1,993 matches
-
în Moldova, document care a așezat cadrul legislativ pentru cele două principate. Scopul Regulamentelor a fost îndoit: de a raționaliza și reforma instituțiile consacrate ale vieții politice românești fără să perturbe ordinea socio-politică existentă și să așeze bazele legislative pentru omogenizarea instituțională a celor două principate dunărene (Hitchins, 1998, p. 203). Inovațiile introduse de Regulamente (cum ar fi de exemplu principiul separării puterilor în stat) nu ținteau la revoluționarea vieții publice, ci, dimpotrivă, la o paradoxală modernizare în cadrele tradiției. După cum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
votează unirea Transilvaniei cu Ungaria, iar din 1867, anul Compromisului Austro-Ungar și al instituirii Monarhiei duale, Transilvania este încorporată în Transleithania (i.e., partea ungară a imperiului dual). A urmat o perioadă de intensă maghiarizare, autoritățile ungare inițiind un proces de omogenizare națională care, inevitabil, lovea în aspirațiile colective ale minorităților etnice. Legea educației din 1868, deși recunoștea dreptul confesiunilor de a organiza școli, prevedea totuși obligativitatea universală a limbii maghiare. În Transilvania, spre deosebire de Principatele Unite, și ulterior Române, educația românească a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care se auto-percepea ca un continuator la scară națională a reformelor inițiate de Spiru Haret în Vechiul Regat, autoritățile statale românești au acționat simultan pe două fronturi, atât în sensul extinderii rețelei școlare, cât și în direcția strategică a unificării, omogenizării și centralizării tradițiilor divergente ale învățământului românesc. Succesul acestui masiv proiect de integrare teritorială și omogenizare culturală prin mijlocirea școlii în cadrul căreia alfabetizarea echivala cu românizarea identitară este cel mai vizibil în Basarabia. În 1919, imediat după încorporarea Basarabiei în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Vechiul Regat, autoritățile statale românești au acționat simultan pe două fronturi, atât în sensul extinderii rețelei școlare, cât și în direcția strategică a unificării, omogenizării și centralizării tradițiilor divergente ale învățământului românesc. Succesul acestui masiv proiect de integrare teritorială și omogenizare culturală prin mijlocirea școlii în cadrul căreia alfabetizarea echivala cu românizarea identitară este cel mai vizibil în Basarabia. În 1919, imediat după încorporarea Basarabiei în trupul românesc, statisticile indicau aici un grad incredibil al analfabetismului de 94 la sută. Până în 1930
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe lângă inovația de a mări obligativitatea educației primare la 7 ani, a stipulat de asemenea unitatea învățământului public românesc: "Învățământul primar este unitar în tot cuprinsul țării" (art. 5, cf. Bunescu, 2004, p. 187). Miza supremă a reformelor a fost omogenizarea celor patru sisteme și tradiții educaționale ale fiecăreia dintre provinciile României Mari, ca fundație a unității morale, spirituale și politice a întregii națiuni române. Scopul primordial al politicilor educaționale inițiate de autoritățile române în interbelic a fost "unificarea sufletească a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al procesului de management politic al trecutului a devenit consolidarea memoriei naționale în cadrul statal. Încorporând, la pachet cu teritoriile alipite Vechiului Regat, și importante minorități etnice, eforturile autorităților statale românești s-au îndreptat înspre integrarea internă a teritoriului și înspre omogenizarea lingvistico-culturală a țării. Idealurile mitice al purității și omogenității încă nu și-au epuizat forțele: În alte state există mare deosebire de credință și de limbă, între locuitorii provinciilor apropiate, pe când la noi nu există deosebire între un Bucovinean și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ci în funcție de criteriile orizontale ale liniilor de separație clasială. În acord cu această răsturnare, ideea de unitate a fost la rându-i orizontalizată. Unitatea națională, creând frontiere verticale între grupuri etnice și dizolvând clivajele sociale interne în urmărirea idealului de omogenizare simbolică a entității naționale, contravenea noii sensibilități socialiste, care lucra similar doar că în sensul orizontal, al omogenizării intra-clasiale. Drept urmare, întregul concept mitic al unității a fost redefinit radical, forțându-se glisarea bruscă de la semantica națională a unității la o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost la rându-i orizontalizată. Unitatea națională, creând frontiere verticale între grupuri etnice și dizolvând clivajele sociale interne în urmărirea idealului de omogenizare simbolică a entității naționale, contravenea noii sensibilități socialiste, care lucra similar doar că în sensul orizontal, al omogenizării intra-clasiale. Drept urmare, întregul concept mitic al unității a fost redefinit radical, forțându-se glisarea bruscă de la semantica națională a unității la o semantică clasială. În viziunea istoriografiei naționaliste interbelice, construirea statului național unitar român, mai întâi prin tentativa eșuată de la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale, cele două materii se predau în limbile materne) (art. 120, al. 2). Obligativitatea limbii române și a studierii Istoriei românilor și Geografiei României reflectă politica de românizare a comunităților minoritare, revigorând proiectul interbelic de omogenizare etnico-lingvistică a populației statului-națiune român. Pe lângă epurarea componentei ideologiei comuniste, legislația postdecembristă propune încă alte două inovații, care de fapt sunt restituții interbelice: i) reintroducerea obligativității învățământului religios, și ii) reînființarea învățământului particular. Art. 9, al. 1 al Legii din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unor agende politice, față de care o serie de factori importanți trebuie să se raporteze într-un timp foarte scurt. COCA-COLONIZATION La fel ca și Americanizarea sau McDonaldizarea, conceptul de coca-colonizare este în legătură cu teoriile globalizării ce subliniază efectul de standardizare și omogenizare, mai degrabă decât cele de hibridizare și glocalizare (vezi GLOBALIZATION, AMERICANIZATION, COCA-COLONIZATION). Termenul a căpătat vizibilitate prin cartea lui Reinhold Wagnleitner, Coca- Colonization and the Cold War: The Cultural Mission of the United States in Austria after the Second World
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
dinafară, condamnați la ignoranță. CULTURAL IMPERIALISM Teza imperialismului cultural, potrivit căreia o anumită cultură națională (mai precis americană), sau o cultură globală promovată de capitalismul consumist al lumii occidentale, cucerește, domină și colonizează alte culturi naționale sau locale, ducând spre omogenizarea culturală globală, teză susținută de teoreticieni precum Herbert Schiller încă din anii șaizeci, devine mai greu de susținut în condițiile secolului al XXI-lea. Ideea că o cultură dominantă produce și transmite, iar o cultură dominată recepționează mecanic și pasiv
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
condițiile secolului al XXI-lea. Ideea că o cultură dominantă produce și transmite, iar o cultură dominată recepționează mecanic și pasiv, fără discriminare, este foarte puțin credibilă azi. De asemenea, ideea că fluxurile culturale sunt unidirecționale și duc inevitabil la omogenizare și standardizare, mai degrabă decât la negociere, hibridizare, glocalizare (vezi GLOBALIZATION), și-a pierdut din credibilitate. CULTURE WARS Deși începutul așa-ziselor războaie culturale americane este căutat în confruntările explozive ale epocii contraculturii anilor șaizeci, implicând divergențe majore ideologice între
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
continuă mișcare, ce aducea noi situații critice de tot felul ce trebuiau rezolvate fără apel la tradiții, obiceiuri, cunoștinte moștenite. Experiența frontierei era după Turner cel mai bun mecanism de americanizare (în sensul promovat și de metafora creuzetului, adică de omogenizare sub același steag). John F. Kennedy, în cuvântarea sa de acceptare a nominalizării Partidului Democrat pentru candidatura la președinția SUA, rămasă în istorie și ca "The New Frontier speech" (vezi NEW FRONTIER) invoca noi frontiere pe care națiunea americană era
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
progres în istorie este o atitudine tipic postmodernistă, or, Culianu se dovedește un reprezentant al modernismului înalt. Nemoianu pariază pe un paradox: cu cât ritmul istoriei este mai rapid, cu atât lumea se apropie mai mult de stadiul entropic, al omogenizării în dezordine. În acest cadru, cultura, conservatoare și reacționară, are un efect negentropic, putând întârzia dezastrul. Aceasta ar fi cea mai înaltă menire a artei, încât epitetul depreciativ reacționar se încarcă brusc cu sensuri pozitive. Dar este exact încărcătura pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Blaga și Ștefan Lupașcu. El pare a ține cont de maxima-cheie a gândirii eminesciene: Antitezele sunt viața. Virgil Nemoianu particularizează antitezele spre a le generaliza doctrinar: pentru el, antitezele fundamentale în istorie sunt principalul și secundarul. Principalul ar tinde către omogenizare, entropie, confundându-se, în societățile moderne, cu majoritatea națională, pe când secundarul produce efectul antientropic, identificându-se cu minoritatea de orice fel, inclusiv cu individualul care, de regulă, se plasează în opoziție. Miză cel puțin dublă la Virgil Nemoianu, căci ținta
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
e și cutuma democrației), iar postmodernismul pe cea a minorităților, depășirea ambelor forme de oprimare nu poate fi decât transmodernistă, căci numai transmodernismul se fundează pe antitetică pe care o întrevăd ca filosofie a viitorului. Astăzi, singura reacțiune validă împotriva omogenizării planetare în favoarea diversităților o pot da națiunile, identitățile culturale, altfel spus, și identitățile individuale. E de învățătură că, după ce a trecut prin iluziile postistoriei (adică ale postmodernismului), Francis Fukuyama a scris lucrarea Construcția statală: guvernare și ordine mondială în secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
prismatice a diversităților naționale, după speranțele eminesciene. Așadar, nu naționalism șovin, nu internaționalism și cosmopolitism, ci transnaționalism în ethosul transmodernității. Nu o ideologie care profetizează și propovăduiește dispariția națiunilor este lucrativă în condițiile globalizării, căci aceasta ar duce la biruința omogenizării în defavoarea diversităților. Lumea, sub aparentul ritm înzecit al progresului, și-ar intensifica opacitatea, după spusa lui Eminescu, și ne-am trezi, în pofida așteptărilor, la o "egalitate" în "întunericul nedreptății și a barbariei". Un discipol al lui Ernest Gellner, Alain Dieckhoff
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ideea frumuseții fără corp, găsită în cel de al doilea basm românesc cules de Richard Kunisch, în voiajul său oriental. Absența corpului, a formelor se află tocmai în zona transparențelor, indicând echilibrul între antiteze, care incumbă dinamismul vieții, în contra oricărei omogenizări entropice, care face ca formele să încremenească, să moară în clipa acaparării lor vampirice în una dintre antiteze. Trupul bătrânului Euthanasius e incoruptibil, redobândindu-și arheitatea, nu în oglinda statică unui lac, ci sub transparența curgătoare a unui râu. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
aceasta își pierde sensul. Un altfel de efect al vecinătății (neighbourhood effect) Polarizarea spațială este un concept esențial în geografia electorală, iar modelele spațiale de vot sunt caracterizate printr-o concentrare puternică între diferite zone omogene. Procesul spațial de polarizare/omogenizare a comportamentelor electorale a fost adesea explicat prin ceea ce s-a numit efectul vecinătății - neighbourhood effect. Într-o accepțiune mai largă, efectul vecinătății se referă la influențele mediului sociogeografic asupra comportamentelor umane, în sensul în care oamenii împrumută caracteristicile mediului
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
mondial. La 1848 Însă, ei vor insista deja mai ales asupra unei organizări comunitare, separatiste, pe criterii etnice, fiind interesați din ce În ce mai mult de autonomia lor națională, și nu de autonomia Transilvaniei. Maghiarii și românii au acționat așadar deopotrivă, În sensul „omogenizării” Transilvaniei, fie În raport cu Ungaria, după 1867, fie În raport cu România, după 1918. Ambiția lor supremă a fost aceea de a-i unifica pe toți membrii comunității naționale Într-o singură entitate, inițial de natură culturală și simbolică, ulterior de factură politică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și 1849 Împotriva Piemontului și a lui Garibaldi XE "Garibaldi" . Numeroase trupe recrutate din Lombardia austriacă vor fi cantonate În Transilvania, În timp ce regimentele românești erau trimise În Italia, pentru a fi ținute departe de casă și pentru a contribui la omogenizarea imperiului. Printre ele se numărau regimentele Bianchi și Strassoldo, la Timișoara și Sibiu, regimentele românești nr. 50 și nr. 61, la Veneția și la Treviso. Dezertările intervenite În regiuni atât de Îndepărtate vor determina consecințe dintre cele mai neașteptate, În ceea ce privește
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de metale (prin oxidarea lipidelor de către Cu2+ și Fe2+); * gust și miros de rânced datorate hidrolizei gliceridelor sub acțiunea lipoproteinlipazei, enzimă care se activează în următoarele situații: agitarea prelungită și violentă a laptelui; încălzirea laptelui în 2 trepte urmată de omogenizarea lui; normalizarea prin amestec cu lapte crud integral sau cu smântână nepasteurizată; * gustul sărat este specific laptelui mamitic, dar apare și la vacile bătrâne (datorită activității anormale a glandelor galactofore); * mirosul de grajd/stână sau de bălegar nerespectarea igienei mulsului
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
locul de producție. O probă de lapte trebuie în așa fel recoltată încât să exprime cât mai real caracteristicile laptelui și să fie suficientă pentru efectuarea tuturor analizelor și, eventual, repetarea acestora, motiv pentru care se impune respectarea următoarelor reguli: * omogenizarea obligatorie a laptelui din care se recoltează probele, prin transvazarea laptelui dintr-un recipient în altul sau cu ajutorul unui omogenizator cu care se efectuează 8-10 mișcări pe verticală; este eronată omogenizarea prin imprimarea mișcării de rotație a vasului; * dacă laptele
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
acestora, motiv pentru care se impune respectarea următoarelor reguli: * omogenizarea obligatorie a laptelui din care se recoltează probele, prin transvazarea laptelui dintr-un recipient în altul sau cu ajutorul unui omogenizator cu care se efectuează 8-10 mișcări pe verticală; este eronată omogenizarea prin imprimarea mișcării de rotație a vasului; * dacă laptele este predat în mai multe recipiente, se formează o probă medie din mai multe probe parțiale; acestea se recoltează proporțional cu numărul și mărimea recipientelor (situația este valabilă și pentru laptele
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
fizice). În acest sens, probele se încălzesc lent pe baie de apă, până la temperatura de +20 °C, după care se omogenizează prin răsturnări consecutive (de 8-10 ori), efectuate cu atenție pentru a se evita formarea spumei. Dacă apar dificultăți la omogenizarea grăsimii, proba se încălzește la +35...+40 °C (sub agitarea continuă), după care se răcește rapid la temperatura de lucru (+20 °C). După ce laptele a fost omogenizat și adus la temperatura necesară, se lasă în repaus 1-2 minute, timp în
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]