893 matches
-
domnule, du-te și te plimbă. Nici măcar nu-mi mai zisese, ca de obicei, "domnule sculptor". M-am dus la Dinu, l-am trezit, fiindcă se culcase devreme, și i-am relatat întîmplarea. ― Cred că va căuta să-ți plătească ofensa, a fost el de părere. N-o să ți-o ierte. Trebuie să fii cu ochii în patru de-acum înainte. ― Ia mai dă-o dracului, am bravat eu. Dar ce, sânt armăsar de montă? Mă culc cu cine vreau. Ieșind
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
om terminat. N-o să mai faci mulți pureci la azil, așa că, scuză-ne, dar nu merită să ne mai pierdem vremea cu tine". Moașa îmi răspundea rece la salut, fără să-mi arunce nici o privire, arătîndu-mi astfel că nu uitase ofensa pe care i-o adusesem. Încât de fiecare dată mă grăbeam să ies cât mai repede, să ajung pe țărm sau să mă duc în bălării. Rar, foarte rar mai luam barca să trec în cătun. Marta se lămurise că
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cea mai grea, că circuitul conferințelor s-ar putea compara cu cel al spectacolelor: trebuie să te culci cu cineva ca să te pună în distribuție și alte chestii de-astea. Pricepi ce vreau să spun? — Cum e posibilă oare o ofensă atât de îngrozitoare adusă decenței? întrebă Ignatius săpuniera care plutea. Fata asta nu are pic de rușine! Din nou mi s-a relevat faptul că trupul meu îi atrage pe unii mai mult decât mintea mea. — Nu zău, oftă Ignatius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ceva să îmi spuneți despre acest bărbat? De data asta dădu din cap la fel de energic. Cât despre banii pe care i-ați luat... ă I-am găsit, pur și simplu. ă Asupra unui om mort. Distrugerea probelor poliției este o ofensă care se pedepsește. și mai important, se ridică întrebarea cui i-au aparținut? Se prea poate ca banii să fi fost furați. ă Da! Așa-i! strigă Zoia, scoțând-o pe Lilia din transă. El i-a furat de la pitic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
o să mă vezi trăind în Centru, Centrul ne-a hrănit până azi cumpărându-ne produsul muncii, tot el ne va hrăni când vom locui acolo și nu vom mai avea nimic de vânzare, Datorită salariului lui Marçal, Nu e nici o ofensă ca un ginere să-și întrețină socrul, Depinde de socru, Tată, nu e bine să fii așa de mândru, Nu e vorba de mândrie, Despre ce e vorba, atunci, Nu pot explica, e mai complicat decât mândria, e altceva, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
cu ale căror portrete, sigure, plauzibile sau imaginare, era ilustrată enciclopedia, putea fi interpretată răuvoitor ca o lipsă de respect, ba chiar prilejui, în cazul celebrităților vii, sau al morților faimoși cu moștenitori interesați și vigilenți, ruinătoare procese judiciare pentru ofense, daune morale și abuz de imagine. Pe cine vom alege din toate imaginile astea, întrebă Cipriano Algor, gândește-te că nu putem plasa mai mult de doi sau trei, fără să mai spunem că, până se va hotărî Centrul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
fățărnicie ca să-i ajut pe ceilalți să se creadă importanți. Fiindcă așa sunt oamenii. Cu cât ești mai aproape de starea unui vierme, cu atât îi înduioșezi mai mult, pe când valoarea ta îi pune în stare de alarmă, socotind-o o ofensă personală. Din ziua aceea am făcut tot ce mi se cerea, arborând o modestie care s-a lipit de mine și cu greu, abia la azil, am reușit să scap de ea. Îmi ascundeam orice calitate și îmi plângeam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
domnule, du-te și te plimbă. Nici măcar nu-mi mai zisese, ca de obicei, „domnule sculptor”. M-am dus la Dinu, l-am trezit, fiindcă se culcase devreme, și i-am relatat întâmplarea. — Cred că va căuta să-ți plătească ofensa, a fost el de părere. N-o să ți-o ierte. Trebuie să fii cu ochii în patru de-acum înainte. Ia mai dă-o dracului, am bravat eu. Dar ce, sunt armăsar de montă? Mă culc cu cine vreau. Ieșind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
terminat. N-o să mai faci mulți pureci la azil, așa că, scuză-ne, dar nu merită să ne mai pierdem vremea cu tine”. Moașa îmi răspundea rece la salut, fără să-mi arunce nici o privire, arătându-mi astfel că nu uitase ofensa pe care i-o adusesem. Încât de fiecare dată mă grăbeam să ies cât mai repede, să ajung pe țărm sau să mă duc în bălării. Rar, foarte rar mai luam barca să trec în cătun. Marta se lămurise că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
este dispus să-i ajute pe membrii care ar putea ajunge la el În tribunal acuzați fiind de orice fel de crimă, acuzație pentru care recomandă „un sejur prelungit În Orient“. Cu toate acestea, „Înstrăinarea afecțiunii unei amante“ era o ofensă de neimaginat și una care se cerea rezolvată cu ajutorul pistolului. Duelul este des menționat În jurnal, uneori pe față, uneori criptic. „ Îi vom duce dorul Doctorului LB. Am comandat o medalie din gloanțele care l-au ucis și o vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
început să râdă. - Așa e, tu, longobardul cel negru. Dar nu ești atât de negru cum mi s-a spus, ai putea fi unul din Benevento, cu o mamă târfă printre strămoși. Am roșit, dar n-am fost jignit de ofensa gratuită, căci niciun longobard n-a râs. S-a încruntat din nou. - Ai trimis înapoi la Oderzo testiculele romanului care te-a escortat. De ce nu le-ai adus la mine? A alungat din jurul feței câteva muște care-l supărau. - Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-i fi obligat să-și alunge concubinele și să nu folosească biserica drept sursă de câștig. Trăia cumpătat într-o modestă casă, unde primea, dădea sfaturi și, mai ales, medita și se ruga. Arienii, neauzind nicicând din partea lui cuvinte de ofensă sau îndemnuri de a-și schimba credința, țineau mult la el și nu refuzau să asculte de bunăvoie omiliile sale în biserica San Michele. Adeodato citea bucăți din Scriptură și le explica fără să recurgă la complicate comentarii teologice. Ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
brațul Înarmat cu o crosă din fier de calibru 7 și, cu mîna Înmănușată În piele, culese de pe jos exemplarul din Télégramme de Brest pe care ea i-l aruncase la picioare ca un duelist care cere satisfacție pentru o ofensă. Citi rapid titlul scris cu litere mari, o privi pe Gwen și izbucni În rîs. - Afurisita de Yvonne! Păcat că pe tine te-a cruțat cînd te-ai născut... Îi vîrÎ ziarul În mînă și se duse liniștit să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
era nici căminul spațiului cibernetic. Franța nu mai atrăgea marile intelecte și tot restul acelui schtuss cultural. Francezii Își trăiseră traiul. De Gaulle, girafa umană care pufăia disprețuitor pe nări! Churchill, care afirmase În legătură cu el că pentru Anglia fusese o ofensă faptul că trebuise să ajute Franța. Acea creatură militară, distantă și alungită, care privea peste vârfurile copacilor din lumea modernă, nu putuse tolera gândul că țara lui avea nevoie de ajutor. Lui Abe nu‑i lipseau niciodată citatele menite să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ei scurte și mortale păstrate lustruite și unse, la mai mult de zece ani după moartea lui, de parcă nici moartea nu-l eliberase de nevoia de-a fi la Înălțimea clișeului bărbatului sicilian, mereu pregătit să apere cu pușca orice ofensă adusă onoarei sau familiei sale. El continuă să se uite cum, părând să-l ignore, femeia scoase o tavă, farfurii și, dintr-un alt dulăpior, o cutie de metal pe care o deschise folosind un cuțit. Din ea scoase fursecuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
de altă parte, pretinde o adaptare constantă la noile circumstanțe, deoarece apar schimbări, diferite urgențe și sensibilități distincte. - Iertarea pentru renașterea vieții de familie: se remar-că faptul că, cu cât legăturile sunt mai puternice și decisive pentru viață, cu atât ofensa care o tulbură este mai grea și iertarea mai dificilă. Această situație se lovește de banalizarea iertării, gândită ca un lucru simplu de făcut. Din dinamica iertării face parte și libertatea persoanei, cu un nivel de intimitate fără termen de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să se precizeze termenii în discuție. 3. Pentru o viziune creștină a bolii în enciclica Evangelium vitae 3.1. Conspirația împotriva vieții Este important să spunem că, la originea enciclicii Evangelium vitae, se află o situație de abandonare și de ofensă adusă vieții umane, prin diverse forme, în toate părțile lumii, și în faze diferite ale vieții umane. Gravitatea situației este legată de „cultura morții” care caracterizează timpurile noastre, generată de dezvoltarea gândirii moderne și contemporane, care a favorizat pierderea, în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Teodora Cărăușu Prefață de Gheorghe Lencan Stoica INSTITUTUL EUROPEAN 2011 CUPRINS Prefață / 7 Lista ilustrațiilor / 13 Abrevieri de Arhivă / 15 Cuvânt înainte / 17 Notă asupra cronometriei / Notă asupra monedei / 22 Capitolul 1 Inculpatul și faptele sale / 23 Capitolul 2 Natură ofensei / 43 Capitolul 3 Contextul istoriei florentine / 63 Apendice de documente / 117 Documentul I Sentința celor Opt pentru Siguranța împotriva lui Rinaldeschi / 117 Documentul ÎI "Narațiunea delictului lui Rinaldeschi" din registrul opera de la Madonna de' Ricci, scris de Giovanni Landi / 120
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
produsul predicilor lui Savonarola, ducând către o legislație și o aplicare a legii mai stricte"6. Rezultă așadar, în mod limpede, cum a putut fi posibilă o condamnare atât de drastică în cazul Rinaldeschi, având în vedere că fiecare dintre ofense, luate separat, nu constituiau un delict capital. Reacția la sacrilegiul sau reflectă un sentiment de indignare la dezonorarea Fecioarei într-un oraș care, prin măsuri cum ar fi re-dedicarea catedralei, în 1412, isi crease propria mariologie. Cazul Rinaldeschi a constituit
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
penală a fost transferată în întregime, prin urmare, Celor Opt pentru Siguranța 59. Așadar nu este surprinzător că ei au luat inițiativa în cazul lui Rinaldeschi, insă motivele pentru care au făcut-o necesită mai multe explicații. Capitolul 2 Natură ofensei Povestea lui Rinaldeschi merită atenția istoricilor din multe alte motive în afară de interesul și patosul sau omenesc. Mai presus de toate este un exemplu excepțional de bine documentat al interacțiunii instituțiilor juridice 60, circumstanțelor politice, si sentimentelor religioase populare, si trebuie
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
al interacțiunii instituțiilor juridice 60, circumstanțelor politice, si sentimentelor religioase populare, si trebuie să fie înțeles din perspectiva istoriei florentine în anii imediat următori morții lui Savonarola în 1498. Documentele procesului lui Rinaldeschi în fața Celor Opt pentru Siguranța spun că ofensele sale erau: împotriva formei legii canonice, a legilor și ordonanțelor Comunei Florența, si a bunelor moravuri (bonos mores). Voind astfel să fie pedepsit sus-numitul Antonius pentru un delict atât de serios (excessus), în conformitate cu ofensele sale (demerita), din moment ce nimeni nu ar
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Celor Opt pentru Siguranța spun că ofensele sale erau: împotriva formei legii canonice, a legilor și ordonanțelor Comunei Florența, si a bunelor moravuri (bonos mores). Voind astfel să fie pedepsit sus-numitul Antonius pentru un delict atât de serios (excessus), în conformitate cu ofensele sale (demerita), din moment ce nimeni nu ar trebui să fie stăpân pe membrele sale și pe viață să, si pentru că pedepsirea să ar putea fi un exemplu pentru alții și astfel numele binecuvântatei, slăvitei Fecioare să fie cinstit, ei l-au
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
pe membrele sale și pe viață să, si pentru că pedepsirea să ar putea fi un exemplu pentru alții și astfel numele binecuvântatei, slăvitei Fecioare să fie cinstit, ei l-au condamnat la moarte. Este greu de judecat de aici dacă ofensa principala era jocul de noroc ("împotriva... legilor... din Florența"), tentativă de sinucidere ("din moment ce nimeni nu ar trebui să fie stăpân pe membrele sale și pe viață să") sau blasfemie ("astfel numele binecuvântatei, slăvitei Fecioare să fie cinstit")61. Trebuie să
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
pe membrele sale și pe viață să") sau blasfemie ("astfel numele binecuvântatei, slăvitei Fecioare să fie cinstit")61. Trebuie să privim mai îndeaproape la fiecare dintre aceste acuzații, care au fost fără îndoială asociate în mintea judecătorilor. Din cele trei ofense joc de noroc, tentativă de suicid și blasfemie cea mai puțin gravă este jocul de noroc, chiar dacă a fost cauza de la care au pornit problemele lui Rinaldeschi 62. Jocul de noroc era ubicuu în societățile medievale, și în ciuda multor prohibiții
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
pentru condamnarea lui Rinaldeschi, din moment ce tentativă de sinucidere reprezenta implicit o mărturie a delictului 86. Nu există însă niciun motiv să credem că Rinaldeschi a fost executat pentru că a încercat să se sinucidă, desi cu siguranță a contat împotriva lui. Ofensa cea mai sfruntata a lui Rinaldeschi, și cauza probabilă a execuției, a fost blasfemia și sacrilegiul 87. Registrul procesului său spune că după ce și-a pierdut banii, el "a blasfemiat pe sine și numele slăvitei Fecioare Maria și a folosit
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]