791 matches
-
metaforic. Filozofia nu se ocupă de tot ce există, ci numai de ceea ce este cu adevărat, de ceea ce poartă în sine saturație ontologică. Ce nu este materia signata, pentru filozofie pur și simplu nu e. Filozofia își ia dreptul să ofenseze lumea și să spună "nu mă interesezi". Când ajunge să coboare la materie și individual, filozofia se oprește la ele numai în măsura în care sânt signata. Ea selecționează. Dacă vin cu binefăcătorism, termin prin a nu mai salva individualul. Merg chiar mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și individual, filozofia se oprește la ele numai în măsura în care sânt signata. Ea selecționează. Dacă vin cu binefăcătorism, termin prin a nu mai salva individualul. Merg chiar mai departe și spun: indiferența mântuirii generale e de fapt un imens dispreț; ea ofensează umanitatea lăsînd-o în colcăitul ei nediferențiat. Religia care se ocupă de oricine și Pierre Emmanuel care e îngrijorat de soarta băcanului nu vor arăta niciodată cine este și cine nu este om. Filozofia, arătând cine este om, dă o șansă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
credem sociologia științei scrisă de un Bruno Latour (1995). "Știința" violenței în școală nu e ferită de efectele concurenței pentru creditele alocate, pe de o parte, iar pe de alta, pentru dominarea teoretică a câmpului. Am putea, bineînțeles, să ne ofensăm pentru aceste jocuri de putere pe un asemenea subiect. Totuși, cum bine a arătat Bourdieu (1997), pe urmele lui Max Weber (1919), comunitatea științifică își face treaba tocmai deschizând controversa și posibilitatea discuției, indiferent de motive, și făcând obligatorie o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
creează dorințe pe care nu poate să le îndeplinească pentru o parte din membrii acesteia. Datorită acestui lucru unii indivizi utilizează mijloace ile-gitime de atingere a scopurilor personale, angajându-se în comportamente deviante sau delincvente care afectează ordinea socială și ofensează spiritul colectiv. Merton argumentează că oamenii din clasele de jos au mai puține oportunități să aibă succes în viață. Aceștia descoperă că normele care reglementează posibilitatea realizării obiectivelor acceptate cultural nu sunt aplicabile la situația lor și atunci unii dintre
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
feminarum, dedicat unei împărătese, Ana de Boemia.677 În universul ficțional al textului chaucerian, zeul dragostei, Amor, îl ceartă pe poet în versurile prologului operei fiindcă, prin traducerea Romanului Trandafirului și creionarea Cresidei, imagine a femeii trădătoare, nestatornice, l-a ofensat grav: i-a criticat și ridiculizat pe cei care îl slujesc, și mai ales pe femei. Zeița Alceste, metamorfozată în poem sub înfățișarea unei margarete 678, floare preferată a poetului, ia apărarea creatorului, promițând că el se va revanșa prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acumulată cu trecerea anilor fac din femeie un depozitar al înțelepciunii. Remarcăm că o donna angelicata poate fi mereu spirituală și manierată (Oretta apreciază, în mod deosebit, iscusința și talentul vorbirii - VI. 1), dar nu fără spirit vindicativ, atunci când este ofensată sau jignită de insistențele masculine (Piccarda din VIII. 4). Un singur personaj feminin, Andreuola (IV. 6), decide ca după moartea persoanei iubite, în semn de adâncă prețuire și afecțiune, să se retragă la mănăstire, alegând o cale închinată divinității și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
perseverență și abilitate verbală să-și ghideze soțul de la impulsul belicos inițial spre o atitudine mult mai înțeleaptă și mai îngăduitoare, aceea a clemenței. Femeia realizează dorința violentă a lui Melibeus de a-i pedepsi pe cei care l-au ofensat, conform uzanțelor cavalerești ale vremii de păstrare a onoarei, și reușește, prin argumente repetate și excelent alese, să-și convertească soțul, să-i ofere 766 Christine M. Rose, Chaucer's Man of Law's Tale: Teaching Through the Sources [1
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un simplu obiect al revanșei masculine.935 Așadar, atât soția, cât și fiica nu pot fi privite în totalitate ca niște donne demonicate, avide de plăceri și cedând tentației oferite de cei doi tineri, ci ca niște biete femei abuzate, ofensate de bărbații dornici de răzbunare și de impunere a virilității. Femeia simbolizează cert o victimă a societății în care trăiește, căzând pradă unor situații nedorite, care îi denigrează ființa, dar pe care este nevoită să le accepte. Moralitatea ei labilă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
feminarum, dedicat unei împărătese, Ana de Boemia.677 În universul ficțional al textului chaucerian, zeul dragostei, Amor, îl ceartă pe poet în versurile prologului operei fiindcă, prin traducerea Romanului Trandafirului și creionarea Cresidei, imagine a femeii trădătoare, nestatornice, l-a ofensat grav: i-a criticat și ridiculizat pe cei care îl slujesc, și mai ales pe femei. Zeița Alceste, metamorfozată în poem sub înfățișarea unei margarete 678, floare preferată a poetului, ia apărarea creatorului, promițând că el se va revanșa prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
acumulată cu trecerea anilor fac din femeie un depozitar al înțelepciunii. Remarcăm că o donna angelicata poate fi mereu spirituală și manierată (Oretta apreciază, în mod deosebit, iscusința și talentul vorbirii - VI. 1), dar nu fără spirit vindicativ, atunci când este ofensată sau jignită de insistențele masculine (Piccarda din VIII. 4). Un singur personaj feminin, Andreuola (IV. 6), decide ca după moartea persoanei iubite, în semn de adâncă prețuire și afecțiune, să se retragă la mănăstire, alegând o cale închinată divinității și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
perseverență și abilitate verbală să-și ghideze soțul de la impulsul belicos inițial spre o atitudine mult mai înțeleaptă și mai îngăduitoare, aceea a clemenței. Femeia realizează dorința violentă a lui Melibeus de a-i pedepsi pe cei care l-au ofensat, conform uzanțelor cavalerești ale vremii de păstrare a onoarei, și reușește, prin argumente repetate și excelent alese, să-și convertească soțul, să-i ofere 766 Christine M. Rose, Chaucer's Man of Law's Tale: Teaching Through the Sources [1
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un simplu obiect al revanșei masculine.935 Așadar, atât soția, cât și fiica nu pot fi privite în totalitate ca niște donne demonicate, avide de plăceri și cedând tentației oferite de cei doi tineri, ci ca niște biete femei abuzate, ofensate de bărbații dornici de răzbunare și de impunere a virilității. Femeia simbolizează cert o victimă a societății în care trăiește, căzând pradă unor situații nedorite, care îi denigrează ființa, dar pe care este nevoită să le accepte. Moralitatea ei labilă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
exitența ei dintr-o reclamă. Știrea care circulă „din gură în gură” e pe cale de dispariție, iar companiile care doresc să își asume acest risc se pot baza pe această metodă, încercând chiar să o repopularizeze, ceea ce, apropo, îi va ofensa pe majoritatea clienților, actuali sau potențiali. Uitați de informațiile care zboară din gură în gură, dar nu uitați de publicitate. Cu dispariția cuvintelor care se transmit de la om la om, publicitatea obișnuită a devenit chiar mai importantă decât era. Π
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
național. Țara pierduse teritorii importante prin Tratatul de pace de la Paris (1947), astfel încât un mare număr de etnici unguri locuiau acum în alte state. Cultivarea minorității maghiare devenea un obiectiv major, iar tratatul respectiv se făcea vinovat de a fi "ofensat națiunea", neacordând protecție specială comunităților ungurești din țările vecine 56. În plus, după represiunea ce a urmat revoluției din 1956, alt val de locuitori părăseau țara, sporind astfel diaspora. Guvernul Kadar se făcea deci vinovat de o serioasă neglijență, căci
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
este o atitudine pasivă în fața nedreptăților și nici o complicitate silențioasă cu asupritorii. Evanghelia ne sugerează să reacționăm în vederea neutralizării răului printr-o logică opusă celei care o inspiră: iubirea activă. Componenta esențială a acesteia este iertarea nelimitată a celui care ofensează, fără a omite însă denunțarea violențelor încurajate de autorități sau de cel care deține chiar și un centru minim de putere. Cristos afirmă aici, în acest fragment, dreptatea și adevărul. Vrea să-i responsabilizeze, cu toată tăria iubirii sale active
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
legea care stabilea un stipendiu soldaților, privându-i de scuza că trebuie să fure pentru a putea trăi. Maxim rostește regula principală a creștinului, potrivit căreia: În toți creștinii prima cinste, trebuie să fie serviciul militar, și că onestitatea este ofensată dacă soldatul obligă cetățeanul să plătească o taxă nedreaptă, deoarece Ioan Botezătorul nu a cerut soldaților să nu strângă taxele stabilite, ci i-a îndemnat să nu strângă mai mult decât s-a hotărât; dacă soldații acționează împotriva celor lipsiți
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
taxă nedreaptă, deoarece Ioan Botezătorul nu a cerut soldaților să nu strângă taxele stabilite, ci i-a îndemnat să nu strângă mai mult decât s-a hotărât; dacă soldații acționează împotriva celor lipsiți de apărare, pentru că cel neînarmat, nu poate ofensa; dacă nu are respect față de cei orfani, alungându-i din casă; dacă impune femeii văduve, care nu vrea să fie violată, vărsarea unei sume de bani. Samavolnicia soldaților a ajuns până într-atât încât, scrie episcopul torinez că, după ce au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se înroleze în armată și să lupte, pentru că tocmai pe durata războiului este constrâns să încalce în chip înfiorător dreptatea și blândețea, surorile bunătății, pentru că: Cine este cel care va mânui sabia și nu va săvârși apoi acele acțiuni, care ofensează bunătatea și dreptatea? Înșelăciunea, cruzimea și nedreptatea sunt nenorocirile tuturor războaielor. Ultima motivație potrivit căreia viața militară este ocazie de păcat și o participare continuă la ceremoniile păgâne, până la frizarea apostaziei, a fost dezvoltată, după cum vom vedea, de Tertulian în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru refuzul lor de a participa la sacrificiile păgâne (părăsirea armatei din proprie voință, fără o permisiune oficială prescrisă) ori pentru că, arestați și conduși în fața tribunalului marțial, au refuzat să sacrifice și chiar să protesteze public împotriva unei impuneri care ofensa dreptul conștiinței lor. 4.1. Martirii militari din Spania și din Agaun Printre soldații uciși pe durata celor două epurări au fost incluși, de către P. Allard, Hemeritus și Chelidonius, fapt contestat de unii istorici, care consideră că epurarea s-a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sugerează dansul discursiv din lungul desfășurării narațiunii. Pentru a se ține aproape de acumularea evenimentelor despre viața naratorului, discursul ar trebui să se desfășoare în linie dreaptă dar fiecare arabesc arată că narațiunea se abate de la această linearitate. Cele cinci diagrame ofensează rectitudinea narațiunii clasice. Abaterile lor ascuțite de la linearitate: . În Narrative Cartography Ryan se referă și la situația în care textul tinde spre condiția hărții sau poate chiar să devină hartă. Este cazul cărții A Humument: A Treated Victorian Novel de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
sugerează dansul discursiv din lungul desfășurării narațiunii. Pentru a se ține aproape de acumularea evenimentelor despre viața naratorului, discursul ar trebui să se desfășoare în linie dreaptă dar fiecare arabesc arată că narațiunea se abate de la această linearitate. Cele cinci diagrame ofensează rectitudinea narațiunii clasice. Abaterile lor ascuțite de la linearitate: . În Narrative Cartography Ryan se referă și la situația în care textul tinde spre condiția hărții sau poate chiar să devină hartă. Este cazul cărții A Humument: A Treated Victorian Novel de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
mă angajez deplin în obținerea performanței. Promit să fac efortul de a mă autodepăși, să păstrez și să onorez un mod democratic de viață, care nu poate exista fără minți disciplinate, cultivate și libere. Înțeleg că eforturile mele ar putea ofensa anumite poziții și încălca anumite privilegii, că mă voi lovi de persoanele părtinitoare și de apărători ai inegalități, că mă voi confrunta cu argumente care vor încerca să-mi descurajeze eforturile și să-mi diminueze speranțele. Dar eu voi rămâne
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
sugerează dansul discursiv din lungul desfășurării narațiunii. Pentru a se ține aproape de acumularea evenimentelor despre viața naratorului, discursul ar trebui să se desfășoare în linie dreaptă dar fiecare arabesc arată că narațiunea se abate de la această linearitate. Cele cinci diagrame ofensează rectitudinea narațiunii clasice. Abaterile lor ascuțite de la linearitate: . În Narrative Cartography Ryan se referă și la situația în care textul tinde spre condiția hărții sau poate chiar să devină hartă. Este cazul cărții A Humument: A Treated Victorian Novel de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de spirit al poporului fiind preluată, interpretată și dezvoltată prin sintagma "conștiința colectivă" (conscience collective). Conceptul este introdus în explicarea unui tip de solidaritate specifică în societățile tradiționale, numită solidaritate mecanică pe baza ideii de comunitate de ofensă: "Actul criminal ofensează sentimente care, pentru un sistem social dat, se găsesc în toate conștiințele sănătoase" (Durkheim, 1964:73). Aceste sentimente "se disting de altele numai prin aceea că sunt comune masei de indivizi obișnuiți care compun o societate" (Durkheim, 1964:74). Prin
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu sînt lingușitor; cine v-a-nșelat în curată franchețe, a fost un curat nemernic, ceea ce eu, dinspre partea mea, nu voi fi, si de m-ați ruga, chiar de-ar fi să-mi atrag defavoarea voastră. CORNWALL: Cu ce l-ai ofensat? OSWALD: Eu, cu nimic nicicînd. Stăpînului sau regele-i plăcu Să mă lovească, se-nșelînd, deunăzi, Iar el, sărind și-i lingușind mînia, Prin spate m-a trîntit și, jos, m-a insultat, Dîndu-și atîtea aere de om Plin de curaj
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]