3,917 matches
-
Au curajul acești oameni de nimic, acești mișei Au curaju-n fața lumii ca să strige-n gura mare: Ne vrea țara! Îi vrea țara? Auziți nerușinare! Vai, de-ar fi pe voia țării, știți voi unde v-ați trezi! Într-o ocnă da! acolo oasele v-ar putrezi! Cum să mai vedem în țară cinste, muncă, propășire, Când spoiala azi e totul, când vezi că prin lingușire Și fățărnicii, netoții, au ajuns așa departe! Cum să-ți mai trudești viața ca să-nveți
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
fost chiar distrugerea Elitei naționalist-creștine. Așa se face că aproape întreg tineretului creștin format prin educație morală: elevi, studenți, intelectuali urma să li se frângă și să li se strivească viața în sinistrele și fioroasele temnițe atee de la Târgșor, Pitești, Ocnele Mari, Târgu-Ocna, Aiud, Gherla, Canal, etc. Toți până la unul erau elementele cele mai valoroase ale acelei Generații de-jertfă-dătătoare. Și totuși deasupra lor, puternic ancorat în spiritualitatea ortodoxă, pilduitor prin cuvânt și faptă, cu viața și sufletul dăruite lui Iisus Hristos
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
își răsfoiesc, Ofilita soartă-și plimbă pe potecă, Avansând rănită, zâmbetul grotesc. În oglinda vie ne privim cu teamă, Îngroziți de-abisul ce-l putem vedea, Respirând cuminte, ne-ndreptăm spre vamă, Croșetăm fantasme după o perdea. Stăm zidiți în ocne de singurătate, Îmbrăcați în straie de circari banali, Deghizarea-n iarnă n-am pus-o deoparte, Ne-am rămas, în viață, cei mai mari rivali. Referință Bibliografică: Oglinda sorții / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1634, Anul V
OGLINDA SORȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365924_a_367253]
-
și trăiesc și acum jalea evreilor care se vedeau alungați, fără să știe de ce, de pe pământurile în care de sute de ani strămoșii lor trăiseră în pace și în bună conviețuire cu oamenii locului. De ce ne dădeau afară din Târgu Ocna, orașul atât de drag în care am trăit o copilărie frumoasă, alături de părinții, frații și bunicul meu? În sufletul meu de copil, căruia-i plăcea să zburde cu prietenii prin Lunca Trotușului, am simțit că o întreagă lume s-a
VĂZUT DE ELENA BUICĂ de ION IANCU VALE în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365984_a_367313]
-
se găsește Schitul Pahomie. Toate aceste palate ale creștinismului ortodox românesc, cu istoria lor, sunt construite într-un cadru pitoresc care îți încântă privirile și-ți aduc în suflet liniște sufletească. Este necesar de amintit biserica din adâncul Salinei de la Ocnele Mari, în care pereții acesteia îl constituie chiar masivul de sare în una dintre cavernele subterane. Urmând cursul bătrânului Olt, undeva pe munte, intrând prin localitatea Muereasca, descoperi două mănăstiri, una de femei și alta mai sus, de bărbați. Ultima
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
trudit Și-o mare carte ai “zidit” “Zidirea noastră cea Divină” Citind-o, să ieșim din”tină” N-ai vrut să scrii osanale Pentru atei și haimanale Făcând să fie și mai triști Conducătorii antichriști ............................................... Nesuferindu-L pe IISUS La Ocne, lașii te-au adus Să mori acolo sub pământ... Dar tu ești viu! Și esti un Sfânt! MOTTO: Poetul nostru din salină, Ca un CHRIST viața ne alină! Marele nostru Martir Aș vrea s-ajung la Festival. La Parastas, la
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
întreaga -nvățătură, Ce-ntrece mult, un manual! Ce-ai scris-o cu atâta patos Ca sufletul să ne Sființească Pentru-a putea și noi ajunge În Țara Sfântă cea Cerească! ....................................................... La fel pentru Academia Instituită sub pământ Lăsată-ca reper la Ocne, Dar și ca un Locaș Prea Sfănt. MOTTO: Poetul nostru din salină, Ca un CHRIST viața ne alină! N-am găsit locuri mai frumoase Am umblat prin țări străine Și călare și pe jos... Însă ca la mine-n Țară
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
atâtea frumuseți Câmpii, dealuri, Marea Neagră Dunărea, munții semeți! Dar din miile de locuri Frumoase și românești Mi-a plăcut mai mult la Râmnic Dar și la Călimănești ! Oriunde-aș merge, mă simt bine De la Vidra la Voineasa Din Brezoi până la Ocne Drăgășani sau Șirineasa De la Govora-n Horezu Din Băbeni până-n Bălcești La Zătreni, Berbești, Alunu Vaideeni și Olănești ................................................ Cel ce toate le-A zidit Binecuvântat Să fie Pentru zonele vâlcene Și frumoasa Românie! P.S. Eu din Slatina, cerut-am “Înfierea” ca
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
audă o vorbă. „Așa ... ca birjarii la botul calului, după ce a făcut un transport.”. Piesele zornăiau în cutie, parcă se certau. „Au îmbătrânit odată cu mine și acestea. Le am amintire de la bunicu'. Îmi spunea că sunt făcute de pușcăriașii de la Ocnele Mari. Doamne, doamne, cum a trecut timpul. Parcă ieri mă mângâia pe cap și-mi repeat un citat din Romain Rolland: Sorin, să ști, că...acolo unde caracterul nu există, nu există nici om mare, nici artist mare, nici mare
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
-mi era teamă să i le adresez. Nici nu-mi trecea prin minte că domnul Gane este plin de înțelepciune neobișnuită pentru un profesor. Așa am aflat că Domnia Sa este poet, istoric literar și traducător. S-a născut la Târgul Ocna pe data de 21 octombrie 1902, dar se stabiliște după primii ani cu părinții la Râmnicul Sărat. Aici învață școala primară și liceul pe care-l absolvă în anul 1921. Între anii 1923-1924, scoate Revista ,, Analele Râmnicului ,, scoțând la adevărata
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
și guvidul n-o mai bagă în seamă, ori vânzătorul îți oferă mai mult inimioare și cad repede din cârlig, când le tai bucățele. Râma neagră este cea mai bună, dar ca să o scoți este mai greu decât munca în ocnă și nu se găsește peste tot, ci doar în anumite bălți. În ziua pe care încerc să o descriu, trăgeam singur la rame pentru că valurile mă duceau spre larg, vântul bătea dinspre uscat, așa cum am mai spus și efectul greutății
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
zidurile mucede ale Văcăreștilor, mustesc de culori aprinse, versurile dând senzația de autentic local și viață frustă. Aici ne apar tipologii diverse de oameni. O babă, gazdă de hoți, din „Pui de găi”, țiganca florăreasă, din pricina căreia taie sare la ocnă Năstase, osânditul, din „Tinca”, tâlharul cu figură de Adonys, din „Fătălăul”, spărgătorul pios din „Candori”, argintarul, fabricant de bani falși din „Lache”, milogul înzestrat cu har de vindecător din „Sfântul”, dezertorul mâncat de șobolani în beciul pușcăriei „Ion Ion”. Cina
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
a Maicii Domnului cu aripi , unde florile au parcă mai multă strălucire, culoare și miros. Oaspeții au fost încântați și de stațiunile vâlcene, care redau sănătatea și liniștea , Băile Olă nești, Govora și Călimănești-Căciulata dar și de răcoarea Salinei de la Ocnele Mari, în care au vizitat și biserica Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor. Întreband-o pe doamna Ligya Diaconescu ce ar dori să spună la sfârșitul proiectului, aceasta mi-a răspuns: “Mulțumesc mult celor sosiți la această minunată sărbatoare, tuturor celor care au
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
și guvidul n-o mai bagă în seamă, ori vânzătorul îți oferă mai mult inimioare și cad repede din cârlig, când le tai bucățele. Râma neagră este cea mai bună, dar ca să o scoți este mai greu decât munca în ocnă și nu se găsește peste tot, ci doar în anumite bălți. În ziua pe care încerc să o descriu, trăgeam singur la rame pentru că valurile mă duceau spre larg, vântul bătea dinspre uscat, așa cum am mai spus și efectul greutății
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
de țară și neam: „Tâlharilor ce ne-ați adus la sapă/ Vă execut prin tragere în țeapă!/ Elitelor ce ați trădat poporul/ Vă ciopârțesc cu barda și toporul!// Pe voi ce ne-ați adus la disperare/ V-am condamnat la ocnele de sare/ Prelații ce se vor deasupra legii/ Îi voi decapita - cum doreau regii!/ Pe președinții care ne dezbină/ Am să-i arunc în flăcări de benzină!/ Pe senatorii care ne-au tradat/ Îi execut în ziua de Sabat// Pe
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
pentru restituirea marilor clădiri, sedii episcopale, biserici-catedrale, clădiri școlare (grădinițe, școli de meserii, licee, academii teologice); - acțiuni în forță ale laicatului, dar bazate pe decizii judecătorești (când organele Statului nu au fost în stare să aplice legea). Ultimul caz mediatizat: Ocna Mureș; - memorii în presă, memorii adresate instituțiilor statului, cu scop "retrocedant",(primul, la 29.1.1990 către Ministerul Cultelor și apoi, în serie, către guverne, ministere, președintele Statului și chiar guvernelor străine) Soluția propusă în Decretul-Lege 126/1990 ca diferendele
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
Decretul 126/1990 a creat, deci, tensiuni sociale între credincioșii ortodocși și cei greco-catolici, a generat o serie de acțiuni în justiție, neducând, în nici un fel, la soluționarea problemei proprietății Bisericii Române Unite cu Roma, Greco- Catolice. Conflictul interconfesional de la Ocna Mureș a luat o turnură neașteptată, după ce Curtea Supremă de Justiție a decis în favoarea Greco-catolicilor. Magistrații celui mai înalt for judecătoresc au hotărât ca lăcașul de cult din Ocna Mureș, disputat de cele două comunități religioase, se cuvine grecocatolicilor, datorită
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
proprietății Bisericii Române Unite cu Roma, Greco- Catolice. Conflictul interconfesional de la Ocna Mureș a luat o turnură neașteptată, după ce Curtea Supremă de Justiție a decis în favoarea Greco-catolicilor. Magistrații celui mai înalt for judecătoresc au hotărât ca lăcașul de cult din Ocna Mureș, disputat de cele două comunități religioase, se cuvine grecocatolicilor, datorită faptului că biserica le-a aparținut până în anul 1948. Acum, ortodocșii, considerându-se nedreptățiți, vor să apeleze inclusiv la instanțele internaționale, pentru a obține câștig de cauză. Conflictul interconfesional
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
disputat de cele două comunități religioase, se cuvine grecocatolicilor, datorită faptului că biserica le-a aparținut până în anul 1948. Acum, ortodocșii, considerându-se nedreptățiți, vor să apeleze inclusiv la instanțele internaționale, pentru a obține câștig de cauză. Conflictul interconfesional de la Ocna Mureș s-a acutizat pe parcursul acestui an, în paralel cu procesele strămutate de la Judecătoria Aiud, la Tribunalul Alba, la Curtea de Apel Alba Iulia și, în final, la Curtea Supremă de Justiție, credincioșii celor doua biserici ajungând la confruntări violente
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
scenă joacă libertatea, derutată între sabie și aplauze?! Cucerirea libertății în România de azi nu decurge din fapte bune, așadar! Întregul tablou al societății românești contemporane edifică binelui răstigniri, crucificări, anchete la țâțâna ușii, urmăriri, ascultări, spionări, aruncări în fundul iadului ocnelor... Pe când răul indică scene de spectacol orgiastic, ridicări de statui de idoli, sacralizarea puterii, dictate, doctrine pro-putere, sfâșieri, fără minimă încercare din partea legii, de a fixa limitele urcării în spinarea celor mulți. Sosește Crăciunul! Gigi Becali, însingurat, trist, înlăcrimat e
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
este acela de-a transforma Rusia într-o imensă închisoare...”; „Țăranii reprezintă tot ce urăsc eu mai mult...”; „Un electrician valorează pentru mine cât o sută de mii de țărani.”; „Visez să fiu directorul general al unei închisori, al unei ocne pacifice și bine întreținută.”; „Eu sunt un semizeu local, așezat între Asia și Europa...”; Aud ridicându-se spre mine urletele prizonierilor și muribunzilor; te asigur că n-aș schimba această simfonie cu cele nouă ale lui Beethoven” (subl. mea, G.P.
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
au plâns șapte sfinți cu lacrimi de smirna, adânci și cuminți, Au plecat astăzi sfinții în beciuri de lut; mi te cântă-n litanii, te beau din trecut. În gândul de ieri, opt poeți te-au vestit cu versuri de ocna și verbul smintit te-au scris pe iluzii, rostire de hau, punând amintirea să-mi fie calau. Din mână de ieri mi te-au smuls șapte furi călare pe umbră din zece păduri... Opt icoane de maici și o mie
IERI... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352596_a_353925]
-
onoarea de a-i adresa sincere și calde gânduri de bine și urări: LA MULȚI ANI, SUB CER SENIN, CU LUMINĂ ȘI IUBIRE! După anii 1950, familia se stabilește în Banat, unde tatăl va lucra în minele de cărbune de la Ocna de Fier, apoi la minele de uraniu din Ciudanovița (Banat). Singura distracție a locuitorilor era vizionarea unui film pe săptămână. „Deși copil, reușește, cu un diaproiector, să proiecteze diferite filme și să deseneze fotograme. La 12 ani a cumpărat un
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
în „supracontrol”. Ne-am hotărât cu orice risc să-l facem scăpat. Într-o oră a aranjat totul să fie în perfectă oridine și i-am spus să nu spună nici prin somn ce s-a întâmplat că îl mănâncă ocna și pe el și pe noi. A venit și ne-a oferit sume mari de bani dar nu am luat nici un bănuț. A venit cu bijuterii dar am refuzat din nou... și am plecat. După câteva zile mă trezesc la
AM FOST CONTROLOR ECONOMIC... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350798_a_352127]
-
cronica Berevoieștiului (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2002; Eminescu și literatura veche, București, 2003; Liturghierul (1508), prima carte tipărită în spațiul românesc (ipoteza vâlceană), Râmnicu Vâlcea, 2003. Îmbolnăvirea și stingerea din viață l-au surprins tot la datorie, scriind Monografia orașului Ocnele Mari, lucrare ce urma să fie inclusă în volumul al doilea al Enciclopediei vâlcene, în curs de finisare și publicare. Ne-a onorat cu recenzarea cărții noastre „Gh.N. Dumitrescu în relație cu Vâlcea”, ne-a oferit, cu dedicație, monografia sa
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]