18,249 matches
-
în calcul și factorul suflet. Spun chinezii că în vindecare trebuie să participe sufletul bun. Medicină chineză susține că un om cu suflet rău nu se vindecă. Chinezii susțin că inima este sediul sufletului. Există și un punct pe corpul omenesc prin care se ajunge la suflet. Acest punct este denumit de chinezi vama sufletului și reprezintă un punct energetic aflat la două laturi de deget de încheietura pumnului. Se spune că în acel punct a pătruns primul cui în trupul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93801_a_95093]
-
atât sieși cât și unui alt om. Ori de câte ori cădem în acest prost obicei, ne deconectam de la sursă și intrăm în suferință. Ceartă, mânia, nerăbdarea emit în tăcere o mare forță destructiva. Numai prin iubire poate seca izvorul răutăților.. În dragostea omenească trebuie întotdeauna să existe o detașare de omul iubit. Cu cat aveți mai multe pretenții, iritări și nemulțumiri față de omul apropiat, cu atat mai mult crește dependența de el. Dependența de valorile materiale ne va omorî încetul cu încetul și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93801_a_95093]
-
cosmic, pe care nimeni nu l-a imitat. Numai câțiva poeți ai lumii au pus ca și el planeții să se nască încă o dată, să se rotească hipnotici după un calcul neștiut și să emane misterioasa lor influență asupra conștiinței omenești (...) Mișcarea cea mai frecventă a lirismului eminescian este astfel resorbirea conștiinței individuale într-o ordine superioară, într-un fel de supraconștiință a lumii, ce se exprimă în ficțiuni proprii. Prea puțini poeți, ca Eminescu, și-au creat (...) o mitologie, pe
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
Iustinian Teculescu. În altă ordine de idei, Părintele Arhiepiscop Ioan al Munților este unul din ierarhii de vârf ai bisericii și ai țării, un model de slujitor valoros, modest, apropiat de popor, care nu și-a lăsat mintea și ambițiile omenești călăuzite și alimentate de aburii succesului efemer și deșert, cuvântul fiindu-i întotdeauna în consonanță cu fapta, adică da ce este da și nu ce este nu. La rândul ei, Doamna Profesoară Luminița Cornea, doctor în filologie, născută și crescută
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
regiune, din țară și din străinătate, scrie Mediafax. „În 20 decembrie 1989, Timișoara devenea primul oraș liber de comunism. Ceea ce s-a întâmplat atunci a fost un act de curaj care a dus la pierderea unui număr important de vieți omenești. Sărbătorim, azi (joi - n.r.), acea victorie și în egală măsură comemorăm pierderile a ceea ce a însemnat acea victorie. Nu întâmplător am ales această zi pentru ca Timișoara să devină Capitală Europeană a Culturii în 2021. Gândim această candidatură într-o manieră
Timișoara, intrată oficial în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 [Corola-blog/BlogPost/93847_a_95139]
-
scrie în limba maternă (arogându-și prin aceasta și apartenența la cultura țării natale) și sunt mai puțin vizibili. O limbă, o viață - două limbi și lumea este de două ori mai mare. Fiecare limbă poate descrie tot ce este omenesc, scriitorul trebuie doar să-și caute expresiile adecvate. Dar unele lucruri sunt mai greu de scris într-o limbă străină, lucrurile care îi sunt cele mai aproape, partea de viață, de experiență trăită în țara natală. Când un scriitor este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
fost nesemnificative. De fapt, după cum se va vedea, au fost capabili să măsoare unele efecte, dovedind cu mijloacele științifice actuale ceea ce Sfinții Părinți știu, prin experință, de 2000 de ani, dar „mecanismul” , fiind divin, nu poate fi explicat în termeni omenești. Această putere vindecătoare pe plan fizic, moral și spiritual a rugăciunii Tatăl Nostru și a rugăciunii, în general, spusă cu credință, am văzut-o cu ochii mei în programul 12 Pași pentru Alcoolici Anonimi și Al-Anon (pentru familii afectate de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93874_a_95166]
-
patimilor și răstignirii lui Iisus) sau Vinerea Seaca, pentru că e zi de post negru. Vinerea Mare este zi de mare doliu a întregii creștinătăți pentru că este ziua în care Hristos a fost răstignit și a murit pe cruce pentru mântuirea neamului omenesc. Această zi este cinstită mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. Este ultima zi din Postul Paștilor și se mai numește și Vinerea Patimilor sau Vinerea Seaca, pentru că e zi de post negru, adică nu se mănâncă și nu
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
-L”. Și, auzind, ucenicii au căzut cu fața la pământ și s-au spăimântat foarte” (Matei 17, 2-6; text paralel: Marcu 9, 2-7; Luca 9, 28-36). Schimbarea la Fața ne descoperă că Hristos a fost cu adevarat Fiul lui Dumnezeu. Prin firea omenească pe care a asumat-o, ne-a fost descoperită dumnezeirea Să. În acest sens, Sfinții Părinți afirmă că „Hristos Se schimbă la Fața, nu luând ceea ce nu era, nici preschimbandu-Se în ce nu era, ci arătând ucenicilor ceea ce era
Schimbarea la Fata a Domnului (dezlegare la peste) [Corola-blog/BlogPost/94039_a_95331]
-
Domnului anticipează învierea Lui, iar învierea Să o prefigurează pe a noastră. Faptul că Evanghelistul Matei spune despre chipul lui Hristos că era „că soarele”, iar Luca, vorbind despre vesmintele Sale, menționează că „erau că zăpadă”, ne descoperă că firea omenească nu a fost absorbita de cea dumnezeiasca în Hristos, după cum nici „zăpadă” nu a fost topită de „soarele” din El. Cele două firi sunt unite în chip neamestecat, neschimbat, neîmpărțit și nedespărțit în Hristos. Pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării
Schimbarea la Fata a Domnului (dezlegare la peste) [Corola-blog/BlogPost/94039_a_95331]
-
fost moară. Astăzi e-o fermă mică. Generații de morari și țărani francezi au trăit și murit între zidurile acestea. Dintre ei, mulți au fost călugări. Iubesc amintirea lor, ca a propriilor mei strămoși. Casa aceasta, zidurile, paturile, podoabele sunt omenești cum numai lucrurile țărănești pot fi. încă cred că omenia adevărată e la țară. Există o internațională autentică: aceea a țăranilor. Ceea ce iubesc la țărani este și admirabila lor lipsă de igienă. Igiena sterilizează; ne face moartea nefamiliară, dușmană. în loc să
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
un avion de vînătoare, Văzut numai de radarul din duh. Poetul nu știe nici cum, nici cînd, nici unde. El știe numai stoluri de cuvinte să-ngrozească Și să le-mprăștie oricum, oricînd, oriunde, în altă limbă, negrăită și totuși omenească. Nu Nu-i vina ta că nu m-auzi. Te strig cu ultrasunete, ca delfinii, Și îmi răspunzi chiar cu ecoul meu, în care ți-ai înfipt misterele ca spinii. Nu-i vina ta că nu te mai vezi. Te-
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
poate alcătui o istorie a istoriei romanului. Meritele cărții începând de la originalitate, fiind prima din aria literaturii unde autorul reușește să descrie, ca nimeni altul, pe acel mare invizibil, cel ce determină, dintr-un plan ce scapă de sub controlul legilor omenescului, existența eroului narator, dar, extinzând interpretarea, se poate ajunge la ideea că existența vizibilă nu-i decât o copie a haosului invizibil, adevăratul factor de destin, ce pare să cuprindă, concentric întregul univers, au fost consemnate de lectori competenți, cât
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
sa experiență, Iordan Chimet a ales "Inocența" și a compus un program în douăsprezece capitole, cele douăsprezece luni ale anului, fiecăreia fiindu-i atribuită o categorie a Inocenței: jocuri de copii, jocuri de poeți, aventura, animalele, orașul, natura, circul, corpul omenesc etc. Inocența, pentru poetul care este Iordan Chimet este un lucru destul de complex pentru că ea se încorporează în texte de Rabelais, Apollinaire, Desnos, Claude Aveline, Kipling, Jules Renard, Supervielle, Shakespeare, Henri Michaux, Morgenstern, Tristan Tzara, Wells și mulți alții, și
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
de prestigiu - a fixat statura abstractă a poetului de seamă Florin Mugur. Aici, omul F. M. este surprins așa cum îl mai țin minte confrații săi de odinioară ; e vorba de o fantasmă lirică, liber alcătuită în spațiu, a unei neobosite ființe omenești, foarte atașante, neîncetat în mișcare : vorbește gesticulează înfulecă / bucăți de pâine de text, o fantasmă adevărată prin esențialitatea ei dinamică! Omul își depășea infirmitățile, suferințele, îndoielile printr-o imensă disponibilitate față de ceilalți. El țopăia ca un pițigoi, se consuma în
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
dar gîndiți-vă și la alții mai mici: Amiel, frații Goncourt, etc.), cresc în valoare, ca vinul, pe masura ce se învechesc. Lipsa lor de orice integrare într-o modă estetică trecătoare, e însăși garanția expresiei, autenticității lor umane. Artă este expresie a omenescului, dar expresie plus convenție. Convenția sfîrșește prin a înăbuși omenescul. Cele mai mari capodopere ale literaturii universale cer, pentru a mai putea fi primite, o permanentă, dificilă reactualizare. O reactualizare care, de fapt, le desfigurează. Nuditatea jurnalului, viața lui naturală
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
etc.), cresc în valoare, ca vinul, pe masura ce se învechesc. Lipsa lor de orice integrare într-o modă estetică trecătoare, e însăși garanția expresiei, autenticității lor umane. Artă este expresie a omenescului, dar expresie plus convenție. Convenția sfîrșește prin a înăbuși omenescul. Cele mai mari capodopere ale literaturii universale cer, pentru a mai putea fi primite, o permanentă, dificilă reactualizare. O reactualizare care, de fapt, le desfigurează. Nuditatea jurnalului, viața lui naturală îl apără. El constituie urma cea mai pură și cea
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
capodopere ale literaturii universale cer, pentru a mai putea fi primite, o permanentă, dificilă reactualizare. O reactualizare care, de fapt, le desfigurează. Nuditatea jurnalului, viața lui naturală îl apără. El constituie urma cea mai pură și cea mai permanentă a omenescului. Mă cîștiga în el îmbinarea această de caz și de generalitate umană. La limita extremă care unește generalul cu particularul, el satisface astfel unul din dezideratele cele mai caracteristice ale artei literare. Jurnalul, prin lipsa lui de "artistic", - are garanție
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
competență în materie. Joile muzicale, organizate în locuința ei au darul de a metamorfoza asistența: Aceeași oameni nu mai erau aiurea deopotrivă de plăcuți. în cadrul acela simțeau nevoia să-și cânte cea mai bună partitură, nu numai muzicală, ci și omenească. Ca și sextetele, conversațiile mergeau în tactul și tonul cerut. Elena avea negreșit mult merit pentru aceste armonizări, dar pe drumul lui adevărat e lesne ca omul să meargă bine și Elena avea norocul de a trăi după înclinările ei
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
pic de regret. De unde o fi provenit această exagerare în negarea violentă a foarte tânărului și talentatului prozator? Mai sunt totuși la mijloc și alte motive, care pot fi chiar "motive personale", drept cauze ale acestei virulențe - cauze mult prea omenești, deloc estetice, ale revizuirii unei valori ce nu se impusese încă. Nuvelele și povestirile lui Gala Galaction din volumul Bisericuța din Răzoare au fost propuse la Premiul Academiei, cu sprijinul lui Barbu Delavrancea, iar E. Lovinescu a fost mereu prejudiciat
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
o laică, nietzscheană, scrutare a realului în aspectele lui cuprinzător simbolice? Poetul pune izvorul la plural, izvoarele, proiectându-ne într-o lume de surse vii, pretutindeni posibile. Limbajul strict care le este atribuit în poem ni se adresează nouă, ființelor omenești. Actul de a ne potoli setea este unul de autoritate: Ele ne silesc să-ngenunchem, ca și de luare în stăpânire, vecină cu raptul : pentru a ne răpi setea. Gesturile naturale ale omului sunt splendid redate prin îngenuncherea, la care
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
și de luare în stăpânire, vecină cu raptul : pentru a ne răpi setea. Gesturile naturale ale omului sunt splendid redate prin îngenuncherea, la care el e silit de autoritarii suzerani curgând la picioarele noastre, și prin inspirata răpire a setei omenești. Ultimele două versuri au nevoie de o completare : potolindu-ne setea, izvoarele "ne cunosc" instantaneu, ființa noastră le-a devenit perfect lizibilă. Aflăm de la poet că ele ne-ar putea revela lucruri importante, dar că... vorbesc ori tac. Este o
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
orice moralism. Nu tema în sine, cu tradiție milenară în alte culturi, e scandaloasă, ci limbajul erotic - în românește șocant, grosolan, obscen. Oricît de deschiși ne-am vrea, el străpunge violent cordonul sanitar mental din jurul acestui spațiu foarte intim al omenescului, stîrnește repulsie, te simți agresat. în special tinerii încearcă să provoace în acest mod establishmentul, dar limbajul obscen, în lipsa talentului puternic, singurul în stare să înlăture obstacolele prejudecăților, rămîne de domeniul pornografiei. Cel mai bine a reușit pînă acum să
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
al participării vizând contopirea, al conservării unui spațiu al contemplării luminoase. Și al unor stări de spirit ce se împart, într-o expresivă ambiguitate, între sentimentul precarității și al trăiniciei lucrurilor, al consistenței și evanescenței lor, al solitudinii și nevoii omenești de comunicare și comuniune. Publicul românesc francofon, încă îndeajuns de numeros, ar putea găsi la el acasă, în ambele cărți semnalate aci, locuri de întâlnire privilegiată cu poezia autentică.
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
așadar cu totul nepotrivit epocii și situației ivite, și pus să răspundă de organizarea unui ambițios combinat industrial. El nu rezistă în escaladarea excelenței impostoare, în fapt neînțelese, și revine la umilința și insignifianța comună, atât de potrivită și de omenească, în ceea ce-l privește. Al doilea pasaj, 1975, este tot un roman al industriei, pe structura anchetei. Aici sunt investigate accidentele de la un pasaj de cale ferată. Regăsim aceeași recurentă propensiune către metaromanesc, critic și parodic cu formele stereotipizate. Nu
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]