20,273 matches
-
căutat de Artaud în teatrul balinez și la triburile mexicane, unde puterea de viziune și puterea de dominare sunt reunite în practici mai apropiate de cunoașterea adevărată a omului decât nesfârșitele dialoguri practicate de teatrul occidental. "Cuvântul rostit al autorilor occidentali nu mai are forța unei adevărate oralități. Desigur, ei vorbesc, dialoghează, dar uită că au un corp, iar vorba omenească închisă asupră-și, și-a pierdut, în cazul lor, vechea eficacitate. Dincolo de problema închiderii sensului, ceea ce îl interesează pe Artaud
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
ei vorbesc, dialoghează, dar uită că au un corp, iar vorba omenească închisă asupră-și, și-a pierdut, în cazul lor, vechea eficacitate. Dincolo de problema închiderii sensului, ceea ce îl interesează pe Artaud este problema comunicării. împotriva discursului decorporalizat al actorului occidental Artaud reclamă oralitatea și discursul prezenței, al comunicării directe. în sprijinul revendicărilor sale, el va apela la modelele originilor, se va adresa tuturor acelor culturi ale oralității pe care antropologul le analizează, fără a ezita să deschidă, în numele lor, procesul
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
din greu vina, este tocmai ceea ce încoronează ființa excepțional de dotată în raport cu lumea instinctuală, necuvântătoare - cunoașterea supremă a binelui și răului, știința, regina rasei umane. E ca un regim autoritar, care, de teama unei revolte, ordonă o cenzură aspră. Biserica, occidentală mai cu seamă, ca instituție, prin inchiziția ei și prin arderile pe rug ale teologilor inspirați ca și ale marilor cărturari, a dovedit din păcate acest lucru. Începe viața obișnuită de familie, cu necazurile ei. Cap 4. Cain și Abel
Facerea (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12355_a_13680]
-
jalnic. În timpul primului război mondial, când din spirit de frondă ține partea Antantei, urmărește cu entuziasm victoriile Apusului, trăind intens redobândirea independenței naționale în 1918. Spațiul rusesc și german constituiau o existență aparte, brutală și barbară în raport de civilizația occidentală, unde "presimțea, știa că se află lumea, patria și destinul lui". Sunt anii lecturilor pasionate. Prin 1918, vine în contact cu literatura poeților de la Cafeneaua Picador și revista "Skamander", al căror adversar neînduplecat va deveni mai târziu. Chiar dacă acum asculta
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
Rodica Bin Prea tîrziu? A fost nevoie ca Apusul să-și simtă amenințată securitatea pentru a redescoperi lumea arabă și islamul? A fost nevoie ca arabii să aibă sentimentul că zilnic mass-media occidentală difuzează o imagine deformată a identității și lumii lor pentru ca ei să facă efortul de a se prezenta împreună la Frankfurt pe Main? - se întreba, desigur retoric, Naghib Mahfuz, scriitorul egiptean laureat al Nobelului pentru Literatură - 1988, în mesajul său
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
conștiință națională și baricadată în spațiul strîmt al unor tradiții culturale străvechi" - cum afirma Rainer Traub, un orientalist german, se autocondamnă la izolare, facilitînd proliferarea clișeelor și stereotipiilor. Ce asociații de idei stîrnește în mintea unui relativ bine informat cetățean occidental vocabula Orient, fiind vorba firește, de cel Apropiat, de cel Mijlociu sau cu alte cuvinte de lumea arabă contemporană? Dacă fictivul nostru observator s-ar rezuma la a privi micul ecran al televizorului și la a răsfoi paginile ziarelor, fără
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
fac. După care, tot singur îmi spun că sînt obligat să întreprind ceva pentru cunoașterea și semnalarea cărților mele, cel puțin trimițîndu-le la revistele de specialitate. Se vede și din această ridicolă dilemă, tipică mai cu seamă esticilor (căci poeții occidentali nu ezită să fie niște manageri metodici pentru succesul carierei lor), ce animal amfibiu, ce arheopterix de catastrofe este această persoană din mulțime care își zice POET! Adică un individ care a depășit faza acneică a primelor sale elanuri erotice
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
perioada postbelică și cea "de tranziție" (autor: Florin Constantiniu). În ordine, cititorul italian ia cunoștință despre romanitatea orientala în mileniul marilor migrații (capitol elaborat de Stelian Brezeanu), apoi de constituirea Principatelor Române (Ștefan Andreescu), afla despre voievodatul Transilvaniei și Europa occidentală în secolele XII-XVI (Ioan-Aurel Pop), despre relațiile Principatelor Române cu Imperiul Otoman între 1400-1878 (Mihai Maxim). Gheorghe Platon a elaborat capitolul referitor la perioada 1500-1900, Dan Berindei tratează despre istoria românilor în secolul XIX. Prezentarea secolului XX a fost elaborată
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
17 decembrie (ziua represiunii împotriva timișorenilor, adevăratul moment al începutului sfîrșitului pentru regimul Ceaușescu), Augustin Buzura se afla în (pe atunci încă) Republica Federală Germania. A fost martor la dărîmarea Zidului Berlinului, a luat pulsul presei și al opiniei publice occidentale, știa cum văd occidentalii evenimentele deconcertante din partea comunistă a Europei, a purtat discuții cu români din diaspora și cu atît de popularii în țară redactori ai postului de radio "Europa liberă". În acest context a înregistrat pe bandă magnetică și
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
sa este deplină. Dacă în acest moment de cumpănă al istoriei, scriitorul s-ar fi exprimat public împotriva politicii lui Nicolae Ceaușescu, exemplul său ar fi fost un real imbold pentru toți contestatarii interni ai regimului. În plus, fireasca prețuire occidentală pentru un astfel de gest, nu știu dacă ar fi dus la creșterea cotei scriitorului în Occident, dar, cu siguranță ar fi turnat un strop de credibilitate morală peste imaginea în lume a culturii române (atît de preocupantă pentru Augustin
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
se calculează pornind de la o sumă diminuată. Cu cei vreo doisprezece euro cu care pesedeii au mărit acum leafa, un tânăr profesor poate să-și plătească tramvaiul sau să cumpăre două, maximum trei, cărți. O imagine frecventă în orice metrou occidental � oameni citind absorbiți câte o carte � este exclusă în România. La noi, ori citești, ori călătorești! (Ori emigrezi în occident, și le ai pe amândouă!) Ineficiența cronică a mișcării sindicale din România te duce cu gândul la o conspirație. Aceiași
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
subliminală, a materialismului dialectic și istoric care a constituit vreme îndelungată uniforma obligatorie a minții și a discursului nostru. Dacă în fostele țări comuniste marxism-leninismul e măcar formal depreciat, nu același lucru se poate afirma despre unele, deloc neglijabile, medii occidentale, unde i se acordă încă bizare onoruri. Astfel un Daniel Dubuisson consideră oportun a veșteji "idealismul", susținînd că filosfiiile acestuia, de la Platon la Heidegger, s-ar fi pus totdeauna în slujba regimurilor tiranice, faptul că la baza celui mai tiranic
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
Cartea oferă într-adevăr ceea ce titlul promite și, mai mult decât atât, o analiză proaspătă și pasionantă a patru autori români - Ion Vinea, Ilarie Voronca, Stephan Roll și Urmuz. Pentru cei care admiră stilul foarte ordonat al cărților, să zicem, ,occidentale" de teorie, cartea Emiliei Drogoreanu este o surpriză plăcută. Aproape fiecare capitol are introducere și concluzii. Fiecare fragment de capitol are o idee clară, urmărită cu minuțiozitate. O ordine binevenită mai ales într-o lucrare complexă, cu perspective multiple, și
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
defini destinul. Scrisoarea se încheie cu cuvintele eu îmi apăr pustiul (chiar și neamul). Pentru că, atunci cînd, acceptînd o bursă de studii, a plecat din România, nu-și dorise a intra într-un profesionalism limitat sever, aducător de promovări științifice occidentale, ci pentru a se integra în lupta cea mare și largă, pluridimensională, împotriva ,mocirlei și confuziei de valori din țară". Virgil Ierunca a crezut în lupta de exil: ,României, exilul i-a dat șansa prezenței neîntrerupte într-o realitate vie
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
Pavel Șușară Artist plastic resident în Montreal, Florian Liber este o prezență extrem de alertă în spațiul occidental, nord american și european deopotrivă, și este interesat în aceeași măsură de limbajele consacrate și de noile medii și tehnologii. Pornind de la premisa, aproape o profesiune de credință, că arta facilitează comunicarea după cum și comunicarea încarcă și determină expresia artistică
Pre-Apocalipse now by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11439_a_12764]
-
concursurilor prin intermediul știrilor. Deci suntem cu toții invitați la un performance sintetic, hiperreal, urmărind o felație virtuală cu minori. Cîștigătoarele (erecția cea mai rapidă) primesc bani buni, americani. Scopul: producția și difuziunea de plăcere și nu alterarea afecțiunii umane în societatea occidentală. Mi-am început proiectul de cercetare în domeniul dezmembrării corpului uman cultivat de sistemele numerice și mediatice în sînul procesului de virtualizare numerică. Proiectul este legat de practicile artistice și mediatice actuale și de transformările recente ale corpului uman (de
Pre-Apocalipse now by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11439_a_12764]
-
lipsită de credințe", este un ,gânditor occidental într-o țară de politică, de afaceri și arivism". D. D. Roșca vedea în el ,un exponent al culturii române în cadrul european", iar Nichifor Crainic îl lăuda pe ,exemplarul academic de o distincție occidentală". Vasile Băncilă, referindu-se la una dintre lucrările reprezentative ale filosofului, scria că ,personalismul energetic ne apare ca o adevărată filosofie a culturii europene". G. Bogdan-Duică aprecia, în 1923, că lucrările de psihologie ale lui Motru ,sunt la înălțimea cercetărilor
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
care o făcea Motru în cultura epocii: ,într-o cultură de diletanți, nu poți să nu ai respect pentru un om a cărui operă prin seriozitatea ei este într-adevăr o excepție. Și acesta este cel mai mare omagiu". Formația occidentală a filosofului și psihologului explică orientarea sa raționalistă, liberală, lucidă împotriva naționalismului gălăgios, împotriva antisemitismului. ,Pentru mine - scria în 1910 - străinul de orice naționalitate ar fi el, este înainte de toate un om pe care trebuie să-l respect, fiindcă respectul
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
mai venit! ,Dușmanul" e, în clipa de față, străinul, arabul, musulmanul. Și el e demult implantat în realitatea lui métro-boulot-dodo, cea mai devastatoare invenție a unei lumi care a căzut în capcana propriei seriozități. Controlată încă de reflexele democrației, presa occidentală de mare tiraj se ferește să pună degetul pe rănile deschise ale civilizației vestice actuale. Xenofobia abia reprimată, cvasi-isteria gata să izbucnească în fiecare moment de tensiune sunt realități pe care occidentalii nu reușesc să le pună de acord cu
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
caz-limită, cel al lui Mohammad Sidique Khan, unul din atentatorii de la 7 iulie. Pentru autoarea articolului, acțiunea lui Khan nu avea nici o explicație. Spre deosebire de vecinii și prietenii său de origine sud-asiatică, acesta părea a se fi integrat stilului de viață occidental: nu-și pierdea vremea la colțul străzii, nu se droga și nici nu vindea droguri - acestea fiind, în viziunea articolului din care citez, principalele ocupații ale imigranților musulmani. Ei bine, Khan și ceilalți trei teroriști puteau fi considerați excepții de la
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
Marginali prin limbă și minoritari prin culoarea pielii, erau încurajați să încerce să-și întărească identitatea veche, în detrimentul celei noi: ,Mulți dintre ei nu știu dacă sunt britanici sau musulmani, sau amândouă", susține un bun cunoscător al mediului anglo-asiatic. Încercările occidentale de a trece cu vederea aceste diferențe n-au dus la rezultatele scontate. Se vorbește puțin sau deloc despre rolul bandelor de ,hooligans", de ,skin-heads", de atacurile violent-rasiste ale tinerilor britanici organizați în forțe paramilitare. S-a făcut întotdeauna mult
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
Bisericile și centrele culturale musulmane (librării, biblioteci, case de cultură) sunt menționate de fiecare dată când se fac investigații și percheziții legate de atacurile teroriste. Ceea ce arată că dincolo de motivele politice există și o motivație mai adâncă, pe care intelectualii occidentali nu vor sau nu pot s-o înțeleagă. Orbirea intelighenției din Vest în fața unor pericole precum cele sesizate mai sus e proverbială. În 1993, când apărea cartea lui Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor, oricine încerca să citeze părerile acestuia era
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
e, în primul rând, economică, așa cum s-a întâmplat în cazul marii majorități a războaielor de până acum. Miza lui e adânc simbolică, de un simbolism care încă rămâne greu accesibil. Astfel încât, poate că problema care se pune în Europa Occidentală în clipa de față nu se mai referă la capacitatea continentului de a-i asimila pe non-europeni - e din ce în ce mai limpede că sunt neasimilabili. Marea sfidare a următorilor ani s-ar putea să rezulte din răspunsul la o întrebare frisonantă: Cine
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
pentru descarcerarea fălcilor invitatului său... Până la urmă s-a auzit dinspre acesta un onomatopeic: - Mmmmmnnnnuuuu... UITĂ CĂ EȘTI ROMÂN! l Știri și reportaje tv cu detalii, au clarificat lucrurile în legătură cu Loganul nostru: pentru că se cam zbârlise la concurența de pe piața occidentală, i s-au pus repede bețe în roți... l După ce a văzut la televizor dexteritatea cu care sunt depistați românii aducători de valută în țară (se zice că anul trecut ar fi îmbogățit statul român cu vreo 2 miliarde de
De la sublim la ridicol și înapoi spre... Schengen by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11446_a_12771]
-
e mai de preț ca aurul și Radioul. Piesa de rezistență, Părul Profetului, radiografiază o familie musulmană, pe care o întîmplare neobișnuită o face să dea la iveală partea nevăzută din firea fiecăruia, într-o suită de întîmplari tragicomice. Povestirile "occidentale", îmbibate de livresc, recurg la reciclări de personaje, situații devenite un bun comun al culturii europene și clișee în era imaginii: Hamlet și Yorick, Cristofor Columb și regina Isabela. Rushdie nu-și reprimă plăcerea de a jongla cu semnele trecutului
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]