6,653 matches
-
configurîndu-se din picanteriile discursului individualizat, mai mult decît din actul valorizării ca atare, care doar rareori e cu totul surprinzător, intrînd în conflict cu "orizontul de așteptare" al cititorului avizat). Prin finețea scriiturii transpare finețea judecății critice, strădania de-a ocoli verdictele excesive. Astfel volumului Litere în tranziție al lui Florin Manolescu i se găsește o latură "umbroasă": "Sînt în întinsul cărții și unele evidente exagerări în judecățile criticului, presînd de obicei "în sus", mai ales cînd e vorba de poeți
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
crea reputația de facilitate răscolind ambițiile deșarte ale unor nechemați și îngreunând selecția. Pentru moment, juriul (Președinte de onoare Mariana Nicolesco, președinte Nicolae Herlea și o serie de personalități internaționale - dirijori, critici muzicali, directori de festivaluri și teatre lirice) a ocolit pericolul printr-un fel de paliere ce grupează forțe destul de apropiate. În cazul "Premiului Primăriei Brăila" criteriul a fost obiectiv: "cel mai tânăr interpret" - care au fost trei (probabil de aceeași vârstă). În rest, juriului i-a revenit misiunea dificilă
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
însă e adeziunea cercetătoarei la o datare "recentă" a modernismului, care ar acoperi exclusiv perioada 1890-1940. Ce urmează după această dată? Controversatul, oricum fluidul, dificil delimitabilul postmodernism? Luînd cunoștință de trăsăturile acestuia, enumerate de Frederic Jameson (în 1986), nu putem ocoli impresia că diferența sa față de "prototipul" modernist este, în destule puncte, incertă. Oricum, literatura română înfățișează un caz aparte, în care nici măcar modernismul n-a putut continua, după 1947, din pricina cunoscutului hiatus istoric, decît de pe la mijlocul anilor '60. Cum stau
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
de concert, nu cel care ascultă numai discuri) așteaptă nerăbdător semnalul de deschidere al Festivalului Internațional "George Enescu". Am avut privilegiul (să-l numesc oare așa?) să urmăresc toate edițiile de până astăzi și totuși o anume emoție nu mă ocolește nici acum, mai cu seamă că programul anunțat promite momente de mare satisfacție: 8-28 septembrie, 21 de zile cu câte 2 concerte zilnic - unul cameral la Ateneu și unul simfonic la Sala Palatului (oare instalația pentru ameliorarea acusticii va deveni
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
cu Evanghelia după Ioan în care Isus îi consideră "fii ai lui Satan" dar și perspective mito-folclorice tot despre diabolizarea evreului, fără a ignora perspectiva politică, din spațiul căreia s-a răspîndit, agresiv, ideea antisemită a satanizării evreului. Nu e ocolită nici legenda jidovului rătăcitor, urmărită în imaginarul Europei Centrale și de Vest, în Transilvania, în Moldova și Țara Românească, acel Ahashverus mereu fără patrie. Cea din urmă secțiune a cărții e intitulată " De la deicid la infanticid ritual", urmărindu-se, atent
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
T., spre care mă îndrept acum, o blondă vaporoasă extrem de bine îngrijită și răspîndind mirosuri de parfum dintre cele mai rare și scumpe, T., deci, e decoratoare doar, nemăritată, cu un iubit, scenograf, rămas în Canada. Cam rău. Unii o ocolesc. Evenimentul e prea aproape. Prietena ei, urîtă, cum se împrietenesc și adoră urîtele frumoasele, prietenii de nezdruncinat și de o fidelitate absolută, se poartă ca un fel de roabă a ei. Nu are cercei, inele, nu se fardează, e îmbrăcată
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
răspîndită, în perioada interbelică, privind neadecvarea sau insuficiența romanului românesc este explicatăprin startul tîrziu: "romanul românesc s-a impus ș...ț abia în secolul XX. Or imaginea "clasică" a literaturii naționale se formase în secolul XIX". Prezentarea evoluției genului nu ocolește enumerările și nici clasificările în funcție de tendințe, una din concluziile sistematizării sumare fiind aceea că"nu există o "școală" de roman românesc, o formulă proprie, recognoscibilă ca atare de către un cititor străin, ci doar complicata dinamică internă a unor modele inspirate
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
primă mărime, E.P.: mică, grasă, excelentă gospodină, pune murături ca nimeni alta, fața puerilă, neastâmpărată, ochi albaștri, infantili, conștientă de valoarea ei și de un... nu știu cum să spun... un egoism generos... (pe scenă). Diverse metode de a minți, de a ocoli adevărul, două cazuri în care este mascată minciuna: amphibologia și reservatio mentalis, ambiguitatea, echivocul, fraza cu două înțelesuri, rezervația mentală în care adevărul este ocultat dinadins, - tehnici scolastice. Iezuiții care se bazează pe etica lui Aristotel, - Etica nicomahică, o etică
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
unul și același, se depărtează brusc dar degetele rămîn mîngîind coardele, dialogul lor tainic nu se întrerupe nici-o secundă. La fel clapele pianului, mai senzuale, mai parșive parcă, mai vii și mai languroase dedate plăcerii de a fi chemate, atinse, ocolite de mîna celui care le caută armonia, le inventează sensul și miracolul transformării în sunet. El vorbește cu instrumentele lui ca Gepetto cu Pinochio, păpușa însuflețită din prea plinul dragostei lui. Cîte povești nu-și spun... De fapt, Johnny are
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
întunecată a lui Blake mă descumpănea. Ce s-a întâmplat mai încolo e cu totul altceva. Schimbarea s-a produs cam pe la mijlocul anilor '70, la scurtă vreme după moartea mamei, cum am mai scris undeva. Principala mea preocupare era să ocolesc tot ce-mi apărea neadevărat. începusem să scriu fiindcă voiam să spun adevărul așa cum îl văd eu: complex, contradictoriu, greu accesibil, frumos și descumpănitor. Aceasta a fost prima mea percepție și cea mai de seamă. Nu începusem încă să conturez
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
Istoricii și criticii literari se fereau cît puteau de ideologie, tocmai din această cauză. Z. Ornea a înfruntat cu un anumit curaj riscul major, acela care transforma rapid orice analiză a curentelor de idei în dogmatismul marxist de rigoare. în loc să ocolească monstrul, i-a făcut față. Și-a propus să-l biruie la el acasă. Și a reușit. Dacă nu de la primele studii (între altele, l-a reluat pe acela despre Junimea iar mai apoi a scris și o biografie a
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
fără rezerve. Alexandru George nu generalizează niciodată enervant, în felul în care o fac aproape toți venerabilii noștri. Nu caută "specificul național" nici în literatură, nici în viață. Alexandru George nu polemizează anonim. întotdeauna atacurile sale au andrisantul cunoscut, nu ocolește niciodată nume, nume sonore, mituri ale societății noastre culturale. Și nu o face niciodată pentru a se afla în treabă, ci întotdeauna pare că spune întocmai ce ne șoptește și nouă tuturor bunul-simț, dar ne șoptește mai încet. Are un
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
societății, afectînd imaginea României în străinătate, respectiv moralul populației. Presa este menită să prezinte lucrurile ieșite din comun, ne-banale, fie ele negative sau pozitive, și nu este vina ziariștilor că primele predomină în România. De altfel, presa n-a ocolit nici un eveniment pozitiv, atîtea cîte au fost acestea, majoritatea în cultură, sport și divertisment (mai rar în economie, politică sau social...) Nu-i înjurați pe ziariști dacă arată realitatea așa cum este.
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
rafinament al gîndirii plastice și al execuției tehnice, iar riscul major care o pîndește din umbră este acela al căderii în calofilie, din exces de rafinament, și în narcisism, din exces de îndemînare. Dar cum acest risc a fost acum ocolit cu multă prudență și cu tot atîta abilitate, semnele sînt bune și de aici încolo. P.S. întrucît numele meu a apărut pe invitațiile trimise artiștilor plastici de către Fundația SOCIETA Club Unesco, organizatorul Tîrgului Internațional de Arte Vizuale (TIAV), declar că
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
de disponibilă colaborării cu domeniile mai mult ori mai puțin limitrofe, îmbogățită prin dezvoltarea sa pe multiplele axe ale intelectului, nu s-ar putea dispensa vreodată fără riscul unei trădări de sine: ,, A merge de-a dreptul la principiile generatoare, ocolind accesoriul, a intui totul cu ignorarea părților, nu printr-o laborioasă analiză, ci pe calea simplei emoțiuni estetice, poate fi punctul de plecare al unei metode critice". În treacăt fie spus, iată și sugestia unei ,,sinteze" adecvate, intuitive, deosebită de
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
al României literare, Gheorghe Grigurcu. În editorialul intitulat La un început, dl Grigurcu scrie: "Columna va fi deschisă tuturor autorilor talentați și de bună credință și se va strădui să asigure o cît mai largă libertate de opinie. Nu vom ocoli polemica, această sare în bucate (pentru unii, sare-n ochi, cum ar spune un colaborator al nostru), care dă gust presei. Firește, nu ne vom dori a fi o casă cu ușile și ferestrele deschise, în care să bată vîntul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
distorsionată, alienată, nevoia proprie oricărei civilizații de a-și recunoaște și susține structura intelectuală. Or ce se petrece în proaspăta noastră, atît de prosperă pentru unii, democratură? Reflectoarele viclean orientate ale făcătorilor de mass-media, ca și răsplata materială consistentă îi ocolește pe creatori, pe indivizii trudei spiritului și a minții, îndreptîndu-se spre cu totul alte categorii, într-o bizară armonizare cu ceea ce semnifica, sub regimul totalitar, ofensiva împotriva culturii. Cîntăreții de manele, clovnii micului ecran, fotbaliștii, spre a nu mai vorbi
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
lumea a treia", asumîndu-ne toate neajunsurile, viciile și turpitudinile ei? O singură lovitură de picior a unui fotbalist e plătită mai bine decît ani de muncă intensă ai unui scriitor sau artist autentic. E oare normal? Și pentru a nu ocoli mica realitate particulară care ilustrează o atare apreciere generalizatoare a unei dureroase realități, să menționez că Premiul "pentru opera omnia" - nu contează că l-a primit subsemnatul sau altcineva - răspunde, în plan pecuniar, sumei de cincisprezece milioane de lei. Raportat
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
care a indicat țărmul tuturor navigatorilor pe apele literaturii. Nu mai mult, dar nici mai puțin decît atît. Relativa uitare de care are parte astăzi e nedreaptă. Nimeni din cei care vor să scrie despre autorii interbelici nu-l poate ocoli. Recenziile lui sînt exacte, clare, obiective și nu de tot banale. Au de la început atîta fadoare cîtă le trebuie ca să nu se faneze mai tîrziu.
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
negi de cerneală, Și toți se logodiseră Purtând inele de-osteneală. Iar brațele-mi, două păreri Pe trena pieptului, abrupte, Slujeau regatul de tăceri Cu sulițe din beznă rupte. Picioarele mi se sfârșeau La țărmul viselor oprite În urme care ocoleau Pajiști de nașteri arvunite. MĂ-NDEMNI Puțin mai mult sau multicel îmi ceri Mă-ndemni să fac din lut ziua de ieri: Plămadă din făina clipelor Dospită sub ștergarul palmelor. Mă-ndemni să iau din orele de ieri: Bobii de
Poezii. In: Editura Destine Literare by Ana Iram () [Corola-journal/Journalistic/82_a_232]
-
știi, îl lăsa pe celălalt să-i satisfacă această irepresibil-voltaireană nevoie de bîrfă... Era un purtător de cuvînt. Acesta ar fi unul din repere. Dar și altele: un Ion Pacea, un Alin Gheorghiu, un Marin Gherasim. N-aș vrea să ocolesc un personaj mirobolant, care-mi devensie, în vremea "Cronicii", colaborator constant al paginii de artă și, prin generozitatea lui eficientă, contribuind la intrarea mea în Uniunea Artiștilor Plastici (1968). Nu-mi dădeam seama, atunci, cînd îi treceam pragul chiliei din
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
seamă, pentru a vedea marea minune ce avea să se întâmple. La orele 14.00 , sâmbătă după amiază, Patriarhul Ierusalimului, cu tot clerul ortodox, iese din Altar, purtându-se înaintea lor cele 12 steaguri cu însemnări din viața Mântuitorului și ocolesc Sfântul Mormânt de trei ori, în versuri de cântări și în sunetele clopotelor, care răsună în tot Ierusalimul. Pe urmă, Patriarhul, îmbrăcat numai în stihar, care simbolizează Giulgiurile cu care a fost lisus înfășurat în Groapă, intră în Paraclisul Sfântului
Sfânta Luminâ Cerească, Minunea de la Ierusalim. In: Editura Destine Literare by Eduard Filip () [Corola-journal/Journalistic/82_a_235]
-
maximal, către metafora absolută a existenței reale și simbolice americane, preia în cheie ironică o diplomație a forței mereu eufemizată și tot de atîtea ori neputincioasă, dar pune și o serie de probleme moral-estetice a căror gravitate nu poate fi ocolită. Integrînd dolarul ca atare, în materialitatea sa brută de bancnotă extrasă dintr-un cont bancar adevărat, în mici blindaje metalice, intervenind grafic și cromatic pe binecunoscutul și rîvnitul său cîmp prăzuliu, asamblînd apoi totul in construcții modulare de la șase în
Icoane ferecate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16286_a_17611]
-
de faza ultimă a creației și biografiei marilor scriitori pe care îi numiți, ca și a altora cîțiva (T. Arghezi, Camil Petrescu, Tudor Vianu), fază circumscrisă, din păcate, unor compromisuri ideologice. Compromisuri incontestabile, pe care n-are rost a le ocoli ori "justifica" într-o manieră stîngace, dintr-o pietate greșit înțeleasă ori în baza unui discurs inerțial. Ele trădează o deficiență morală, transpusă în texte de circumstanță, propagandistice, componentă a catastrofei pe care a abătut-o regimul totalitar asupra istoriei
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
intimida mai degrabă decît încuraja, astfel încît după Harvard nu a urmat doctoratul, ci și-a întrerupt studiile predînd timp de doi la University of Minnesota. Iar cînd mai tîrziu avea să revină pe băncile școlii, ca doctorand, Warren a ocolit Harvard-ul impetuosului Babbitt, preferînd în schimb Princeton-ul. Ca profesor la rîndul său, Warren va fi fost, cu siguranță, opusul lui Babbitt: tolerant cu studenții dar și mult mai puțin dispus să-i provoace, să forțeze limitele orizontului lor aperceptiv, să
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]