1,092 matches
-
țară, în Oltenia! Vom merge până acolo cu un autobuz. - Păi ce mai contează, noi plătim oricum drumul numai până la București. Autobuzul e închiriat. Autobuzul era plin, din București veneau invitații nasului dar și ai socrului mic. Numai mirele era oltean. Ajungem pe la prânz. Vară, soare torid, transpirație. Asistăm la niște tradiții străvechi, ne părea rău că nu avem un aparat de filmat. Socrul mare apare la poarta și se așează pe un scaun. Jegos, zdrențuit, desculț, cu picioare gloduroase, cred
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
țară, în Oltenia! Vom merge până acolo cu un autobuz.- Păi ce mai contează, noi plătim oricum drumul numai până la București. Autobuzul e închiriat.Autobuzul era plin, din București veneau invitații nasului dar și ai socrului mic. Numai mirele era oltean.Ajungem pe la prânz. Vară, soare torid, transpirație. Asistăm la niște tradiții străvechi, ne părea rău că nu avem un aparat de filmat. Socrul mare apare la poarta și se așează pe un scaun. Jegos, zdrențuit, desculț, cu picioare gloduroase, cred
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
Șe ti doari, băi băiatule?” - îmi povestește tata că-i întreba odinioară pe elevi, la Sibiu, un medic moldovean. Erau și pe atunci mișcări de trupe, amestecuri de oameni, deplasări și migrații. „Bârta, Don´ doctor” - îi răspundea, mințind, un plod oltean, nimerit departe de vatră, la Școala Normală. Chinuit mai mult de singurătate decât de indigestia provocată de consumul exagerat de corcodușe, piticul era conștient de contradicția din sufletul său. Pendulând între dorul de casă și dorința de a depăși strâmtoarea
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
el, mama nu împlinise 33 de ani. De la cea care m-a adus pe lume, o olteancă frumoasă și harnică, am moștenit perseverența, hotărârea și rapiditatea de a trece la fapte. În schimb, de la tatăl meu, șofer de cursă lungă - oltean din Siliștea Crucii, am dobândit dorul și dragostea de necunoscut, dar și de cuvinte alese și îmbinate cu măiestrie. Sunt absolventă a Liceului „Frații Buzești” din Craiova, promoția 1966. Am urmat cursurile școlii profesionale comerciale, apoi am făcut, timp de
CITEVA CUVINTE DESPRE MINE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373052_a_374381]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ROMÂN Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Eu m-am născut oltean, așa a fost să fie Părinții să-mi ofere sud-vestul lor de glie Asemeni moldoveanul, munteanul, ardeleanul Toți frații mei de sânge, vecini sunt, pe vecie... În munți ne dorm srămoșii, pe săbii obosite Iar mame-ne plâng fiii, pe
ROMÂN de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379628_a_380957]
-
modulat de solist înzestrat cu un dar dumnezeiesc, care aduce alean, veselie și poftă de viață, un adevărat regal, întreaga sală (plină până la refuz) a strigat, GHEORGE, te iubim, iar eu îi spun: LA MULȚI ANI! să ne trăiești drag oltean. Dacă în cântecele lui se aud dorurile, jalea și iubirea, pofta de-a trăi și iubi tot ce e frumos pe lume ( cu aceeași dragoste și-a venerat MAMA, cea care a plecat în lumea drepților... lâsându-l foarte tânăr, ființa
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Viața, petrecerea, nevoințele, minunile, sfârșitul pământesc și Acatistul Sf. Cuv. Antonie de la Iezerul Vâlcii - 23 Noiembrie... Viața, petrecerea, nevoințele și sfârșitul său pământesc În ținuturile oltene, numeroși sihaștri au căutat liniștea rugăciunii atrași de locurile muntoase și sălbatice de la poalele Munților Carpați. De la Mănăstirea Tismana, până la Mănăstirea Turnu, de pe Valea Oltului, iubitorii de asceză au săpat bisericuțe în stâncă, au practicat rugăciunea inimii împletită cu cele
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
dobândit mântuirea prin faptele lor sfinte, prin credința lor jertfelnică și mai ales prin viața lor aleasă. Sfântul Cuvios Antonie de la Schitul Iezer din județul Vâlcea este unul din marii părinți cu viață aleasă, care s-a nevoit pe meleagurile oltene la poalele Munților Căpățânii, pe malul stâng al pârâului Cheia. S-a născut, consideră o parte a istoricilor, în deceniul al treilea al secolului al XVII-lea, într-unul din satele vâlcene de la poalele munților Carpați, într-o familie de
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
dădea sfaturi folositoare de suflet ucenicilor săi și celor care veneau la chilia sa ca să găsească liniștea sufletească. Retras în peșteră, trăind după rânduiala atonită, Sfântul Antonie a început să urce pe scara virtuților, devenind un reper spiritual pentru monahii olteni și transilvăneni. Vestea despre sfințenia vieții sale s-a răspândit repede, mulți creștini venind să găsească hrană spirituală în bisericuța din munte. S-au apropiat de Sfântul Antonie mulți ucenici care doreau să trăiască după rânduiala sa, unul dintre aceștia
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
director al revistei, N. Nicolae Negulescu. Doamna Doina Drăguț este absolventă a Facultății de Matematică din Craiova. Ulterior, a absolvit cursuri postuniversitare de specializare în ingineria de sistem (soft) în București. Este membră a Ligii Scriitorilor Români, a Societății Scriitorilor Olteni și a The Paradoxist Literary Movement Association, secretar general de redacție la revista Lege și Fărădelege și redactor-șef adjunct la revista de cultură Literaria a Filialei Oltenia Craiova a Ligii Scriitorilor Români. Din septembrie 2010 este fondator și redactor
VIRTUTEA LITERARĂ LA CRAIOVA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369254_a_370583]
-
se înscrie în G.A.C. de teamă. [au înnebunit!] Atunci când unii milițieni au raportat că aceasta nu intră în atribuțiile lor, au fost amenințați că vor fi raportați organelor superioare, așa cum s-a întâmplat în comuna Tărtășeștii de Jos, raionul Olteni, unde serg. major Surdu Sebastian a fost obligat, sub amenințarea raportării, de tov. Zachiu, președintele Sfatului Popular Olteni, și de tov. Turlea, secretar al Raionului P.M.R., să aducă la Sfat cetățenii care nu voiau să se înscrie în G.A.C.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în atribuțiile lor, au fost amenințați că vor fi raportați organelor superioare, așa cum s-a întâmplat în comuna Tărtășeștii de Jos, raionul Olteni, unde serg. major Surdu Sebastian a fost obligat, sub amenințarea raportării, de tov. Zachiu, președintele Sfatului Popular Olteni, și de tov. Turlea, secretar al Raionului P.M.R., să aducă la Sfat cetățenii care nu voiau să se înscrie în G.A.C. [Porcărie!] Începând din luna decembrie 1958, la mai multe din raioanele P.M.R., unde s-a analizat stadiul muncii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sunt membri ai comitetelor raionale P.M.R., au fost repartizați să răspundă de colectivizarea unor comune. Astfel, șefului Raionului de securitate Răcari, i s-au dat comunele Poiana și Joița, șeful Raionului de securitate Zimnicea, comuna Pietroșani, șeful Raionului de Miliție Olteni, comuna Scurtu ș.a.m.d. Apreciem însă că în mod concret acești tovarăși au fost instruiți greșit de unii prim-secretari raionali P.M.R. și chiar de tov. Matei, secretar al Regiunii P.M.R. București, care le-au dat sarcina să îndeplinească
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
lucru, spunând țăranilor că trebuie să se înscrie deoarece a venit șeful securității”. Astfel de cazuri au fost și în raioanele: Răcari, unde activistul Gheorghiu a trimis doi ofițeri de miliție, ca șefi de echipe de „lămurire” și în raionul Olteni, unde șefii raioanelor de securitate și miliție au primit sarcina să ducă muncă de lămurire de la om la om în comunele care le-au fost repartizate și de care vor răspunde pe timp de un an. [provocare] În raionul Urziceni
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
literar. Se întâlnesc și note de fantastic, de straniu ori fabulos, lăsate în ambiguitate, ca în proza așa-zis „fantastică” a lui I. L. Caragiale ori ca la Pavel Dan, de pildă. Există fără îndoială o componentă „ardelenească” a acestui prozator „oltean”- prin origine și tematică - ori, mai bine zis, după cum observa Valentin F. Mihăescu, scrierile lui se situează „la confluența între polemismul muntenesc și moralismul grav ardelenesc”. SCRIERI: Duhul pământului, București, 1971; Mihai Ralea, vocația eseului, București, 1973; Fratele nostru Emanuel
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
sunt mai rare, se remarcă interesul crescând pentru studiile de stilistică (cu referiri la opera lui Tudor Vianu, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Ștefan Bănulescu). M. Albu propune în articolul Negație și metamorfoză conturul psihologiei artistice particulare a scriitorilor olteni. I. Militaru se preocupă de scrierile filosofice ale lui C. Noica, iar Marin Sorescu este comentat de M. Albu și A. Berceanu-Vâlceanu. La rubrica recenziilor sunt prezentate traduceri sau lucrări de istorie literară recent apărute, cum ar fi primul volum
ARHIVELE OLTENIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
din ianuarie 1924 - de șase ori pe an. Directorii publicației sunt Ch. Laugier (1922-1925), C. D. Fortunescu (1926-1943), cu un comitet de conducere fluctuant, din acestă făcând parte, în 1922, St. Ciuceanu, Ț. Bulat, Al. Bărcăcilă. Născută din activitatea filialei oltene, condusă de Ch. Laugier (președinte) și de C. D. Fortunescu (secretar), a societății „Prietenii științei”, înființată de Gh. Țiteica și Victor Anestin, A.O. își justifică apariția, așa cum se afirma în articolul-program, prin aceea că va publica „tot ce interesează
ARHIVELE OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285449_a_286778]
-
de literat al autorului, instruit și înzestrat cu simțul cuvântului, abil portretist și înveninat cronicar, implicat afectiv. A rezultat din această sinteză o creație care nu interesează numai istoriografia (politică, a mentalităților, diplomatică), dar și literatura. Acest descendent de boieri olteni duce până în prima jumătate a secolului al XX-lea spiritul cronicarilor munteni, maliția lor pătimașă, plăcerea de a observa fără cruțare, nu arareori deformând și șarjând realitatea. Consumându-și existența în medii elegante, într-o Europă care trăia în stil
ARGETOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285437_a_286766]
-
necropole au fost descoperite unelte agricole, precum la Bandu de Câmpie (Transilvania). Piese și obiecte metalice se obțineau cu ajutorul tiparelor de lut, piatră sau os. Localități cu activitate meșteșugărească intensă, pe lângă cele menționate, sunt: Davideni (jud. Neamț), Dodești (jud. Vaslui), Olteni (jud. Teleorman), Dumbrăveni (jud. Sibiu), Costești (jud. Iași), Hansca-Chișinău. La Felnac (jud. Arad), au fost descoperite 44 tipare de bronz. Olăritul era o ocupație însemnată, răspândită în fiecare obște-produsele ceramice sunt numeroase, în secolele VII-X. Ceramica lucrată cu mâna era
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mult mai numeroase sunt sufixele: -ac (buiac, sărac, prostănac, zodiac), -că (săteancă, orășeancă, țărancă, țigancă, lupoaică), -aci (stângaci, cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță, melniță, vârtelniță), -iște (siliște, porumbiște, grădiște, pajiște), -eț (călăreț, cântăreț, drumeț), -iță (suliță, undiță, mlădiță, mioriță), -av (mârșav, trândav, scârnav), -iv (uscățiv, milostiv, guraliv), -uire (mânuire, făptuire, uluire
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Severin, punct de sprijin al dominației sale asupra Țării Severinului. Aceasta presupunea, în condițiile geopolitice date, izolarea formațiunilor politice românești dintre Olt și Dunăre de țaratul vlah de la Târnovo, un aliat posibil, firesc. Regalitatea ungară urmărea să controleze Dunărea olteană, țel fixat prin instituirea Banatului de Severin, centură militară, formațiune teritorială de frontieră (marcă) ce includea estul Banatului și vestul Olteniei. În 1233, documentele menționează aici pe Luca, primul "ban de Severin". Instituția militară a "banatului" era motivată de apărarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
asistă la o provizorie instalare a regimului bolșevic. Atmosfera și relațiile cu unii conaționali implicați în evenimente îl influențează profund, căci întors în țară, poetul, care dă la iveală și o nouă carte, Fericirea celorlați (1920), ajunge printre liderii socialiștilor olteni. În această calitate ia parte la congresul din mai 1921, votând pentru afilierea la Internaționala a III-a, fapt pentru care este arestat câteva luni. La congresul următor al Partidului Comunist este ales în comitetul central casier general și i
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
sfârșitul secolului li s-au alăturat umoristul D. Marinescu- Marion. În perioada de până la 1916, C. O. a făcut loc în paginile sale unui material literar ilustrativ, în bună măsură, pentru viața culturală și intelectuală din Craiova. Mănunchiul de poeți olteni sau din București care colaborau era format din Petru Vulcan, N. Burlănescu-Alin, Sofronie Ivanovici, G. Al. Zamphirolu, C. D. Vâlceanu (mai semna și C. Dragu), I. Demetrescu-Ghiocel. S-au republicat versuri de Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, M. Eminescu, Veronica Micle
CURIERUL OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286598_a_287927]
-
de ucenici „Obedeanu” și la o școală industrială de pielari. A mai fost - experiență neplăcută pentru C. - secretar-contabil la Teatrul Național din capitala Băniei. Președinte al Sindicatelor Unitare Muncitorești, membru al colegiului redacțional al foii „Apărarea ceferiștilor” (Craiova, 1934), condeierul oltean își nutrește din învrăjbirea de clasă spiritul de frondă. A debutat cu un sonet în „Acțiunea română” (Iași, 1917). A mai colaborat la „Ramuri”, „Gândul nostru”, „Adevărul literar și artistic”, „Datina”, „Actualitatea”, „Bilete de papagal”, „Familia”, „Fulgerul”, „Presa”, „Gorjanul”, „Jurnalul
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
nostru”, „Adevărul literar și artistic”, „Datina”, „Actualitatea”, „Bilete de papagal”, „Familia”, „Fulgerul”, „Presa”, „Gorjanul”, „Jurnalul”, „Meridian”, „Gând și slovă oltenească”, „Tribuna Olteniei”, „Oltenia muncitoare”, unde a fost redactor, și la multe altele. A înființat, la Craiova, publicațiile „Garda” (1928-1931), „Strigătul oltean” (1929), „Condeiul” (1938-1942) și a contribuit la apariția cotidianului „Înainte” (1944). Împreună cu Paul Constant editează la Sibiu, între 1932 și 1934, „Provincia literară”. A folosit pseudonimele Inimosu, Evghenie, Silvirgil, Condeierul, Vulcan. Doar volumul de sonete Oglinzi aburite (1918) poartă pe
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]