708 matches
-
Balla, aflat și el în Târgșor în momentul încercărilor de „reeducare”, spune că le erau puse la dispoziție diverse cărți: Manifestul Comunist al lui Makarenko, opere pedagogice din Makarenko, Învierea lui Tolstoi sau Desculț a lui Zaharia Stancu, dar și oficiosul comunist Scânteia. Uneori, participarea la ședințe era obligatorie, dar adaugă și el că Burada era amuzant prin incultura sa4. După nereușita ședințelor publice, și-a intrat în rol Dumitru Ibănescu; la momentul respectiv, acesta avea 17 ani și îl cunoscuse
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
, cotidian apărut la București între 11 ianuarie și 19 iunie 1896. Oficios al Partidului Democrat Radical, ziarul este inițiat și condus de G. Panu; din redacție face parte N. G. Rădulescu-Niger, autor de articole politice sub semnătura Ignotus. Un colaborator asiduu a fost I. L. Caragiale, cu texte critice (la adresa mitropolitului primat Ghenadie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290743_a_292072]
-
autoritatea patronală din întreprinderi. Intensitatea variabilă manifestată de acest atașament, precum și gradul lor de deschidere față de schimbare creează mai degrabă curente diferite în sînul diferitelor partide decît partide distincte. Legăturile cu patronatul, pe cît de strînse în Scandinavia, rămîn foarte oficioase, ca să nu spunem clandestine, în țările latine. Unele partide de dreapta sau de extremă-dreapta nu se mai bucură de favorurile patronatului și își extrag resursele în principal de la membrii lor, constituind o serie de cazuri aberante. III. Dreapta protestatară Această
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
mici și mijlocii, adică imaginea unei Ungarii catolice și provinciale. MDF nu a cîștigat alegerile din 1990, decăzînd patru ani mai tîrziu și avînd un viitor compromis. Magyar Demokrata Forum MDF a fost creat în septembrie 1987 în urma unei reuniuni oficioase convocate la inițiativa lui Imre Pozsgay, comunist reformator, care va fi sufletul tranziției. Ca mișcare socială ce dorea democratizarea țării, nu ca partid, MDF a strîns la un loc contestatarii membri ai partidului și opozanții care acceptă colaborarea cu aceștia
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în practicile anomice despre care am vorbit. Să-ți creezi viața, să creezi în viața ta. Să te bucuri în prezent de ceea ce-ți este dat să trăiești. Iată tipul de sensibilitate care acționează la elaborarea acestor "legi" particulare, oficioase, subterane, dar a căror eficacitate este din ce în ce mai evidentă. Am vorbit în această privință despre "o etică a esteticii" ca ecou difuz la grandilocvența lui Cyrano al lui E. Rostand: "Este mult mai frumos atunci când este inutil". Inutilitate ambiantă. Iată care
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
aici, rămas până la ora 4½. Seara eclipsă de lună. Citit și scris până la 11. București Marți, 6 decembrie/24 noiembrie Vreme frumoasă, vânt rece. Ora 10½ Rosetti la mine. Presa este foarte iritată și chiar violentă împotriva Austriei. Ziarul Fremdenblatt (oficios) are un articol de fond despre suspendarea lui Hoyos, la Viena se speră că se va ajunge la un aranjament. Ziarele engleze sunt de partea noastră. Promenadă în grădină. Elisabeta pleacă la ora 1 în oraș, eu la ora 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la ora 2½, mers cu trăsura la D. Ghica (președintele Senatului), el stă la pat, se simte însă mult mai bine. Rămas trei sferturi de oră, înapoi pe jos, vânt rece și ghețuș. Seara depeșă de la Viena, articol din Fremdenblatt (oficios), semnalează un articol destul de amenințător împotriva noastră. Ni se cere satisfacție pentru mesajul tronului. Ora 8½ concert la teatru, interpretează Elena Bibescu, M. Assan cântă pentru Asociația săracilor, foarte plin, ținut până la 11. Dezbaterea adresei la Cameră. Vineri, 4/16
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
citire, eu răspund scurt. Vorbit cu toți deputații care au venit. Stătescu la mine, îi spun să-i telegrafieze lui Bălăceanu „nous regrettons tous ce qui a pu blesser le gouvernement autrichien”. Problema va fi însă greu de netezit. Fremdenblatt (oficios) declară că discursul lui Brătianu nu poate produce satisfacție. Neue freie Presse îl găsește îndestulător. După-amiaza acasă. Audiențe. Seara scris. Miercuri, 9/21 decembrie Mohorât. Dimineața Urechia, apoi Stătescu la mine. Hoyos a primit ordin să plece la Viena, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
sau minoritoare nu puteau fi acceptate, fiind un obstacol În calea intenției Partidului Comunist de a monopoliza educația tinerei generații. Acest fapt este subliniat, În mod deschis, În 1949, de către ministrul Învățământului, Gheorghe xe "Vasilichi"Vasilichi, Într-un interviu acordat oficiosului comunist francez L’Humanité: „...În Constituția Republicii Populare Române se prevede că numai statul este cel care are dreptul să aibă școli, care se ocupă cu educația tineretului În țara noastră”1. Este locul să precizăm că ministrul, spunând „stat
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
veche a Dobrogei trecea chiar pe la marginea acestui oraș și poate nu cu multă greutate ar fi putut fi împinsă cu câțiva kilometri mai spre sud. Aveam impresia că și cercurile germane doreau acest lucru. Chiar și revista "Das Reich", oficiosul Ministerului Propagandei de la Berlin, vorbind despre iminenta cesiune a Cadrilaterului, amintea de Silistra ca oraș care ar putea să rămână României. Guvernul de la București nu mai avea timp să se ocupe cu chestiuni așa de puțin însemnate pentru el, ca
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un romantic realist, lucid și, tocmai de aceea, disperat și tragic, un om de lume, manierat, care știa să poarte fracul la petreceri, iar redingota și papionul la Parlamentul României, în Dealul Mitropoliei, acolo unde mergea ca reporter acreditat al oficiosului conservator Timpul. Nu a fost lăsată la o parte nici Veronica Micle, femeia pentru care și alături de care Eminescu a trăit o iubire tragică, sentimentele acestea atît de profunde fiind repuse într-o altă lumină odată cu incredibila corespondență inedită din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a crea un instrument de apărare a religiei, scrisă în limba italiană, destinată publicului larg, ea va cunoaște un succes rapid, cu atît mai mult cu cît organizarea colegiului de redactori și structura sa o transformau în purtătorul de cuvînt oficios al Papei. În această doctrină se regăsește neîncrederea în Statul centralizator și puternic, susținerea grupurilor intermediare, garante ale unei societăți organice, și mai ales a corporațiilor ca bază a societății. Ea este însă foarte puternic și profund antiliberală. Dacă la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
José Antonio de Aguirre y Lecube, care a prezidat guvernul basc constituit la 7 septembrie, a rămas fidel Republicii Spaniole în perioada exilului. În Catalonia, Unió Democràtica Catalunaya, fondată în noiembrie 1934, era influențată de Luigi Sturzo care colabora cu oficiosul său, Il Matí, revenind la Barcelona în vara anului 1934. Refuzînd orice compromis cu franchismul, el a apărat democrația parlamentară, Republica și a criticat înțelegerile mascate dintre Biserică și Stat. În sfîrșit, în jurul poetului José Bergamín și al revistei sale
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o singură dată în număr de 100 bucăți care au fost difuzate foarte ușor și rapid”. Opinăm că a avut și de ce să fie difuzat „ușor și rapid”, probabil această publicație fiind una cu caracter politico-satiric și o replică a oficiosului „Dreptatea”, organ de presă al Partidului Național Țărănesc - Maniu. Continuându-și laudele pe fondul marii foamete ce se prefigura la orizont, imperturbabilul tovarăș Bighiu mai scrisese următoarele: „...s-au format 2 echipe de agitație, prima cuprinzând 8 tineri și a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
îi aduc neplăceri tot mai mari. El intră în conflict cu influentul lider conservator Al. Lahovari, se vede în situația de a-l critica pe P. P. Carp și chiar pe Titu Maiorescu. Atitudinea independentă a redactorilor și, implicit, a oficiosului conservator are ca rezultat o scădere a subvențiilor acordate de șefii partidului. Totodată, presiunile exercitate asupra celor trei gazetari cresc. În aceste condiții, Caragiale, primul, se hotărăște să părăsească T., fiind urmat, după câteva luni, de Slavici. Sarcina copleșitoare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
face din ce în ce mai simțită spre sfârșitul primăverii anului 1883, când Eminescu scrie tot mai rar, lăsând grijile redacției în seama unor colegi mai tineri și, fără îndoială, mult mai docili. Nu se știe cu siguranță de când datează colaborarea lui Caragiale la oficiosul junimist, deși unele articole, povești și parodii nesemnate, din noiembrie-decembrie 1877, par să îi aparțină. Este însă cert că a devenit redactor, la insistențele lui Eminescu, din luna februarie a anului următor, când îi apare un articol despre spectacolele actorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
doi conducători abia numiți, nu l-a sancționat nimeni în niciun fel. Crizele sale de antisemitism, care au produs consternare în rândul oamenilor de bun-simț din țară și de peste hotare, au fost asimilate cu multă bunăvoință de cercurile oficiale și oficioase, întrucât ele suferă de aceeași meteahnă a rasismului cu o singură direcție, consecință limpedeși irevocabilă a lipsei de cultură care domină, puternic, cele mai înalte foruri politice naționale, a diversiunii practicate ca element curativ pentru greaua și lunga boală a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
au fost convinși să cedeze un salariu care li s-a reținut la locul de muncă în zece rate lunare egale, pentru a fi vărsat la Fondul de ajutor al omeniei, pus sub administrarea directă a Elenei Ceaușescu. Ziarul Scânteia, oficiosul partidului, a anunțat că totalul pagubelor a fost evaluat la cca nouă miliarde lei. Același ziar anunța zilnic sumele vărsate pentru fondul de ajutorare a sinistraților. La un moment dat, sumele subscrise numai în țară depășiseră totalul pagubelor cauzate de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la sfîrșitul secolului) făcea și amenințarea mai difuză (anumite publicații neutralizîndu-se reciproc), și controlarea sursei mai dificilă. Este semnificativ că libertățile acordate tiparului nu au fost însoțite și de ridicarea cenzurii asupra teatrului. Acest lucru se va produce în mod oficios abia în 1906, prin intermediul unei suprimări de credite (a căror prelungire a fost votată de Adunare), și oficial în 1945. Chiar și Revoluția fusese foarte prudentă în această problemă, apreciind că încărcătura emoțională a unei reprezentații teatrale este superioară lecturii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sub detenție, de Securitate, interzis de la publicare, câțiva ani, lovit și prin pier derea fratelui, Radu Cioculescu, deținut politic, mort în închisoarea de la Dej. Nu li s-a iertat celor doi, printre altele, colaborarea din anii ’46, ’47 la Dreptatea, oficiosul PNȚ, o anga jare politică în contrasens total cu mersul lucrurilor din România postbelică. Alți confrați, orientați mai bine în istorie, ca G. Călinescu, găsiseră repede modalități de acomodare cu noul curs, ba chiar izbutiseră să se autoconvingă că de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și, în final, am comis cea mai funestă eroare posibilă și am făcut marele "plonjon" pariind pe herghelia Berchtold 33. Conferința diplomaților La puțin timp după sosirea mea la Londra, spre sfârșitul anului 1912, Sir Edward Grey a angajat negocieri oficioase pentru a evita degenerarea războiului balcanic într-unul european; căci noi, din nefericire, la începutul ostilităților am refuzat să aderăm la propunerea guvernului francez referitoare la o declarație de dezinteres. De la bun început, omul de stat englez a afirmat că
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
cu cel al altor scriitori, Nichifor Crainic sau Radu Gyr, cărora li se pregătea trimiterea în închisori, osândiți cu privarea de libertate. Tudor Arghezi, interzis și el de a mai fi publicat, vindea cireșe pe stradă, la Mărțișor, ca să trăiască. Oficiosul Partidului, Scânteia, îl ataca violent prin faimosul articol semnat de Sorin Toma, cu titlul „Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei”. Octavian Goga era și el tot sub embargou, iar puținii studenți care îl mai citeau înfundau pușcăriile. V. Voiculescu nu era
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
entuziasm, ci de o în-„credințare“); apoi, o întâlnire, în Sibiu, cu Victor Ion Popa, pe care cu acest prilej l-am cunoscut. Venise în calitatea lui de om de teatru, n-aș putea preciza cu ce probleme oficiale sau oficioase. Cum preocupările mele teatrologice se concretizau într-o lucrare ce, pe măsura elaborării, o comunicam lui Dumitru Pătruț, bibliotecar universitar și regizor de ocazie, pe care chiar atunci îl cunoscusem, iar el era prieten cu autorul Mușcatei din fereastră, m-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
rațiuni birocratice sau datorită orgoliilor de tot felul. Semnatarii au decis, în fine, să formuleze titlul articolului de o manieră care să capteze un interes cât mai larg, fără a lăsa însă impresia că ar fi vorba de un proiect oficios. Titlul ales Reflecții privind cadrul organizatoric al securității și colaborării în Europa era consonant cu această preocupare. S-a mai făcut precizarea că articolul nu se pretinde a fi unul exhaustiv, el conținând "doar unele opinii personale, izvorâte din dorința
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
1916-1917). După demobilizare, reușește să se impună ca avocat, făcând o carieră remarcabilă, încheiată ca vicepreședinte al Uniunii Avocaților din România (1948). Activ și pe tărâm politic în cadrul Partidului Național Țărănesc, a fost chemat la București pentru a prelua conducerea oficiosului acestui partid, ziarul „Dreptatea” (1934). După al doilea război, se angajează din plin în promovarea politicii oficiale, deținând funcții importante în domeniul culturii - printre altele, a fost redactor-șef la „Tânărul scriitor” (1956- 1957), redactor-șef (1962-1965) și director (1965-1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]