417 matches
-
mai importanți neurologi din România, elev și cel mai apropiat colaborator al lui Gheorghe Marinescu. Renumit ca desăvârșit clinician, maestru al diagnosticului, s-a dedicat cu aceeași pasiune cercetării științifice. State Drăgănescu s-a născut în anul 1891 în satul Ohaba din județul Mehedinți. A urmat cursurile liceului "Traian" din Turnu Severin și ale Colegiului "Sfântul Sava" din București. În 1911 începe studiul medicinii în cadrul Institului Medico-militar din București, luptând cu greutățile materiale. În 1916 este trimis pe front ca medic
State Drăgănescu () [Corola-website/Science/306478_a_307807]
-
născut la 28 august 1887 în satul Vad, Comitatul Făgăraș, azi în comuna Șercaia, din județul Brașov. Părinții săi au fost "Gheorghe" și "Ana Cocișiu". Studiile le-a făcut la școala din localitatea natală, Vad, apoi la Școala Grănicerească din Ohaba (sat vecin cu satul natal al lui Toma Cocișiu), la liceul românesc din Brașov și și-a încheiat studiile la Institutul Pedagogic Greco-Catolic din Blaj, pe vremea aceea, în comitatul Alba de Jos, făcând parte din prima promoție. S-a
Toma Cocișiu () [Corola-website/Science/314574_a_315903]
-
cu strat de ocru roșu. Cultura musteriană este atestată în întregul teritoriu al României actuale. Au fost descoperite numeroase unelte din creme și din cuarțit în așezări din peșteri sau terase. De asemenea, erau utilizate și unelte din os. La Ohabă Ponor s-au descoperit urme osteologice fosile ale omului. S-au găsit complexe de locuire și adăposturi-paravan, în formă de arc, pentru protecția împotriva vânturilor, de 2 metri înălțime, ridicate din oase lungi și crengi, acoperite cu piei de animale
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
sat Mânerău Refacere 1 pod rupt sat Șerel │Comuna Pui │ 27 Refacere 1 podeț rupt sat Rușor Refacere 1 podeț distrus sat Băiești Refacere 1 pod distrus sat Fizești Refacere 1 podeț distrus sat Fizești Refacere 2 podețe distruse sat Ohaba Ponor Refacere drum vicinal aflat în domeniul public al comunei Tomești - L = 0,015 km - avariat │Comuna Tomești │ 74│ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │20 Refacere drum vicinal aflat în domeniul public al comunei Vața de Jos │ │ │ │ │L = 0,1 km - afectat zid de sprijin
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
dărilor. Armata este organizată în oastea cea mare, alcătuită în principal din țărani, și oastea cea mică sau curtea. Este de semnalat faptul că Mircea păstrează dreptul de oaste asupra satelor scutite și se pare că reactivează această obligație pentru ohabele create de domnii anteriori. În paralel, înzestrează armata cu arme și întărește sau înființează cetăți în punctele strategice ale țării. Mircea ctitorește o serie de mănăstiri și biserici pe întreg cuprinsul țării, care vor deveni în timp centre de cultură
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
o cupă) pentru confirmarea stăpânirii în continuare asupra pământului de către cumpărător ori moștenitor. Aceasta arată că domnul era de fapt proprietarul superior al pământurilor. O categorie aparte a proprietarilor de pământ erau mănăstirile. Ele primeau danii din partea voievodului, uneori cu ohabă (imunitate, anume nici un dregător domnesc nu avea voie să-și exercite drepturile acolo sau să impună ceva; uneori oamenii de pe acele moșii erau scutiți de oaste - nu însă în timpul domniei lui Mircea). În vremea lui Mircea, ohaba a fost rară
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
voievodului, uneori cu ohabă (imunitate, anume nici un dregător domnesc nu avea voie să-și exercite drepturile acolo sau să impună ceva; uneori oamenii de pe acele moșii erau scutiți de oaste - nu însă în timpul domniei lui Mircea). În vremea lui Mircea, ohaba a fost rară în rândul boierilor, însă în timp, fiind de cele mai multe ori un drept ereditar și fiind acordată din ce în ce mai mult ca răsplată, aproape toate familiile boierești au ajuns să aibă scutiri, ceea ce a slăbit puterea armată ca și mijloacele
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
varsă de băut domnitorului. "Comisul" are în administrație grajdurile domnești. Alte dregătorii menționate în hrisoavele lui Mircea sunt cele de "pivnicer", "pitar" și "namestnic". Administrația locală era asigurată de dregători mai mici, boieri localnici sau trimiși ai domniei. În cazul ohabelor (satelor cu scutire), cârmuirea aparținea proprietarului acelui sat (boier sau mănăstire); în restul localităților administrația era asigurată de către dregători locali și trimiși domnești. Țara era împărțită pe județe, conduse de către căpitani numiți în vremea lui Mircea județi. În hrisoave sunt
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
să acorde scutiri sau să le concesioneze. Vama era plătită în bani sau în natură, iar boierii garantau cu averea lor că acest lucru se întâmpla cu strictețe. "Birul" era principalul impozit perceput de domnie, chiar și în satele cu ohabă. Acesta era aplicat asupra satului, iar fruntașii repartizau sarcinile pe gospodării. Alte taxe mai erau "dijma de produse" (a oilor, a porcilor, a găleților de grâne, a vinului, din ceară și miere, a coșurilor de fructe, a laptelui și a
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
era o oaste de țară (națională și a domnului) și era formată din întreaga populație în stare să poarte arme. Aceasta purta numele de "Oastea cea mare". Datorită faptului că domnitorul avea nevoie de mulți ostași, el nu dă niciodată ohabe (scutiri) întregi, ci întotdeauna cu precizarea "„numai singură oastea s-o facă domniei mele”". Astfel, pe lângă boieri, țăranii liberi sau șerbi, obligația oștii revenea și târgoveților și satelor mănăstirești. "„Este clar deci că dacă oastea cea mare era o exceptare
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
doar valea Secașului Mic, începând de la confluența cu Valea Lunca Satului și până la vărsare. Ea este largă, subsecventă, cu versantul drept mai abrupt. Văile de ordinul 3 aparțin unor afluenți de pe stânga Secașului Mic (Lunca Satului, Păuca, Valea lui Sânui, Ohaba, Gârbău și Valea Largă) și au lungimi care variază între 3 și 8,5 km. Văile de ordinul 2 sunt fie ale afluenților direcți ai Secașului Mic (Trecătoarea, Gârdan, Ungurei, Bolânda, Henig ș.a.), fie ale celor de ordinul 3. Sunt
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
concave existente în lungul pantei pe suprafețele versanților, diferitele drumuri sau cărări defectuos amplasate etc.). Ravenele și ogașele se întâlnesc atât independent cât și în cadrul organismelor torențiale și sunt mai frecvente în bazinetele superioare ale afluenților din stânga Secașului Mic (Gârbău, Ohaba, Păuca etc.) și pe pantele abrupte din dreapta râului și de la obârșie. Organismele torențiale sunt frecvente mai ales în sectorul din dreapta Secașului Mic și mențin versanții într-o stare de dezechilibru. Formarea acestora este cauzată atât de factorii naturali (înclinarea mare
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
se remarcă o densitate mare a așezărilor permanente, grupate în cadrul a trei comune: Boșorod (cu satele Alunu, Ursici, Târsa, Cioclovina și Luncani), Orăștioara de Sus (cu Costești Deal, Ludeștii de Sus și Grădiștea de Munte) și Pui (cu Fizești, Federi, Ohaba Ponor și Ponor). Luncani, așezarea ce dă numele platformei, a fost atestată în anul 1750, iar în urma împărțirii administrative din 1956 cătunele sale (Alunu, Cioclovina, Ursici, Târsa și Prihodiște) au fost declarate sate. Cu toate dovezile certe ale populării din
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
fie în cadrul unor văi - Luncani, pe valea omonimă, și un nucleu al satului Grădiștea de Munte amplasat pe Valea Grădiștei. Spre Depresiunea Hațegului, relieful fiind mai fragmentat are rol limitativ. Cu toate acestea el constituie suportul așezărilor Fizești, Federi și Ohaba Ponor amplasate pe versanții înclinați ai platformei de eroziune neafectați încă de alunecări sau pe podurile etajate ale unor fragmente de terase. Aici, satul Ponor este situat în valea râul cu același nume, la confluența cu Streiul. Majoritatea așezărilor sunt
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
Aria naturală se întinde în extremitatea sud-estică a județului Arad (pe teritoriile administrative ale comunelor Bata, Bârzava, Birchiș, Petriș, Săvârșin, Ususău și Vărădia de Mureș și pe cel al orașului Lipova), în cea nord-estică a județului Timiș (comunele Margina și Ohaba Lungă) și în cea vestică a județului Hunedoara, pe teritoriile comunelor Burjuc, Dobra, Gurasada și Zam. Situl este străbătut de drumul național DN7, care leagă municipiul Pitești de Arad. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
organizat la 16 septembrie 1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea cu Apă, vioristul Ghiocel din Valea cu Apă, vioristul Victor Ivașcu din Fărcășești, vioristul Gheorghe Burlan, zis Turlă din Valea cu Apă. Formațiile actuale de lăutari din Peșteana-Jiu s-au modernizat, apelând la
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
și 21:00 în județul ALBĂ Aiud, Blaj, Ocna Mureș, Teiuș, Berghin, Bucerdea Grânoasă, Cenade, Cergău, Cetatea de Baltă, Ciugud, Crăciunelu de Jos, Cricău, Fărău, Galda de Jos, Hopârta, Întregalde, Jidvei, Livezile, Lopadea Nouă, Lunca Mureșului, Mihalț, Mirăslău, Noșlac, Ocoliș, Ohaba, Poșaga, Rădești, Râmeț, Rimetea, Roșia de Secaș, Sălciua, Sâncel, Sântimbru, Sona, Spring, Stremț, Unirea, Valea Lungă; - județul SIBIU: Mediaș, Agnita, Copșa Mică, Dumbrăveni, Alma, Alțina, Ațel, Axente Sever, Bârghiș, Bazna, Biertan, Blăjel, Brădeni, Brateiu, Chirpăr, Dârlos, Hoghilag, Iacobeni, Laslea, Loamneș, Merghindeal
COD PORTOCALIU. Atenționări de VREME SEVERĂ imediată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101029_a_102321]