toate instanțele oameni devotați și își creiase o atât de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de sare,/ acolo beau ceață și vând ceață femeile ceții..."/ "Al dracului Ochiul Orb al lui Vulturescu, râde/ Alexandru Pintescu. Să ne salvăm prin coridoarele și/ firidele lui șapte zile și șapte nopți: /prin cenușile lui încălțările noastre de zece ocale/ sunt ca un șnur de mătase..." A.B.Aveți regrete? Este ceva ce v-ați fi dorit să faceți până acum și nu ați făcut? Sunt ca și toți oamenii: cu regrete. Câte? Ce depinde de noi: scorbura lucrează împotriva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cred că am ratat o ocazie istorică, Rusia avea în Caucaz propria amenințare islamistă și asta ar fi trebuit să ne apropie. Fac parte dintre utopiștii care au crezut că putem lua Rusia în NATO și cred că ratarea acestei oca‑ zii istorice, sub Elțîn, ne-a adus la situația de azi, când Rusia iarăși a devenit o amenințare pentru Europa de Est. V.A. : Expresia asta, „Vestul și restul“, e de natură să alieneze restul lumii... A.M.P. : Dar ea nu există
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
litri oțet. Se pune în el 300 dramuri cozi de ceapă; 300 dramuri tarhon, 180 dramuri usturoi, 100 de cuișoare; 35 dramuri floare de soc și tot atâta mintă. Se ține la soare 10 săptămâni. Apoi se mai adaogă 2 oca de oțet. Se strecură și se așează în sticle bine astupate. Rachiu. Pune într-o sticlă de rachiu nou 5-6 picături de amoniac, astupă și tulbură tare. Acidul din rachiu se neutralizează și rămâne un gust foarte bun. Sos de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
7125. *1 Unui adevăr crud, adesea preferăm o mângâiere. *1 Celui care se plânge de femeia rea și urâtă: "Ți-a căzut un ciolan la împărțeală. N-ai ce face: roade-l." Accent pe ultima silabă: Basma para saca baclava oca tara maca pușlama baccea canapea imanea sofa cafea daira pașa aba hazna canara chisea halva beltea boccea baccea farfara mangafa iofca zalhana zahara musaca ciulama sarma iocma lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama caba canea cosa minarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
indicativ completează imaginea intensă a înghițirii arhetipale și o prezintă în desfășurare într-un plan sacru. Un buzdugan solar își alege în cadrul probei vitejești Mizilca, fecioara ce trebuie să pară războinic: „Un buzdugan ș-alegea,/ D-o mie cincizeci de-oca,/ Toarta patruzeci venea./ În mână că mi-l lua,/ De genunchi mi-l trântea,/ De rugină-l scutura,/ Ca laptele îl făcea,/ Ca soarele strălucea./ La brâu că mi-l așeza” (Muntenia). În această baladă fantastică verbele la imperfect sunt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fo tare, nu șt’iu cît’e, douăză șî patru d’e capuri o avut zmău, douăză șî patru d’e capuri” (Mara - Maramureș). Buzduganul zmeului-balaur, deși are o greutate care multiplică cu numărul infinitului arhaic cele 50 kg./100 ocale ale măjii, este învârtit pe degetul mic de fratele „dioscur”, născut chiar pe tărâmul malefic. În baladă, atributele preluate de la diferite clase animaliere și mitologice sunt evidente: „Că zmeii sân’ noauă zmei/ Călare pe noauă lei,/ Varsă pe gură văpai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
energiilor, dinspre sacru și dinspre profan, dezvăluie raportul de lumi comunicante, stabilit de limbajul poetic într-un timp magic aferent. O valoare diferită de imperfectul durativ au verbele în fragmentul următor: „Un buzdugan ș-alegea,/ D-o mie cincizeci de-oca,/ Toarta patruzeci venea.../ În mână că mi-l lua,/ De genunche mi-l trântea,/ De rugină-l scutura,/ Ca laptele îl făcea,/ Ca soarele strălucea./ La brâu că mi-l așeza”. Acțiunile scurte și rapide nu intră aici sub puterea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de - câte opt zile dificile dar pline de spiritualitate împreună cu alte persoane din Italia și Franța. L-am lăsat undeva pe drum dar sper să-l reîntâlnesc. Dormitorul improvizat în sacristia bisericii Sf. Ioan Botezătorul din Grañon Villafranca Montes de Oca, 27 iulie Aseară, la ora 21.30 responsabilii de la hanul parohial din Grañon ne-au invitat pentru rugăciune în corul bisericii Sf. Ioan Botezătorul. A fost, până acum, cel mai plăcut moment religios, ca pelerin. Pliantele în diferite limbi erau
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
confort de hotel cu patru sau chiar cinci stele. Depinde ce dorești. Drumul continuă prin - Tosantos, Villambista, Espinosa del Camino iar pe la ora 3 după amiază ajung epuizat și cu dureri crâncene în tălpile picioarelor la Villafranca Montes de Oca unde mă cazez la hanul comunal deși mai apoi am aflat că există un alt han, privat, unde cu opt euro ai parte de condiții mai bune de cazare decât aici. Ramân totuși aici sperând într-o noapte liniștită și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
parte de "public larg"; asta ar fi o pledoarie pentru poezie?). Triumful de tiraj nu spune nimic despre poezie și nici despre audiența ei, care e, ce-i drept, una mai discretă, dar nu atât de patetic inexistentă. Judecând cu ocaua mare a audienței, nici un mare poet român (dar nici străin) n-ar fi trebuit luat în seamă. Nu fiți atât de amărât, poezia va avea totdeauna un public. Numai că în cazul ei nu funcționează conceptul "publicului larg"; cel puțin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
menționa dregătorul turc - n-a mai venit altul, astfel că minele au rămas neexploatate câtva timp”. Fiul arendașului turc ar fi reînceput să exploateze și să vândă silitră tarapanei (monetarie) de la Constantinopol și din alte locuri cu câte 14 aspri ocaua. În aceste mine lucrau 3.000 de oameni, care nu plăteau nici o dare domnului Moldovei. Ei săpau peste tot „chiar dacă ar fi să răscolească în acest scop locul pe care e așezată o biserică”. Domnii moldoveni s-au declarat împotriva
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de grosimea unui deget. Pentru a se obține rezultate foarte bune, această operațiune trebuia repetată de mai multe ori. Deoarece „nici o țară nu produce silitră mai bună ca cea de aici”, Vistieria turcească cumpăra acest produs cu 40 de aspri ocaua. 3. Breslele Breslele au reprezentat o formă de organizare profesională a negustorilor și meșteșugarilor. Ele au reglementat în cursul Evului Mediu întreaga viață economică a târgurilor. Unele informații referitoare la breasla zugravilor din Suceava datează încă din 1570. În anul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să fie procurate numai pe bază de rechiziție și să fie achitate ulterior prin bonuri de tezaur. Cele mai multe produse s-au rechiziționat de la țărani. Încă de la începutul lunii aprilie 1877, brutarii din Huși au pus la dispoziția armatei 30.000 ocale de pâine. La 9 aprilie, prefectul județului Fălciu, N. A. Holban, comunica Ministerului de Interne că brutarii din Huși pot fabrica pâine pentru armată, așa cum se solicitase. La 30 aprilie 1877, Prefectura județului Fălciu raporta Ministerului de Interne că nu a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
armatei din rechizițiile făcute. Astfel, dintr-un asemenea raport se poate constata faptul că până la 10 iulie 1877 au fost trimiși armatei 128 de cai, (urmând a fi trimiși și alți 40 de cai), 251 de vite sacrificate, 3.701 ocale fasole, 134 ocale linte, 51 ocale bob, 77 ocale mazăre. Au fost rechiziționate pentru hrana cailor în localitate 1.292 ocale orz și 3.852 ocale fân. La 13 iulie, Prefectura județului Fălciu comunica Ministerului de Interne că a expediat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
făcute. Astfel, dintr-un asemenea raport se poate constata faptul că până la 10 iulie 1877 au fost trimiși armatei 128 de cai, (urmând a fi trimiși și alți 40 de cai), 251 de vite sacrificate, 3.701 ocale fasole, 134 ocale linte, 51 ocale bob, 77 ocale mazăre. Au fost rechiziționate pentru hrana cailor în localitate 1.292 ocale orz și 3.852 ocale fân. La 13 iulie, Prefectura județului Fălciu comunica Ministerului de Interne că a expediat 1.851 ocale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un asemenea raport se poate constata faptul că până la 10 iulie 1877 au fost trimiși armatei 128 de cai, (urmând a fi trimiși și alți 40 de cai), 251 de vite sacrificate, 3.701 ocale fasole, 134 ocale linte, 51 ocale bob, 77 ocale mazăre. Au fost rechiziționate pentru hrana cailor în localitate 1.292 ocale orz și 3.852 ocale fân. La 13 iulie, Prefectura județului Fălciu comunica Ministerului de Interne că a expediat 1.851 ocale brânză, „prin calea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se poate constata faptul că până la 10 iulie 1877 au fost trimiși armatei 128 de cai, (urmând a fi trimiși și alți 40 de cai), 251 de vite sacrificate, 3.701 ocale fasole, 134 ocale linte, 51 ocale bob, 77 ocale mazăre. Au fost rechiziționate pentru hrana cailor în localitate 1.292 ocale orz și 3.852 ocale fân. La 13 iulie, Prefectura județului Fălciu comunica Ministerului de Interne că a expediat 1.851 ocale brânză, „prin calea ferată Bârlad d-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
armatei 128 de cai, (urmând a fi trimiși și alți 40 de cai), 251 de vite sacrificate, 3.701 ocale fasole, 134 ocale linte, 51 ocale bob, 77 ocale mazăre. Au fost rechiziționate pentru hrana cailor în localitate 1.292 ocale orz și 3.852 ocale fân. La 13 iulie, Prefectura județului Fălciu comunica Ministerului de Interne că a expediat 1.851 ocale brânză, „prin calea ferată Bârlad d-lui C. Vrabie, intendentul depozitelor militare din Craiova”. La 20 iulie, prefectul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a fi trimiși și alți 40 de cai), 251 de vite sacrificate, 3.701 ocale fasole, 134 ocale linte, 51 ocale bob, 77 ocale mazăre. Au fost rechiziționate pentru hrana cailor în localitate 1.292 ocale orz și 3.852 ocale fân. La 13 iulie, Prefectura județului Fălciu comunica Ministerului de Interne că a expediat 1.851 ocale brânză, „prin calea ferată Bârlad d-lui C. Vrabie, intendentul depozitelor militare din Craiova”. La 20 iulie, prefectul județului Fălciu, Ion Mârza, a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ocale linte, 51 ocale bob, 77 ocale mazăre. Au fost rechiziționate pentru hrana cailor în localitate 1.292 ocale orz și 3.852 ocale fân. La 13 iulie, Prefectura județului Fălciu comunica Ministerului de Interne că a expediat 1.851 ocale brânză, „prin calea ferată Bârlad d-lui C. Vrabie, intendentul depozitelor militare din Craiova”. La 20 iulie, prefectul județului Fălciu, Ion Mârza, a raportat Ministerului de Interne că s-au trimis 100 de căruțe cu toate cele trebuitoare, câte o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
găsi această sumă deși nu va fi tot de primă calitate”. Seria produselor rechiziționate, a cantităților de alimente oferite gratis de locuitorii județului Fălciu continuă. Spre exemplificare, prezentăm un tabel cu aceste produse: La 7 august s-au primit 56 oca fasole, rechiziționate din comuna Tămășeni. Valoarea obiectelor rechiziționate era de 8,40 lei, așa cum rezultă din tabelul obiectelor rechiziționate din județul Fălciu. La 8 august s-au primit 48 ocale de fasole, rechiziționate din comuna Șchiopeni, valoarea obiectelor rechiziționate fiind
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu aceste produse: La 7 august s-au primit 56 oca fasole, rechiziționate din comuna Tămășeni. Valoarea obiectelor rechiziționate era de 8,40 lei, așa cum rezultă din tabelul obiectelor rechiziționate din județul Fălciu. La 8 august s-au primit 48 ocale de fasole, rechiziționate din comuna Șchiopeni, valoarea obiectelor rechiziționate fiind de 7,20 lei. Comisia mixtă întrunită la Huși, la 30 august, hotăra primirea a 183 ocale de fasole, rechiziționată din comuna Roșiești. Valoarea la care se ridică obiectele rechiziționate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]