1,335 matches
-
avea dulceața cântecului de leagăn și a pătuțului pe care nu le-am avut suzetă îmi era un pitic de cauciuc cu gust sălciu pe care-l scăpam în iarba prăfuită cu suspine O gărgăriță s-a înecat cu un oftat rătăcit printre flori și a murit știu că am dormit cu ea toată vara afară și m-am rugat așa fără vorbe să-mi dea jucăria inapoi o broască și o lăcustă stăteau de priveghi iar un greiere l-am
PRIMELE NOTE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351956_a_353285]
-
se adună Și îngerii și Tatăl Bun. Din Basarabia răzbate Ecou de frate pân' la cer, Iar Prutul inima împarte În mare jale și mister Din Basarabia se vede Salutul fratelui cuprins De dorul sfânt în care crede Și de oftat pe veci nestins. Din Mama Țară tot răsună Alt bucium peste plai straăbun, Parcă din ceruri se adună Și îngerii și Tatăl Bun. Este atât de complexă și de profundă personalitatea preotului Radu Botiș, încât demersul meu se va limita
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > BILANȚ ÎN LANȚ Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1007 din 03 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului albul ochilor troienit incandescent de neonul irisului spulberat de șoapte inerte scoase-n duet cu oftatul efemer al pașilor schilodiți de neputința nemuririi mă scarpină obsesiv în parfumul ieftin al toamnei plângăcioase și mă doare în praful banilor aruncați cu găleata peste capetele încoronate ale leilor de circ apucându-mă de piciorul vieții încolăcite pe urme
BILANŢ ÎN LANŢ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352344_a_353673]
-
floare ce odată-ți erau ție vrajă dulce de petale aruncate în drumul vieții un covor în a ta cale plângi cu fruntea-n perna albă și cu lacrimile-n ochi singură-n crivat de vise de nesomn și de oftat plângi în visuri și în crucea de răspântii ale vieții plângi în zboruri de cocoare scuturate toamna-n mare plângi trecutul, plângi prezentul ca o mare apăsare nu mai plânge...e zadarnic ... toate trec pe dinainte cine stă să le
LOGOS ŞI EROS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351272_a_352601]
-
Eu ar fi trebuit să fiu ținta. Nici acum nu tăgăduiesc să cred că glonțul acela a trecut pe sub brațul meu în timpul vâslitului și s-a înfipt drept în inima nefericitului meu comandant de grupă”. Și povestitorul încheie cu un oftat adânc: “Așa a fost să fie. Nu la potopul de pe Don, ci la Tisa, aproape de casă”. Moș Nică Paiu ni s-a arătat ca un fulg de om, cu inima la vedere. Atâta energie avea acest bătrân de 40 de
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
privește peste toate cam de sus. La casa furnicii fumegă hornul. Nevăzut, neștiut, trecea Iisus. E o noapte de povești și de minuni, Cu aerul ușor rarefiat; Doar vrăjitoarele de mai strâng cărbuni Și din când în când câte un oftat. Zgripțuroaica a pornit voinicește: Deretică puțin planetele. Poetul privește și se uimește, Notează de zor epitetele. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Transfigurări / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 344, Anul I, 10 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
TRANSFIGURĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351433_a_352762]
-
mei, părinte sunt și eu, De undeva, de dincolo de stele, Se uită înspre mine Dumnezeu! Nu spun că I-am văzut vreodată față, De auzit îl tot aud mereu De când mă poartă pe pamant viața Și-L simt acolo, în oftatul meu... GERMINAȚIE Ești asemenea apei. În preajma ta Germinează Cuvântul... VIN ȘI PLEC Vin și plec, să nu îți fie teamă, Stau aici doar cât mi se cuvine, Am actele în ordine la vamă, În urmă mea eu știu că altul
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
mai 2015 Toate Articolele Autorului Cine vrea să se ridice peste neputința lui Să-și învingă frustrările și stolurile de lilieci amețiți, Cine vrea să fugă tânguitor spre sine, spre alții Să dorească să spargă zăgazurile așteptării, Scrijelirile amorțirii, al oftatului și-al amarului din el Cine vrea să dea piept cu umbra fricii din eternul” de mâine “, Cu hienele veșnic înfometate ale lamentării de sine Să dea piept cu Dumnezeu și infinita lui bunătate, Cineva care vrea să devină CINEVA
ACEL CINEVA.. de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350882_a_352211]
-
limpezimea regăsirii, doar tu, iubire, mă vei ninge cu slovele ce-n ierni s-au scris. STRĂBUNA CHEMARE Din somnul pământului, smulgând un zâmbet răcelii din adâncuri, trezești mugurii primăverii; privești spre ogorul afânat, înnegrit de-atâta trudă și un oftat fugar spulberă o pală de vânt. Atunci sămânța-n brazdă, udând-o cu sudoare, și simți rădăcinile bucuriei furișându-se spre noaptea apelor, spre benefica răcoare; în fiecare strop țipă lumina clorofilei ce-n curgere molcomă urzește simfonia rodniciei. Cu
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
Articolele Autorului Își aprinse o țigară și trase din ea cu sete. Deși fuma din ce în ce mai rar, câteodată simțea o nevoie imperioasă să simtă fumul invadându-i plămânii. Trase cu sete, inhală, apoi își lasă capul pe spate și cu un oftat adânc expiră fumul albăstriu și înecăcios. O auzi tușind ușor, la fel de discret cum tusea când vroia să-l atenționeze atunci când, în opinia ei, spunea ceva deplasat în fața prietenilor.La început se amuză de această grijă această a ei pentru el
...DIN CAND IN CAND... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346666_a_347995]
-
ochi lacrimi să nu cadă. Mă topesc pe buze dulci Ca zaharul pus sub limbă, Ca un prunc pe care-l culci Când pe chip luna se plimbă. Mă topesc când mă săruți Ca un fluture pe-o lampă. Nici oftatul nu mi-l cruți, Când pe-o frunză devin stampă. Referință Bibliografică: Mă topesc în ochi blajini / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 365, Anul I, 31 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile
MĂ TOPESC ÎN OCHI BLAJINI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351105_a_352434]
-
la vremea ei, poate a însemnat ceva mai important. Așa mi-au venit în minte zilele astea câinii copilariei mele. O amintire care parcă își caută singură calea spre mine atingându-mi o felie din suflet parcă adormită și un oftat prelung mi-a ieșit din adâncul pieptului. Devotamentul dus până la moarte al unui câine pe care l-am iubit a avut puterea să ne zguduie din temelii. Povestea vieții lui este una simplă și frumoasă până la un moment dat, când
DEVOTAMENT de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345601_a_346930]
-
se umeziseră, iar mintea îmi lucra febril. Auzeam în urechi o voce cunoscută care-mi șoptea atât de profund versurile lui Eminescu: „Din valurile vremii, iubita mea răsai/ Cu brațele de murmur, cu părul lung, bălai" și, scoțând un un oftat dureros, a-nceput să cânte atât de nostalgic „Unde ești copilărie cu pădurea ta cu tot?". M.V.G: De ce așa nostalgice cuvinte pentru o tânără care nici nu intrase bine în lume? Rodica Anghelescu: Erau primele semnale ce mi le
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > INOCENTE PERLE Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1008 din 04 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Lacrimile mele,-ngenuncheate-n peștera tăcerii, Poartă vina și durerea-nmănuncheate-ntr-un oftat, Se adună-n palma-nfiorată de lăsarea serii Inocente perle - taina dorului îndepărtat. Se înșiră-apoi pe rugul îndurărilor divine, Se aruncă în neantul răbdător al crinilor Caști, suavi, de dor înmiresmați atunci când seara vine Și aduce întuneric din tulpina spinilor. Lacrimile
INOCENTE PERLE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352147_a_353476]
-
286 din 13 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului mă vei iubi îmi spui ,săruturi în cascadă pe trupul meu de-un alb imaculat prind de cu zori și până-n nopți să cadă și eu te răsplătesc mereu doar c-un oftat. mă vei iubi trecând prin anotimpuri iubirea ta trecând prin timp va crește tristeți, dureri de-acuma sunt poveste legende amintind de alte timpuri. mă vei iubi, iubirea ta-i izvor, eu sunt doar necuprinsa mare ce te prinde, în
MĂ VEI IUBI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356469_a_357798]
-
mult partea cu vorbitul.Gasesc această parte cea mai productivă din toată slujba,cea care merge direct la sufletul omului.Sunt absolut convinsă că multă lume gândește la fel.Am urmărit chipuri și reactii.Pot jură că am simțit un oftat de ușurare ieșit din multe piepturi când cuvântul cântat a încetat și am zărit interes și plăcerea de a asculta în momentul în care preotul a început să vorbească. Îmi aduc aminte când mama mea venea de la biserica duminică .Niciodată
PRIZONIER de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356435_a_357764]
-
îndoiala începe să te tulbure.Din omul obosit dar satisfăcut care abia a așteptat să-și lase fruntea obosită pe pernă devii omul agitat,pleoapele încep să-ți ardă,aerul îți intra și iese din plămâni doar sub formă de oftat.Si ți-ar fi mult mai ușor dacă,în caz de eșec ai fi singurul afectat,însă,în viața o decizie pe care tu singur ai luat-o s-ar putea să afecteze pe mulți alții. Și n-ai să
DESTIN de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355841_a_357170]
-
Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Caierul de vise Din câți erau pe vremuri prinși în horă, destui răpuși prin timp de oboseală, cum florile - petală cu petală cu trist oftat, la anumită oră îi evocăm acuma cu sfială în toamna policromă și sonoră, cu armonii de melodii la proră de nave înspre zări fără escală - sunt adormiții întru eternitate - vor dăinui de-acum în amintire iar aripa secundei nu mai
CAIERUL DE VISE DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355889_a_357218]
-
Acasa > Versuri > Farmec > AUTUMNALĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului 29 Septembrie 2011. Se-aude vremea cariind în grindă, De liniște se umple cerul tău! Lasă-mi oftatul să mi te cuprindă, Nu are cum să-ți facă niciun rău... Cât Dor mi-a mai rămas până la cruce? Țărâna de sub tălpi e numai scrum, Septembrie din caledar se duce, Pune-mi ceva în locul ei de-acum. Prin Apuseni
AUTUMNALĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355926_a_357255]
-
vrăjit. Apoi se-aude simfonia se pierde soarele și armonia, în horă visului damnat de gand ce pare că-i turbat. Zboară gândul se acoperă de soare apoi frumusețea să coboare, din requiemul condamnat din visul meu ce-i un oftat. Referință Bibliografica: Requiemul visului condamnat / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 865, Anul III, 14 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
REQUIEMUL VISULUI CONDAMNAT de PETRU JIPA în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354879_a_356208]
-
mă-mbăt și iar mi-e bine!... Sări nevastă, mă susține! - Nicio grijă, nea Mărine, Am să beau la cot cu tine, C-a venit și Dragobete, Tot cu ochii după fete, Parcă noi, ale vădane... Care-o ținem în oftat... N-am vrea și noi un pupat?!” Cu mare preșuire și multe clondire, și considerație, fără respirație; avem doar o stație; luăm mașina pân'la MAMA și a noastră va fi crama! Marinică, vărul lu'Dragobețică. DE DRAGOBETE, DUPĂ FETE
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
-i în afara/ Cuvântului,/ el,/ singura dovadă/ că sunt și Exist.// Cuvântul nescris/ e ca un copil nenăscut!/ Uite,/ trupul tău e plin/ de poeme.// La semnul Poetului/ ele se-așează/ cuminți/ în tipare.// Mâinile mele-/ flăcări flămânde,/ mângâie coapsele/ acestui oftat.// Nu mă-ntreba/ de ce/ scriu,/ e ca și cum/ ai condamna/ aerul/ de ce-i Aer/ și apa la fel.// Totul acum/ e așa de devreme.// Fără Poezie/ s-ar face/ târziu...//” Nicolae NICOARĂ-HORIA Arad 7 august 2012 Referință Bibliografică: Nicolae NICOARĂ-HORIA - TAINA
NEVOIA DE A ROSTI CUVINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355010_a_356339]
-
multor state ale lumii, inclusiv de statul român la vremea respectivă pentru noul tip de „viziune culturală” abordată - și amintim aici cazul controversatei expoziții a Institutului Cultural Român din New York din anul 2008)?! Răspunsul meu foarte sincer însoțit de un oftat ieșit din toți rărunchii este următorul: ba da, m-am săturat cu asupra de măsură de toate aceste „postmodernisme” conjuncturale create în momentul actual și, deopotrivă, de toate mizeriile începutului de secol XXI înfipte cu bună știință în scoarța mentalului
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
2012 A căzut brumă, albul ei doare, Sunt în grădină ca-ntr-un azil, Ascultă cum geme rodul din floare Și iartă-i tristețea acestui april. Ninge în sufletul meu cu petale, A căzut brumă, dimineață, în zori, Cuprinde-mi oftatul cu brațele tale Și lasă-l acolo de Sărbători! Ce vină au merii și vișinii oare, Ce vină au prunii aduși din Ardeal? A căzut brumă și albul ei doare, Sunt în grădină ca-ntr-un spital... Referință Bibliografică: A
A CĂZUT BRUMĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355372_a_356701]
-
De’o scapi o clipă, mai tare se afundă Ea știe-n viață să-și atingă țelul. Te scutură de ea ca și de-o boală, E-atât de scurtă viața și-i păcat Să o trăiești mereu într-un oftat, De ea de ești bolnav tu cată de te scoală. Cum mâine zori nu știi de o să vină Fii numai râs cum ceru-i plin de stele, Fii numai vis cum câmpu-i plin de flori Învață să îți umpli azi
ALUNGĂ NORII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355441_a_356770]