4,587 matches
-
scara de frânghie. Pe motoretă, șoferul se comporta ca și cum el ar fi fost un boxer în ring iar peretele alunecos al vasului, adversarul lui și, încă măsurându-l, își scutură ușor trunchiul, bătu din picioare și, trecând din defensivă în ofensivă, sări apoi, hop!, dintr-o dată cu tot cu motoretă pe scara de frânghie. „Cu grijă, cu grijă”, strigă el neîntrerupt. Bărbatul purta niște ochelari destul de aburiți și o cască din piele ale cărei urechi, de altfel menite să-i protejeze ochii
J.M.A. Biesheuvel – O motoretă pe mare () [Corola-journal/Journalistic/4512_a_5837]
-
legifereze libera circulație a cetățenilor cehi, care aveau aceleași restricții ca românii. Este nevoie de aprobarea tuturor țărilor membre UE pentru ca acordul să fie implementat. "România nu câștigă decât dacă se prezintă ca o țară demnă și când este în ofensivă și când este în defensivă. Diplomația actuală nu dă rezultate din poze și nici dacă este redusă la țâvnă. Vizele pentru Canada trebuiau negociate cu Canada, mai ales că Ottawa ne-a promis cooperarea. Atunci când ai astfel de atitudini trebuie
Andrei Marga și Petre Roman îl critică pe Titus Corlățean by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34531_a_35856]
-
URSS trebuie să plătească scump faptul că a ocolit „... o alianță militară cu puterile occidentale prin anii 1938-1939.” Pentru G.Ivașcu și amicii săi politici rămâne întrebarea dacă URSS este capabilă să oprească în toamnă și la iarnă (1941/1942) ofensiva germanilor și a aliaților lor români, unguri și italieni. Cum situația social-economică din țară se deteriorase alarmant în vara lui 1941, Radu Costin strecoară, în 17 august 1941, articolul Vedeta războiului și revoluțiilor: CARTELA, prilej de evocare a Bastiliei, a
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
ni se spunea că sistemul cartelelor este inventat de... germanii lui Hitler!] În Mersul războiului din septembrie se proclamă răspicat că este imposibil pentru „Londra și Washington” să ajute Sovietele, astfel că totul depinde dacă „Petersburgul și Moscova” vor rezista „ofensivei Armatei germane.” Pe de altă parte, Paul Ștefan publică, pe trei pagini, foiletonul Aurul negru, mersul războiului (7 august 1941), unde explică interesul Angliei, Germaniei și al URSS pentru zona Golfului Persic, iar al germanilor și pentru Caucaz. Revenind asupra
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
și alți autori comentează, în numerele revistei din noul an 1942, luptele „înverșunate” din preajma Moscovei, principalele informații provenind de la Radio Londra, denumit „Radio Dorlan” și de la Radio Moscova. Într-un alt foileton amplu este prezentat răspunsul „puternic” dat de sovietici ofensivei germane și sunt descrise, cu bogate date strategico-militare, condițiile în care germanii au eșuat în intenția lor de a cuceri Moscova. Cronicarul recurge la stilul narativ, e preocupat de comportamentul armatelor beligerante, de tactica și strategia adoptate de cele două
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Paul Ștefan (G.I.) acordă cea mai mare atenție și materiale ample, Conferinței celor trei Mari de la Teheran. În ultimele foiletoane publicate în decembrie 1943, Paul Ștefan lansează către cititori întrebări la ordinea zilei, încercând și posibile răspunsuri: „Vor relua sovieticii ofensiva în lunile de iarnă?”; „Până unde se vor retrage Germanii?”; „Când se va produce a doua debarcare în Franța?”; „Vor câștiga sovieticii bătălia Niprului?” etc. Pe alte coordonate de interes public, Paul Ștefan semna, în „Vremea” din 26 februarie 1943
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
și debarcare, precum și rolul strategic al aviației și al trupelor de parașutiști. Sunt indicate și numele comandanților ce urmează a coordona debarcarea, uriașa lor „responsabilitate”- Eisenhower, Montgomery, Patton, Leclerc, De Gaulle ș.a. A doua parte a cronicii se referă la „ofensiva de iarnă” a sovieticilor. Sunt prezentate marile unități ale sovieticilor, care acopereau un front de la Golful Finic la Marea Neagră, sub comanda generalilor Rokosowski, Sokolovski, Koniev ș.a. Este comentată, pe larg, misiunea de eliberare a Kievului, sub comanda gen. Vatutin. Analist
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
vreme - semnalele și să le urmăm fără șovăire. Să ținem astfel pasul cu Istoria.” În numărul din 18 iunie, Analist comentează situația războiului în „A 250-a săptămână” de la declanșare și stăruie asupra întrebărilor: Uniunea Sovietică își va continua neabătut ofensiva pe teritoriul Germaniei? și Cum se vor rezolva problemele din Franța, De Gaulle și partizanii francezi, ale căror acțiuni militare sunt elogiate, cu deosebire, de „ruși și americani”? În 2 iulie 1944, Analist consideră că situația războiului în Europa este
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
deosebire, de „ruși și americani”? În 2 iulie 1944, Analist consideră că situația războiului în Europa este „În faza decisivă. La Est, adică pe frontul principal al acestui război după ce în sectorul nordic, rușii au ocupat Viborgul” și au continuat ofensiva spre Vest, „vor considera important, în ordinea operativă, sectorul de Sud..., cu obiectivul Lemberg, sau pe cel într-adevăr sudic - Balcanii?” Toate materialele despre război, din primăvara și vara lui 1944, comentează, într-o formă sau alta, strategia comandamentului sovietic
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
va continua. Începând cu nr. 754 din 18 iunie 1944, revista „Vremea” are doar 4 pagini, în loc de 12, astfel că relatările despre război sunt nerelevante. Analist semnează („Vremea”, 6 august) articolul Apărarea Germaniei, axat pe faptul că Aliații au declanșat ofensiva generală, „concomitent pe cele trei fronturi, cu tendința de a ajunge la frontierele Reichului de la Vest, de la Sud și evident de la Est.” De remarcat că Analist nu evocă, în înaintarea sovieticilor spre Apus, frontul din Basarabia și Bucovina, ci insistă
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
drumul deschis spre Paris”. Referitor la evenimentele politice, autorul analizează consecințele strategice ale ruperii relațiilor diplomatice ale Turciei cu Germania. La 20 august, Analist anunța debarcarea Aliaților în Franța, succes cu consecințe militare imediate: eliberarea teritoriului întregii Franțe și declanșarea ofensivei spre vestul Germaniei. La 27 august, după declarația noii Puteri politice de la București, de trecere în tabăra Aliaților, Analist publică un articol despre Aliații în ofensivă, în care apreciază noua situație geo-militară: „Perspectivele sunt sumbre pentru armatele germane, care prin
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Aliaților în Franța, succes cu consecințe militare imediate: eliberarea teritoriului întregii Franțe și declanșarea ofensivei spre vestul Germaniei. La 27 august, după declarația noii Puteri politice de la București, de trecere în tabăra Aliaților, Analist publică un articol despre Aliații în ofensivă, în care apreciază noua situație geo-militară: „Perspectivele sunt sumbre pentru armatele germane, care prin ieșirea României din război pierd întreg Balcanul, adică Bulgaria, Iugoslavia, Grecia. La fel Franța, unde Parisul a fost eliberat, unde Aliații au debarcat la Bordeaux.” În
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
extern. Apoi precizează: „Fac hărți în tuș, adun notițe, curiozități și fac și câte un reportaj două, cu mersul războiului, cu aviație etc. Adică gazetărie de traduceri și prelucrări, pe ici pe acolo cu cheie.” Exprimă intenția de a „relua ofensiva” și pentru că „înlocuitorul” său (în redacție) „... a fost numit pentru calitățile lui verzi.” (Pe aceleași pagini cu pseudonimele lui G.Ivașcu apare pseudonimul „Am.Răzeșul”[?!]). I se plânge lui G. Călinescu despre eșecul încercării sale de a colabora la ziarul
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
fertilă a discipolului lui G.Călinescu se oprește, într-o altă pagină, la Creștinismul în Abisinia, semnat D.P. (Dan Petrea). Pe două pagini (12,13), comentând „mersul războiului”, Paul Ștefan exprimă îngrijorarea privitoare la extinderea războiului în Balcani, informează asupra ofensivei germane în Grecia și sugerează posibilitatea ca jugoslavii să continue rezistența „sub alte forme.” Într-un alt foileton din „Vremea”, 4 mai 1941, Radu Costin se referă la Jugoslavia și Noua Ordine, insistând asupra faptului că „vecinii noștri... de 15
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Pe altă pagină apare recenzia la cartea lui René Lalou, Histoire de la littérature française contemporaine, I, Paris, 1941, semnată Dan Petrea. „Vremea” nr. 601 cuprinde două pagini cu articolul lui Radu Costin despre probleme teoretice ale războiului: Între defensivă și ofensivă sau între „țările posedate” și Axă. Bazat pe cunoștințe de istorie militară, autorul comentează pertinent doctrina germană a „războiului fulger”, aviație, submarine etc. „Vremea” din 1 iunie cuprinde două pagini cu materiale, semnate de Radu Costin și Paul Ștefan, despre
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
sprijină libertatea cuvântului. În timp ce guvernul de la Havana dă semne de liberalizare a opiniei publice, în Tunisia sau în Egipt, în pofida revoluțiilor din primăvara trecută, jurnaliștilor continuă a li se pune pumnul în gură. Dincolo de astfel de cazuri particulare, este evidentă ofensiva a numeroase state contra libertății presei. O reacție la nivel mondial la aceste abuzuri și persecuții este necesară mai mult ca oricând.
Jurnaliști dispăruți, jurnaliști întemnițați () [Corola-journal/Journalistic/3519_a_4844]
-
platou, alături de Cristian Leonte, vor fi prezenți diferiți jurnaliști în funcție de invitat. „Formatul emisiunii îl are pe Cristian Leonte gazdă, alături de jurnaliști invitați în studio. În emisiune, vor fi invitați diferiți jurnaliști, în funcție de invitatul din platou". Această decizie face parte din ofensiva declanșată de Cesnavicius împotriva a tot ceea ce a reprezentat Adrian Sârbu în Grupul PRO. Noul director le-a cerut și altora să-și întrerupă relațiile cu Mediafax Group, cum ar fi Oana Cuzino și Andreea Esca. Oana Cuzino a renunțat
Bombă la PRO TV! Pândaru și Hostiuc, dați afară de la ”După 20 de ani” by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/35600_a_36925]
-
-l critice, ”acuma nu îi mai despărți din brațe”. Știți că erau jurnaliști care erau exagerat de critici cu domnul Ponta, iar acuma nu îi mai despărți din brațe. Doar pe timpul lui Ceaușescu am mai văzut așa ceva. Asta este o ofensivă”, a spus Crin Antonescu, potrivit stenogramelor publicate de pesurse.ro. Crin Antonescu le-a vorbit liberalilor despre cele două crize ăla USL, ”criză coabitării ” și ”criză Kovesi”, care au dus la a treia și cea mai mare dintre crize: ”criză
Antonescu: Jurnaliști care-l criticau pe Ponta acum îl țin în brațe by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37457_a_38782]
-
estul Ucrainei, după ce Moscova a lansat noi manevre în apropiere de granița ucraineană. "Informația referitoare la suspendarea operațiunii antiteroriste, ca urmare a existenței riscului unei invazii armate rusești, nu corespunde realității" - a scris Avakov pe Facebook. Potrivit spuselor sale, la ofensiva armatei ucrainene iau parte forțe nesemnificative ale Centrului Antiterorist de pe lângă Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), fără implicarea tancurilor și a altor blindate.
"Rusia vrea să înceapă al treilea Război Mondial" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34989_a_36314]
-
căutând a evidenția modernitatea în tradiționalismul ei, a unei opere despre care se credea (se crede) că s-a spus de-acum totul. La sfârșitul secolului al XIX-lea și în primele decenii ale celui de-al XX-lea, „începuse ofensiva modernismului (a simbolismului)” - atrage atenția criticul - pentru ca după Primul Război Mondial acesta să fi câștigat definitiv bătălia, Coșbuc rămânând „simbolul rezistenței vechii poezii. În el se extrapolează mai toate conservatorismele și ideologiile cu subiect etnic și ruralist”. Dar, antrenat în
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
atât de mare atunci când este vorba despre salvarea unei vieți. Ca să salvezi o viață de om statul trebuie să facă tot ceea ce este omenește posibil, fiindcă prin implicarea domnului Traian Băsescu eu nu mă pot împiedica să mă găndesc la ofensiva electorală fără precedent pe care o tot face domnul Băsescu de o lună, o lună și ceva, din momentul în care USL a tras obloanele. L-am văzut la maghiarii din Harghita și Covasna, l-am văzut cu discursul acela
Băsescu se implică în cazul Regelui Cioabă. Chirieac: Un gest normal pentru un vechi prieten by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35872_a_37197]
-
acela al ultimei sălbăticiri. Căci departe de a mai fi fost vorba de respectarea acelei noi ordini a Păcii, concretizată în pacte internaționale după marele dezastru din 1914, nici tradiționala "declarație de războiu" nu s-a produs, ceea ce a dat ofensivei italienești caracterul unei invazii. Nedeclarând formal războiul, Mussolini arăta a fi renunțat până și la cavalerismul de a-și avertiza dușmanul că trebuie să se aștepte la orice, cavalerism străvechiu în asemenea împrejurări. A fost primul simptom de histerie europeană
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
jurnal toate manifestările lui Hitler - "salvatorul creștinismului", care astfel se bucură și el, dacă va fi știind cât îl iubesc preoții noștri, ca pierzând pe cei din Germania - a câștigat pe preoții români! Căci, mă rog, n-a pornit Hitler ofensiva în contra comunismului? N-a inițiat el frontul anticomunist? Comuniștii fiind împotriva Credinței, nu este Hitler cruciatul ei? Și iată cum preoțimea noastră ajunge să n-audă de democrație și să se înroleze în politica cea mai primejdioasă, atât pe plan
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
în scurt timp, transformarea sa, după propria-i mărturisire, din "scriitor-scriitor" în "scriitor-comunist", fără a fi avut vreodată "calitatea" de membru de partid. În nici zece ani, Petru Dumitriu ajunge în vârful ierarhiei sociale, cu o producție literară emblematică pentru ofensiva realist-socialistă. El publică acum Vânătoare de lupi ("demascarea" rezistenței anticomuniste din munți; să ni se permită utilizarea limbajului oficial al epocii!), textele cuprinse în volumul Cronică de la câmpie (elogiu adus pătrunderii comunismului în lumea satului), Drum fără pulbere (roman dedicat
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
desfigurată și sărăcită. Într-o prefață intitulată, provocator, Ce mai poate face azi istoria literară?, Ion Simuț pune, cu legitimă îngrijorare, un diagnostic al motivelor care au generat criza de statut a istoriei literare autohtone: „Criza istorismului se acutizează prin ofensiva globalizării. Dar, dacă păstrarea și promovarea identității naționale contează, avînd de îndeplinit o misiune nobilă, dificilă și niciodată epuizată - sau, eventual, epuizată o dată cu sfîrșitul națiunii”. În asemenea condiții, o nouă „rezistență culturală”, de ariergardă, devine obiectiv prioritar: „Ca și speranța
Istoricul literar, canonul și politicul by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3786_a_5111]