762 matches
-
descoperirilor funerare din Bazinul Bârladului este redus, fiind identic celui din etapa precedentă, când s-au găsit două morminte izolate (posibile părți ale unor cimitire). De această dată, vestigiile s-au descoperit în apropierea Haltei C.F.R. Dodești și la Vinețești-Cordeni (Oltenești). Dacă, pentru primul caz, este semnalată doar urna de incinerație a unui mormânt izolat ori, poate, rătăcit dintr-o necropolă, în celălalt avem de-a face cu un cimitir de incinerație, din care doar trei urne au fost găsite in
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
așezării de la Epureni, unde ceramica din faza finală a culturii Dridu se confundă cu cea de tip Răducăneni, fiind o evoluție normală spre un alt orizont cultural. Căldările amintite s-au găsit nu doar la Răducăneni ci și la Sipeni, Oltenești, Brădicești, Grumezoaia, Mălușteni sau în alte situri ale Moldovei. De altfel, elemente ale acestei culturi sunt semnalate pe parcursul secolului al XI-lea, când o mare parte din centrul Moldovei se afla sub influența culturii Răducăneni, ai cărei purtători erau reprezentanții
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe valea Stavnicului; Rateșul Cuzei și Rebricea, în valea Rebricei; Bunești-Bunești Averești, Crasna și Vinețești-Oltenești pe valea Crasnei; Codreni, Roșiești, Gara Roșiești și Gura Idrici, pe valea Idricii; Vlădia, Semenea-Dragomirești, Pogana, Tutova, Pogonești și Ivești, pe valea Tutovei; Curteni, Pâhna-Oltenești, Oltenești și Crețești, pe valea Lohanului; Oșești, Albești, Bălești, Fâstâci-Cozmești, Delești (jud. Vaslui), pe valea Stemnicului și multe altele, majoritatea în județele Vaslui, Bacău și Iași. Aceste văi, care au preluat numele afluentului datorită vecinătății, au strâns în cuprinsul lor multe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sunt prelinși, trăsături de influență slavă (veacurilor V-VI). Cercetare Gh. Coman, 1961. Materialul se află în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 98; Teodor 1997c, p. 75. 43. Curteni (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Râpa Negroaiei (Sud-Est de sat): în marginea sud-estică a satului, pe dreapta Lohanului, s-au identificat mai multe fragmente ceramice lucrate la roată, caracteristice secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Poenaru-Bordea, 1960. Materialul este la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 121; Ilie, Nicu 2002, p. 25; Nicu, Ilie 2008, p. 204-207 (inclusiv notele 1, 5); Nicu, Ciobotaru, Ilie, Adamescu 2009, p. 319-320; Teodor, Ilie, Adamescu, Nicu, Ciobotaru, Cotoi 2010, p. 129-131. 84. Oltenești (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Grădina lui Vasile Cârlan: în marginea estică a satului, în grădina cetățeanului V. Cârlan, s-au găsit fragmente de vase din veacurile VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1956. Materialul aparține Muzeului Județean
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Istorie Galați. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 121; Ilie, Nicu 2002, p. 25; Nicu, Ilie 2008, p. 204-207 (inclusiv notele 1, 5); Nicu, Ciobotaru, Ilie, Adamescu 2009, p. 319-320; Teodor, Ilie, Adamescu, Nicu, Ciobotaru, Cotoi 2010, p. 129-131. 84. Oltenești (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Grădina lui Vasile Cârlan: în marginea estică a satului, în grădina cetățeanului V. Cârlan, s-au găsit fragmente de vase din veacurile VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1956. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
localității, s-au găsit fragmente ceramice din secolele V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 202; Teodor 1997c, p. 125. 87. Pâhna (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Lutărie (Capul Dealului): pe pantele dealului din preajma Râurilor Crasna și Lohan s-au găsit fragmente ceramice, unele corodate, datate în secolele VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1965, 1978. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bosie”, aflat în apropiere, s-au găsit fragmente ceramice din secolele IX-X. Cercetare Gh. Coman și V. Trofin, 1971. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 246; Teodor 1997c, p. 154. 118. Târzii (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Vatra satului: în apropierea bisericii din localitate s-au descoperit fragmente de vase, modelate la mână și la roata înceată, unele având decoruri de striuri orizontale și vălurite, specifice veacurilor VII-VIII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Șt. Stamate s-au identificat fragmente de vase din secolele IX-X și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1949, 1964. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 267; Teodor 1997c, p. 165. 130. Vinețești, fost Cordeni (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Marginea nordică a satului: pe partea stângă a Râului Crasna s-au descoperit fragmente ceramice din veacurile VIII-IX. Cercetare D. Gh. Teodor, 1964. Materialul inedit se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
X-XI. Cercetare I. T. Sion, 1972. Materialul se află în colecția personală I. T. Sion, la Umbrărești. Bibliografie: Spinei 1985, p. 118, 203 (fig. 31/5-11, 13); Teodor 1997c, p. 161; Sion 1999, p. 6-23. 147. Vinețești, fost Cordeni (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Popești: în marginea vestică a satului, în marginea viei fostului C.A.P., pe dreapta Râului Crasna, cu prilejul plantării viței de vie a fost distrus un cimitir de incinerație în urne. Sondajul efectuat în același an (1961
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sunt create prin modificări grafice și fonetice, toate speculând aceeași temă, ca sursă a unui râs dezinhibat. Paragraful final denunță cu umor alte două puncte vulnerabile ale exprimării adverse, sfârșind calamburistic: "(...) în sacsie, domnul Motru vrea să fie regional și oltenesc, iar în "două vorbe, care prin ele însăși" preferă gramatica domnilor Schluder și Berger; și nu cutezăm să-i facem nicio... imputoare". Am greși dacă am plasa calamburul arghezian sub semnul facilității; el este un spirit. Bergson definește spiritul astfel
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
tradiție și tradiționalism ca însemnând „păstrarea caracterului românesc al literaturii, înfățișarea momentului de atunci într-o limbă adecvată, sprijinindu-se, în drumul spre frumos, bine și adevăr, cât mai mult pe talentele ce există și se vor ivi în părțile oltenești”. Rubricile obișnuite sunt „Cronica dramatică”, „Cronica artistică” (expoziții, șezători), „Din lumea cărților”, „Pagina începătorilor”, „Revista revistelor” (separată la un moment dat în „Reviste străine” și „Reviste române”), „Literaturi străine”, susținute de I. Dongorozi, F. Aderca, C.D. Fortunescu, P.N. Paulian, N.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288379_a_289708]
-
adică dreapta cumpănă între lucruri! La poetul de relații plurivoce spontane, discursul giocoso se sustrage programatic convențiilor vechi și noi, poetul (în postură de moralist bonom) neezitând să apară în situații nastratinești. O fantezie ingenuă (cu inserții de substrat ancestral, oltenesc) imprimă ludicului o mișcare în universalul uman într-atât de firească încât traducerile în numeroase limbi au avut ecouri excepționale. Disconvenție, demitizare, spaimă de alienare acestea sunt dealtminteri pe buzele multor contemporani. Geo Dumitrescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Cezar Ivănescu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Giacomo Debenedetti, Luigi Pirandello, Italo Rocco, Elio Vittorini. Ca prozator, C. este autorul a două volume. Romanul Seara, când se-nchide poșta... (1971) prezintă, într-un limbaj frust, impregnat de oralitate, o serie de scene tipice din viața unui târg oltenesc din apropierea Craiovei, pe fundalul întunecat al evenimentelor sângeroase generate de cel de-al doilea război mondial, culminând cu declanșarea și înăbușirea rebeliunii legionare din 1941. Volumul de povestiri De taină (1977) reia, în linii mari, aceeași tematică (este de remarcat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
păcatelor sale o face Făt-Frumos în Valea Plângerii, unde, cum a intrat, "s-a topit și s-a făcut pământ". ("Cântecele și poveștile Oltului", în Folclor din Muntenia și Oltenia, vol. VII, București, 1979.) Deosebirile dintre basmul muntenesc și cel oltenesc sunt, în primul rând, la nivelul motivelor. În primul rând, în basmul oltenesc, Făt-Frumos nu trebuie să o caute pe Ileana Cosânzeana, căci ea este deja soția lui; el caută doar nemurirea. Apoi, finalul e în strânsă legătură cu concepția
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a topit și s-a făcut pământ". ("Cântecele și poveștile Oltului", în Folclor din Muntenia și Oltenia, vol. VII, București, 1979.) Deosebirile dintre basmul muntenesc și cel oltenesc sunt, în primul rând, la nivelul motivelor. În primul rând, în basmul oltenesc, Făt-Frumos nu trebuie să o caute pe Ileana Cosânzeana, căci ea este deja soția lui; el caută doar nemurirea. Apoi, finalul e în strânsă legătură cu concepția omului arhaic, despre pedepsirea depășirii limitei, despre legi și forțe mai presus de
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
puterile omului, pe care "ești nebun de le-nțelegi", despre supunere la legea generală. Concepția e, de altfel, optimistă: moartea e integrare în spațiul cosmic și e aceeași pentru toți: Așa v-a dat vouă Dumnezeu". Eroul basmului din varianta oltenească ajunge la această înțelegere, chiar dacă tardiv, a lumii și legilor ei, și se convinge de deșertăciunea actului întreprins de el: "Ce mai îmi folosește mie Tinerețe fără bătrânețe... dacă n-am pe nimeni pe lume?" Basmul muntenesc are o profunzime
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și pe frumoasa zână, doamna palatului Tinereții fără bătrânețe..., "cu care se și însoți nu după multă vreme", așadar iubirea se însoțește cu nemurirea) cât și la nivelul formei; astfel, mesajul nu mai este explicit și moralizator ca în varianta oltenească, ci deschis interpretărilor. Basmul muntenesc integrat de către L. Șăineanu, în ciclul "Tipul zânelor promise", în care mai includea încă patru variante: "I. varianta ardeleană - Ileana Constânțeana, II. varianta ardeleană - Lina Rujulina, III. varianta ardeleană - Floarea și Florea, IV. varianta ardeleană
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
însă parte a ansamblului toponimic romînesc, mai ales datorită faptului că și-au creat, în general, urmași onomastici și lexicali comuni în limba romînă, constituiți în familii bogate și diverse: Olt, Olteț, Oltișor, Olteana, Olteanca, Olteanca Mare, Olteanu, Oltecioru, Oltenaș, Oltenești, Olteni, Oltenia, Oltenii de Jos, Oltenii de Sus, Oltețani, Oltețu de Jos, Oltețu de Sus, Oltețu Sec, Oltețu Vechi, Oltișoru Curgător, Oltoaia, Oltu Curgător, Oltul de Jos, Oltu de Sus, Oltu de Mijloc, Oltu Mare, Oltu Mic, Oltu Rupt, Oltu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nu face excepție. Viețuirea îndelungată a toponimului Olt i-a conferit o vitalitate deosebită în limbă (caracteristică pe care o au toate elementele moștenite din dacă), concretizată în constituirea unei bogate familii onomastice: Olteana, Olteanca, Olteanca Mare, Olteanu, Oltecioru, Oltenaș, Oltenești, Olteni (zece sate, două vîrfuri și o pădure), Oltenia, Oltenii de Jos, Oltenii de Sus, Oltețani, Oltețu, Oltețu de Jos, Oltețu de Sus, Oltețu Sec, Oltețu Vechi, Oltișoru, Oltișoru Curgător, Oltoaia, Oltu Curgător, Oltu de Jos, Oltu de Sus, Oltu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în plus. DLR trimite, pentru definiție (considerîndu-l deci o variantă fonetică) la bîlbor, care are sensul de „bulboană“. O posibilitate ar fi, în consecință, contaminarea celor două variante într-o formă *vîlvor (mai ales că betacismul este activ în graiurile oltenești: vrabete brabete, volbură bolboră etc.), de la primul reținîndu-se accentul, iar de la al doilea numărul de silabe. De la *vîlvor se poate ajunge la Vîrvor printr-o asimilare regresivă (l r > r r). Acesta fiind entopic, este foarte potrivit pentru a deveni
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Asociației Literare din 1845. Beau vin! Beau de Drăgășani, De Sărata, de Sătești. D-Odobești! Beau de Cotnar! Beau! Beau vinuri românești! Beau vin străin! Porter beau! Madera; Borto! Tocai Mii butilci Porto! Șampaniu! CORNELIU VĂLEANU (n. 16 iunie 1939, comuna Oltenești (Cordeni) Vaslui) Studii: Facultatea de Filologie București, Co laboreaz ă cu versuri la ziarul „Rulmentul” Bârlad, la Sportul popular, Scânteia tineretului, Viața studențească. În anii 1970 - 2008, profesor de limbă română, membru activ al Cenaclului de epigrame Academia Liberă „Păstorel
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai bună dintre piesele istorice) e legată de un moment de răscruce al Războiului pentru Independență din 1877, La o piatră de hotar are acțiunea plasată „în preajma primului război mondial”, pe granița dintre „Ardealul chezaro-crăiesc și vechiul Regat”, iar Covor oltenesc își desfășoară conflictul în 1944, cu puțin timp înainte de întoarcerea armelor împotriva Germaniei, în al doilea război mondial. Dramaturgul acesta atât de serios a scris și comedii. Volumul Bieții comedianți grupează piese în care S. a investit mult, fără satisfacția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
Artur Gorovei, la rubrica de „Folclor cules”. Din 1927, B. revine, publicând sub pseudonim, la Bârlad, în „Graiul nostru” și, ulterior, în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Adevărul literar și artistic”, „Arhivele Olteniei”, „Provincia literară”, „Înmuguriri”, „Poezia”, „Gând și slovă oltenească”, „Domnul de rouă” (unde e cooptată în redacție), „Graiul femeii”, „Presa Olteniei”, „Pământul”, „Vatra”, „Revista femeilor române” ș.a. Cu Poeme pentru adormit durerea (1937), este remarcată de G. Călinescu. Avatarul liric al poetei stă sub semnul inițierilor argheziene, duhul interogativ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
lirismului și cu vocile afine ale propriei generații (Paul Constant, Sorana Țopa). Simplitatea, diversificarea prozodiei și refuzul stilului decorativ marcau trecerea de la simbolismul muzical, intimist către expresionismul revigorant pe spații restrânse. O a doua plachetă rămâne doar ca proiect: Descântece-poeme oltenești. Spontană, comprehensivă, cu stil alert, B. convinge și ca prozatoare, în schițe și povestiri (pe care și le-ar fi dorit antologate cândva), persiflând ori șarjând acalmia, lipsa de țel, vanitățile, tabieturile, ticurile provinciale; ispitindu-se a scruta, alteori, dincolo de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]