2,163 matches
-
structura socială a societății și de avantajele pe care le poate conferi monopol, Într-un anumit domeniu de cunoaștere. În această privință, mētis-ul nu este unitar și ar trebui, probabil, să vorbim de mētis-uri pentru a-i recunoaște lipsa de omogenitate. Cel de-al doilea paradox este că, oricât de flexibil și de receptiv ar fi mētis-ul, elaborarea și transmiterea unora dintre formele sale par să depindă de elemente-cheie ale vieții din perioada preindustrială. Comunitățile ce ocupă o poziție marginală față de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de viață românească, ele poartă semnele unei convergențe etnice și istorice în cadre geografice bine determinate. În cursul veacurilor, ele au format adăposturi sigure în care viața autohtonă s-a dezvoltat fără discontinuitate. Acest fapt a imprimat un caracter de omogenitate comportărilor unei populații destul de vaste, pe care o leagă, în aceleași cadre naturale, funcțiuni economice și spirituale. Dar mai cu seamă conștiința locală a oamenilor este aceea care deosebește unele de altele asemenea comunități de viață regională și le dă
IONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287596_a_288925]
-
din urm) tinzând s) devin) dominante. Deși Hoffmann nu ajunge la exagerarea lui Rosecrance, se apropie totuși destul de mult de ea. Hoffmann definește structura parțial în raport cu aranjamentul p)rților (patternul puterii), și parțial în raport cu tr)s)turile acelor p)rți (omogenitatea sau eterogenitatea statelor). Caracteristicile concrete ale statelor - ambițiile conduc)torilor, mecanismele pe care aceștia le pun în mișcare, gradul de integrare național), propriet)țile instituțiilor politice - tot ce ține de ele este inclus în definiția dat) de el structurii (1961
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
într-o oarecare m)sur), o semnificație important) asupra mersului politicii externe și asupra rezultatelor interacțiunilor din plan național. Procedând astfel, el face o confuzie a cauzelor și un amestec al cauzelor și efectelor. A include configurația de putere și omogenitatea sau eterogenitatea statelor într-o definiție unic) a structurii, înseamn) a combina elemente situate la niveluri de abstractizare diferite. Configurația de putere” abstrage din toate caracteristicile statelor, cu excepția capabilit)ților lor. Includerea omogenit)ții și eterogenit)ții statelor printre elementele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Unii membri ai grupului vor considera c) acest lucru este represiv, și vor înclină c)tre un comportament deviant. Teamă de ridicol îi poate determina pe devianți s) se reconformeze normelor, sau s) p)r)seasc) grupul. În ambele situații, omogenitatea grupului este salvat). În variate moduri, societ)țile instituie norme și încurajeaz) conformitatea. Socializarea reduce diversitatea. Diferențele dintre mebrii societ)ții sunt mai mari decât diferențele în comportamentul lor observat. Caracteristicile persistente ale comportamentului de grup rezult), în parte, din
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
consecinț), trebuie s) reacțion)m fâț) de acel fenomen. Aceast) aserțiune r)mane valabil) doar dac) națiunile importante din punct de vedere politic sunt strâns legate. Am v)zut c) nu este cazul. Arareori a fost mai mare discrepanta dintre omogenitatea sugerat) de ,,interdependent)” și eterogenitatea lumii în care tr)im. O lume compus) din unit)ți extrem de inegale este cu greu una interdependent). O lume în care câteva state își pot purta destul de bine singure de grij), și unde majoritatea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în jurul căruia se focalizau alte elemente importante. Luându-se drept model așa numita ordine internațională kantiană, care afirma o stabilitate generală a lumii în cazul în care aceasta ar fi fost alcătuită doar din țări liberale, cele două blocuri propuneau omogenitatea ideologică globală. Deși în 1947 nici nu se structurase foarte bine ordinea bipolară, America dorea o puritate ideologică generală între state, în spectrul liberalismului, iar URSS o lume în exclusivitate comunistă. Ambele tabere considerau că relațiile dintre țările cu ideologii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nici nu se structurase foarte bine ordinea bipolară, America dorea o puritate ideologică generală între state, în spectrul liberalismului, iar URSS o lume în exclusivitate comunistă. Ambele tabere considerau că relațiile dintre țările cu ideologii diferite erau profund conflictuale, iar omogenitatea de doctrină putea aduce un înalt grad de ordine la nivel planetar. Nu e de mirare că o asemenea viziune a permis înscrierea ideii de ordine postbelică pe linia tradiției de gândire hobbsiană, unde politica internațională era echivalată cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de prietenie, colaborare și asistență mutuală cu Uniunea Sovietică. Exclusă din forma instituționalizată a sistemului internațional de state, România va contesta permanent, de pe poziții revizioniste, ordinea postbelică bipolară, unde statele comuniste erau în competiție cu cele capitaliste. Din acest motiv, omogenitatea ideologică a sistemului a fost idealul permanent clamat de diplomația Bucureștiului în prima parte a Războiului Rece. Integrarea „de jure“ a României în noua ordine postbelică a fost amânată până în 1955. „De facto“, guvernul Petru Groza a știut să se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de semnificație 166. A propos de arhetipurile la care făceam referire, observăm imposibilitatea lui Marx de a suspenda complet memoria etnicității sale. Fiindu-i neapărat necesare două grupuri, două clase instituționalizate în vederea luptei, filosoful german transfera asupra burgheziei și proletariatului omogenitatea ideii de Volk167. Marx a transformat câteva elemente specifice timpului său în modele cu valabilitate universală. Din Revoluția franceză a preluat intransigența iacobină, de la A. Thiers, F. Mignet, H. Martin, sau A. Thierry și-a însușit ideea de clasă în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
O direcție încearcă să traseze, de îndată ce începe să publice și articole, Nichifor Crainic. Eseul Iisus în țara mea (11-12/1923) prefigurează întreaga ideologie literară gândiristă. Paralel cu închegarea unei doctrine, cuprinsul literar al revistei devine mai puțin eteroclit, tinde spre omogenitate. „Gândirea” promovează un tradiționalism evoluat, înnoit prin contacte cu modernitatea. Respinge avangardismul, fără să abiliteze sămănătorismul desuet. Colaboratorii ei principali sunt, de prin 1925 până către sfârșitul deceniului al patrulea, unii chiar până în 1944, când publicația își încetează apariția, Lucian
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
sale din Pacific) de lumea mai puțin prosperă din restul societăților. Iar lumea occidentală, la care ne dorim să aderăm, este tocmai o lume a societăților prospere. Noi tindem să considerăm lumea occidentală omogenă prin caracteristicile sale interne. În realitate, omogenitatea ei se referă la un singur lucru - la prosperitate. Pe de altă parte, toate societățile lumii occidentale sunt prospere, pe de o parte. Pe de altă parte, prosperitatea este dificil de atribuit unor societăți care nu fac parte din lumea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Morgan, amplificată și transformată în dogmă de materialismul istoric, a constat în generalizarea modelului iroquez la evoluția comunitar-familială a omenirii ca întreg. O altă gravă eroare a teoriilor clasice în legătură cu personalitatea de bază (modală) și a valorilor dominante este prezumția omogenității sau cvasiomogenității contextului cultural. Și, dacă această supoziție are valabilitate pentru societățile simple, este clar că pentru cele puternic diferențiate, în analiza impactului sistemului axiologic asupra personalității, e nevoie să ne referim și la pluralitatea influențelor macro-, medioși microgrupale. Aici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că, pe cât este mai numeros grupul, pe atât crește probabilitatea de a întâlni extreme, divergența de păreri, amestecul mai sporit de calități și defecte, de conformism și nonconformism. Probabilitate ce nu se transformă însă cu necesitate în realitate, variabilitatea sau omogenitatea psihosocială a grupului depinzând de o serie de factori, printre care unii sunt de natură endogenă (sarcină, structură etc.), iar alții țin de contextul social mai larg în care activează grupul (inclusiv faptul că indivizii fac parte simultan din mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt de natură endogenă (sarcină, structură etc.), iar alții țin de contextul social mai larg în care activează grupul (inclusiv faptul că indivizii fac parte simultan din mai multe grupuri cu interese deosebite, uneori divergente). 2) Aspectele de variabilitate sau omogenitate apar mai clar exprimate în ceea ce se numește compoziția grupului, adică totalitatea elementelor ce formează un grup și modul lor de repartiție în funcție de anumite trăsături, exprimate în indici de dispersie. Compoziția se referă, pe lângă indicatorii sociodemografici (vârstă, sex, școlaritate, status
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fi văzuți bine și, pe de altă parte, de atenția și preocuparea liderului față de mesajele venite din grup, în vederea menținerii și consolidării poziției sale. Desigur, după cum vom vedea, o funcționare optimă a grupurilor incumbă un raport delicat între centralizare și omogenitate, autoritate, democrație și laissez-faire, ceea ce, cel puțin în societățile democratice, este unul dintre secretele păstrării poziției de conducător. Trebuie subliniat, de asemenea, că, de multe ori, în funcție de sarcini și activități, de obicei se statuează, chiar concomitent, doi lideri: unul responsabil
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din out-group, cărora, de cele mai multe ori pe nedrept, li se atribuie simplitate și standardizare. De asemenea, s-a dovedit experimental că în in-group se identifică mult mai multe subcategorii (subgrupuri) decât în out-group. Acest efect, formulabil lingvistic și ca „iluzia omogenității în outgroup și a eterogenității în ingroup”, poate fi înțeles mai bine recurgându-se la circularitatea cauzală: cogniție - afectivitate - comportament, în particular dintre stereotip (cogniție), prejudecată (planul afectiv-evaluativ) și discriminare (comportament). Aceasta întrucât credința că indivizii out-group-ului au ca sursă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ce deosebiri subzistă între ei. S-a dovedit, în acest sens, că, atunci când există o atitudine pozitivă cu privire la out-group, este percepută și o mai mare diversitate între membrii lui. Resentimentele și schemele mentale întipărite prin socializare determină și întrețin iluzia omogenității. Însă trebuie adăugați și alți factori, dintre care doi par a fi mai relevanți: a) pe indivizii din propriul grup, trăind printre ei, îi cunoaștem mai bine și avem șansa reală de a-i înregistra ca diferiți, în timp ce pe cei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
diferiți, în timp ce pe cei din out-group îi vedem doar „de la distanță”; nu întâmplător se mizează, în surmontarea stereotipiilor, pe ipoteza de contact; b) grupurile pot avea, sub diferite aspecte, dar rar pe ansamblu, grade mai pronunțate sau mai scăzute de omogenitate, în acest caz, reprezentarea despre out-group fiind realistă, și nu neapărat o iluzie; bunăoară, ca înfățișare fizică, românii sunt mai diverși decât, să zicem, japonezii. În analiza in-group/out-group, psihosociologia a început să ia mult mai în serios, de altfel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și K. Noels (1997, pp. 191-193). Pe baza analizei unor rezultate teoretice și de cercetare empirică din domeniile din urmă, autorii consemnează, ca factori importanți în conservarea vigorii etnolingvistice, următorii: caracteristicile demografice, în special numărul membrilor grupului dintr-o regiune, omogenitatea teritorială, sporul natural, raportul dintre endogamie și exogamie, precum și dintre imigrare și emigrare; suportul instituțional, exprimabil în existența și prestația instituțiilor oficiale (mass-media, școală, Biserică), precum și informale (grupuri comunitare, asociații, familie extinsă și parentalitate) care utilizează limba maternă; statutul socioeconomic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
valabile cu foarte mare probabilitate pentru populația întreagă. Reprezentativitatea este, altfel spus, măsura în care partea reflectă întregul (Rotariu, 1994). Volumul (sau mărimea) eșantionului și gradul de reprezentativitate depind, la rândul lor, de mai mulți factori, dintre care dispersia (sau omogenitatea) populației după caracteristicile (opiniile) pe care le urmărim este decisivă: dacă omogenitatea este mare, eșantionul poate fi foarte mic, dar înalt reprezentativ, și invers. O problemă aparte, în directă legătură cu reprezentativitatea (și volumul), este ce tipuri și procedee de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
măsura în care partea reflectă întregul (Rotariu, 1994). Volumul (sau mărimea) eșantionului și gradul de reprezentativitate depind, la rândul lor, de mai mulți factori, dintre care dispersia (sau omogenitatea) populației după caracteristicile (opiniile) pe care le urmărim este decisivă: dacă omogenitatea este mare, eșantionul poate fi foarte mic, dar înalt reprezentativ, și invers. O problemă aparte, în directă legătură cu reprezentativitatea (și volumul), este ce tipuri și procedee de eșantionare folosim, cum alegem persoanele care urmează să fie chestionate. S-a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în mai mare măsură decât de aderența la proceduri structurate într-o manieră rigidă; 4) tonul hedonic - prezintă gradul în care participarea membrilor la activitatea de grup este susținută pentru aceștia de sentimente generale de agreabil și de plăcere; 5) omogenitatea - reprezintă măsura în care membrii unui grup posedă caracteristici similare; 6) intimitatea - este gradul în care membrii grupului sunt familiarizați cu detalii personale din viața celorlalți membri; 7) participarea - arată măsura în care membrii grupului investesc timp și efort pentru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în grup - noi valențe în câmpul comunicării tc "10.2. Presiunea spre uniformitate în grup - noi valențe în câmpul comunicării " Așadar, grupul exercită o anumită presiune asupra membrilor săi în încercarea de a menține și dezvolta unitatea și o anumită omogenitate internă; acest mecanism poate furniza grupului un important grad de coeziune, dar poate să conțină și forme cu o deschidere negativă la perspectiva didactică pe care o urmărim. Iată de ce considerăm că este utilă analizei noastre caracterizarea mai în detaliu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ei de ordin cultural, economic, de ritm și de stil de Învățare, de deficiențe posibile, de tulburări ale Învățării și dezvoltării fizice sau intelectuale. Curriculum-ul național permite și recomandă o abordare diferențiată a conținuturilor, bazându-se pe o oarecare omogenitate a claselor de elevi. Cunoscându-și bine toți elevii, Învățătorul poate opta pentru curriculum aprofundat sau extins, poate recomanda elevilor și părinților acestora un anume opțional care să satisfacă În bună măsură posibilitățile unor copii cu capacități Înalte, sau dacă
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]