582 matches
-
mai este doar o problemă de politică internă√ ci mult mai mult (AS). Cele două tipare se regăsesc chiar în proporții similare. Cu informația componentului secund exprimată prin extensie în imediata vecinătate a lui nu doar... au fost îregistate 17 ocurențe, față de 12 ocurențe cu elipsă totală 19. 3. CORELATIVE ADVERBIALE FRASTICE CU DISTRIBUȚIE LIMITATĂ Adverbul totuși este considerat de gramaticile curente un corelativ specializat pentru marcarea raportului sintactico-semantic concesiv, fiind al doilea component în structura deși /chiar dacă/cu toate că... totuși. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
o problemă de politică internă√ ci mult mai mult (AS). Cele două tipare se regăsesc chiar în proporții similare. Cu informația componentului secund exprimată prin extensie în imediata vecinătate a lui nu doar... au fost îregistate 17 ocurențe, față de 12 ocurențe cu elipsă totală 19. 3. CORELATIVE ADVERBIALE FRASTICE CU DISTRIBUȚIE LIMITATĂ Adverbul totuși este considerat de gramaticile curente un corelativ specializat pentru marcarea raportului sintactico-semantic concesiv, fiind al doilea component în structura deși /chiar dacă/cu toate că... totuși. Deși nu am pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
63 69 1 36 1 3 0 EZ 73 183 2 57 2 12 0 Adevărul 24 46 2 17 0 6 1 Capital 22 45 1 29 0 6 0 Cotidianul 56 150 1 70 1 7 0 TOTAL OCURENȚE 581 762 28 301 5 37 1 În ipostază de corelativ frastic totuși apare mai degrabă în structuri cu propoziții concesive relative sau conjuncționale având ca prim termen un conector nespecific (cf. GALR II: 594-595). Oricum ar fi, pe adresa
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
prin inserarea altor unități lexicale în componentul secund al perechii: pe de o parte..., pe de alta, pe de o parte..., de cealaltă parte. Tabelul de mai jos ilustrează atât variantele construcției, cât și frecvența folosirii lor (prin numărul de ocurențe). Tabelul 5 1 2 3 4 5 6 AUTORI / TIPURI DE TEXTE pe de o parte pe de altă parte pe de alta de cealaltă parte pe de o parte (fără corelativ) pe de altă parte (fără corelativ) Tx A
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
2 Tx P Revista 22 25 32 12 0 0 18 EZ 2 29 1 1 0 29 Adevărul 7 5 1 0 0 8 Capital 12 17 1 0 1 7 Cotidianul 6 59 1 0 0 54 TOTAL OCURENȚE 146 308 51 4 6 210 4.1.1. Pe de o parte... pe de alta este o structură care apare în toate tipurile de texte (vezi Tabelul 5: coloana 3). O latentă erezie maniheistă comprimă neîncetat drama imediată a
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
parte..., pe de altă parte/pe de alta/de cealaltă parte apar fără perechea lor24. Tabelul 5 ilustrează atât variantele formale ale construcției, cât și frecvența "ruperii" structurii corelative (vezi Tabelul 5: coloanele 5 și 6). 4.3.1. În ce privește ocurența fără perechea corelativă se remarcă faptul că primul component (pe de o parte) apare "desprins" din structură extrem de rar, fenomenul fiind, probabil, o caracteristică a stilului individual (vezi Tabelul 5: coloana 5). Chiar și în această situație, pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
rezista prin cultură dă seama, într-un fel, de toată drama țărilor din est. El explică, pe de altă parte, ceea ce se întâmplă acum în aceste țări sau, în orice caz, ceea ce se întâmplă în România (G. Liiceanu, Despre limită). Ocurența lui pe de altă parte "desprins" din structura corelativă antrenează însă alteori modificări semantico-pragmatice. Astfel, se observă tendința de "golire" a sensului, pe de altă parte devenind un conector trasfrastic cu rolul pragmatic de trecere la altă idee sau de
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
praxiologice frecvențele sunt foarte apropiate, iar curbele de apariție sunt similare. În cazul textelor artistice preferința pentru una dintre cele două structuri pare a fi o caracteristică a stilului individual. Totuși, la o analiză mai atentă se poate constata că ocurența structurilor este dirijată mai ales de tipul de text. Fenomenul este evident în situațiile în care texte de tip diferit sunt scrise de același autor. Astfel, pe când Andrei Pleșu folosește în proporție apropiată cele două structuri corelative în textele artistice
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
deschiderea posibilității pentru fiecare de a acționa a lăsat mult timp pentru visuri și certitudini astăzi relativizate prin experiență. Aceste două fenomene fără îndoială imposibil de măsurat explică verosimilitatea anumitor forme de vot "în contrasens" (de la stânga spre dreapta în ocurență). Căci "bunul simț" îți interzice să votezi pentru perdanții istoriei: fiecare alegător, prin votul său, a votat fără îndoială, un anumit timp, după care cetățenii descoperind libertatea de vot (dacă nu chiar actul de a vota, ceea ce nu corespunde realității
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
tău! (Sfânta Evanghelie după Ioan 26) Iată și-a extins apoi, treptat funcționalitatea în textele beletristice. Retorica bazată pe utilizarea în număr mare a prezentativelor textuale în argumentație se regăsește, pe alocuri, în discursurile oficiale actuale. 18 Cf. numărul de ocurențe în materialul inclus în corpusurile de limbă vorbită investigate: IVRLA CORV UITE 61 14 IATĂ 11 (TEXTE OFICIALE VORBITE) 4 (TEXTE OFICIALE VORBITE) 19Nu ne propunem în paginile de față să analizăm diversele nuanțe (de exemplu, modalități de identificare sau
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
spunea Paul Samuelson: Există un caz foarte important în care opiniile obișnuite au șansa să vină în contrasens cu adevărul economic concret. Aceasta nu se întîmplă în perioade de ocupare ridicată: în general noțiunile de sens comun sunt, în aparentă ocurență, confirmate de fapte. Din contra, în perioadele de șomaj substanțial, realitățile economice par mai aproape de ceea ce ar fi bunul simț. Evoluăm astfel într-un fel de palat al oglinzilor, în care totul apare bulversat, unde dreapta pare să fie stînga
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
carieră - Sofi Oksanen și Antti Tuomainen. Între aceștia l-am inclus și pe Aarto Paasilinna, un autor mai aparte, prezență constantă în eșalonul superior finlandez în ultimele trei decenii. În unele cazuri, unde a fost posibil și unde au existat ocurențe, am apelat la ecouri din presa românească pentru a contura profilul auctorial al unora dintre aceștia. Surprinzător, nu toți au fost observați de critica de la noi, de altfel un fenomen destul de curent și curios în același timp. De cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și a revistei "Secolul 20" care a dedicat în 1982 un întreg număr Finlandei. Dar s-au tradus în română operele majore ale autorilor finlandezi. Există și o destul de bogată activitate publicistică. De departe, sursa în limba română cu cele mai multe ocurențe privind literatura, cultura și istoria finlandeză este revista "Columna"8, animată și adusă la nivel de punct de referință pe acest subiect de lectorii de limba română care au activat la Universitatea din Turku, în cursul anilor '80, '90 și
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
2% 1% 8% 2% Tabelul 2 - Distribuția lui care după caz În mod previzibil, relativul care în cazurile oblice este cel mai puțin frecvent, în toate categoriile. Cel mai mic procent se înregistrează în registrul oral - sub 2% din totalul ocurențelor -, iar cel mai mare (tot sub 10%), în registrul scris. Acest contrast traduce diferența dintre registre în ceea ce privește "planificarea lingvistică" a enunțului. În limba vorbită, locutorul optează pentru cea mai comodă formă a relativului, cea care nu pune probleme de acord
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
TV, 28.II.2006). Un text ce conținea amenințări la adresa Papei Ioan Paul al II-lea, ce urmează să viziteze Polonia între 16 și 19 august, a apărut pe site-ul celui mai mare cotidian polonez (Rlib, 6.VIII.2002). Ocurența în limba vorbită a lui ce cu antecedent animat este posibilă mai ales în contexte în care locutorul, știindu-se monitorizat (conversația este înregistrată sau transmisă în eter), își cenzurează intervenția și caută să se exprime cât mai îngrijit, ori
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
i]ma mea (DÎ.1594: X) (87) a. Dară de vei peri tu (A.1620: 4v) b. că fi-va foarte bine de rândul lui (DÎ.1593: XCV) Rezultatele noastre sunt cuprinse în două tabele. Tabelul 1 cuprinde numărul de ocurențe, iar Tabelul 2 cuprinde procesarea statistică a datelor din Tabelul 1; în Tabelul 2, formula (o=...) reprezintă numărul de ocurențe. Procentele obținute (Tabelul 2) au două puncte de raportare: - în prima coloană din dreptul fiecărui text, se face raportare la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
foarte bine de rândul lui (DÎ.1593: XCV) Rezultatele noastre sunt cuprinse în două tabele. Tabelul 1 cuprinde numărul de ocurențe, iar Tabelul 2 cuprinde procesarea statistică a datelor din Tabelul 1; în Tabelul 2, formula (o=...) reprezintă numărul de ocurențe. Procentele obținute (Tabelul 2) au două puncte de raportare: - în prima coloană din dreptul fiecărui text, se face raportare la totalul structurilor, prezentat pe ultima coloană a tabelului; - în a doua coloană din dreptul fiecărui text, se face raportare la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
impun următoarele comentarii. S-a făcut o rotunjire la 2 zecimale (la 3 zecimale pentru unele fracții periodice); însumarea rezultatelor cu fracții periodice (simple sau mixte) nu va da niciodată 100%; de exemplu, la FT.1571-5, unde numărul total de ocurențe al structurilor care ne interesează este 33, realizarea de procente prin raportare la totalul de 33 (numitorul 33) va da întotdeauna o fracție periodică (1 exemplu din 33 reprezintă 0.(03)). Rotunjirea la 2 zecimale poate da diferențe la însumare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
procent egal îl au inversiunele cu auxilarul de viitor și inversiunile cu perfectul compus (fiecare câte 4%). Introducând al doilea punct de raportare (raportul structură inversată / structură neinversată aparținând aceleiași forme analitice), observăm că: (i) dintr-un total de 12 ocurențe ale perfectului compus, 8.(33) % sunt inversate, iar 91.(66)% sunt neinversate; (ii) dintr-un total de 13 ocurențe ale viitorului, 7.69% sunt inversate, iar 92.31% sunt neinversate. Dată fiind reprezentarea echilibrată a perfectului compus și a viitorului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
doilea punct de raportare (raportul structură inversată / structură neinversată aparținând aceleiași forme analitice), observăm că: (i) dintr-un total de 12 ocurențe ale perfectului compus, 8.(33) % sunt inversate, iar 91.(66)% sunt neinversate; (ii) dintr-un total de 13 ocurențe ale viitorului, 7.69% sunt inversate, iar 92.31% sunt neinversate. Dată fiind reprezentarea echilibrată a perfectului compus și a viitorului în CCat.1560, putem conchide că auxiliarul de perfect compus și cel de viitor se inversează într-o proporție
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
analiza inversiunii după tipul de auxiliar pot fi incluse și următoarele texte: LC.~1650 (text scurt; puține forme analitice; disparitate între reprezentarea generală a perfectului compus și a viitorului 27.(27)% / 72.(72)%); AA.1708 (2 inversiuni din 60 de ocurențe); ACP.1714 (text fără inversiuni de tipul celor căutate). Remarcăm însă numărul mare de structuri inversate în Fiz.1693, care depășește procentual cu mult numărul de structuri neinversate (94.74% / 5.26 %); textul nu poate fi însă considerat reprezentativ, date
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
apar mai rar în texte pentru că viitorul însuși apare mai rar în texte. În altă ordine de idei, excluzând textele nereprezentative discutate mai sus, se poate observa că în majoritatea textelor în care structurile analitice sunt bine reprezentate (număr de ocurențe însemnat), rata inversiunii este de aproximativ 1 la 10; doar în FT.1571-75; CM.1567 și DDL.1679 rata inversiunilor este de aproximativ 2 la 10. Se cuvine, de asemenea, să remarcăm că procentul inversiunilor este mult mai mic în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că textele originale reflectă cel mai bine sintaxa perioadei investigate (Stan 2013), suprapunându-se cu mare fidelitate pe o statistică ce aduce laolaltă texte din stiluri diferite și supuse influenței exercitate de diverse texte / modele străine. Tabelul 1 - Poziția auxiliarului (ocurențe) față de verbul lexical (indicativ, perfect compus; indicativ, viitor) Secolul Text Perfectul compus Viitor Total Total V-AUX + AUX +V V-AUX AUX-V Total V-AUX AUX-V Total V-AUX (inversiuni) AUX-V (structuri neinversate) Sec. 16 CCat.1560
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
viitor și de perfect compus, a căror inversiune - fie V−AUX, fie V−CL−AUX - nu este afectată de constrângeri fonologice. Tabelul 3 prezintă distribuția gramaticii V-la-C în funcție de criteriul propoziție principală / propoziție subordonată. Această distribuție este surprinsă prin numărul de ocurențe al structurilor V-AUX / V-CL-AUX în propozițiile propozițiile principale / propozițiile subordonate. Într-o coloană separată, am înregistrat și situațiile de ambiguitate (v. exemplul (114) și discuția în secțiunea anterioară). Am ales să nu tranformăm în procente toate coloanele tabelului, lăsând
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a condiționalului generează ambiguitate. Din acest motiv și din considerentele fonologice explicate mai sus, am lăsăt deoparte condiționalul și ne-am concentrat asupra perfectului compus și a formelor simple de viitor. Datele sunt prezentate în două tabele. Tabelul 4 înregistrează ocurențele structurilor V-la-I și V-la-C într-o manieră defalcată, după fiecare tipar de construcție urmărit. Tabelul 5 prezintă distribuția celor două gramatici în competiție în procente; de asemenea, pe lângă proporția globală și proporția pe fiecare text în parte, Tabelul 5 surprinde
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]