468 matches
-
unul este reprezentat de germană, suedeză și norvegiană, ce recurg la formele pronumelui personal cu funcție de obiect, avînd doar la persoana a treia o formă specială (germ. sich, sued. sig, norv. seg), încît, la persoanele întîi și a doua, există omonimie între pronumele personal și cel reflexiv (de exemplu, în suedeză, formele sînt la singular, mig, la persoana întîi, dig, la a doua, iar, la plural, oss, la persoana întîi, și er, la a doua, pentru ambele pronume). Limbile daneză și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unde și el poate jura că așa a fost Isus a umplut șapte coșuri mari cu pâini și cu pește, cantitate suficientă pentru a hrăni patru mii de persoane. Cana Galileii unde Isus a făptuit marea minune... Ce poate o omonimie: să dea o speranță de prosperitate, ba chiar de răscumpărare, acestui loc blestemat de soartă, unde atâția locuitori rămași fără nicio resursă așteaptă răbdători venirea improbabilă a turiștilor și a pelerinilor care ar compensa în mod miraculos înmulțirea sângelui cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
unei anumite patologii a spiritului. În ce sens explică Max Müller nașterea zeilor ca o boală a limbajului? Faptul că același obiect sau zeu poate avea mai multe nume (polinimie) și că același nume poate fi dat mai multor obiecte (omonimie) înseamnă deja confuzie. Ceea ce inițial era gândit ca fiind un nume (nomen) devine ulterior o divinitate (numen). Exemplu: mitul lui Cronos care își devorează și își regurgitează copiii este expresia „mito-poetică” a cerului care își adună norii, dându-le apoi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
două dicționare, am păstrat soluția adoptată de Grigore Brâncuș, care grupează în aceeași clasă (tipul IV, clasa 2) verbe diferite sub aspect flexionar: pe de o parte, tipul oferi, diferi, cu sufixul i la infinitiv, fără sufix de prezent, cu omonimia 3 = 6, și, pe de altă parte, tipul fonetic sui, atribui, care, pe lângă caracteristicile menționate pentru subclasa anterioară, prezintă omonimia suplimentară 1 = 2. Criteriul etimologic a fost folosit numai sub aspectul distincției fond vechi (în care au fost incluse, după
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
sub aspect flexionar: pe de o parte, tipul oferi, diferi, cu sufixul i la infinitiv, fără sufix de prezent, cu omonimia 3 = 6, și, pe de altă parte, tipul fonetic sui, atribui, care, pe lângă caracteristicile menționate pentru subclasa anterioară, prezintă omonimia suplimentară 1 = 2. Criteriul etimologic a fost folosit numai sub aspectul distincției fond vechi (în care au fost incluse, după modelul statisticii din 1976, verbe moștenite, vechi împrumuturi neogrecești, derivate interne cu sufixe proprii acestor împrumuturi) vs fond neologic (verbe
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
toate clasele și subclasele de verbe cu sufixe de infinitiv -i sau -î sunt grupate sub tipul IV, situația lor este diferită. (a) Clasa 1 (tipul fugi) cuprinde verbe cu sufixul de infinitiv -i, fără sufix de prezent și cu omonimia 1 = 6 la prezent. Această clasă, foarte productivă în stadiile mai vechi de limbă, este acum în scădere: 0,73% față de 1,12%. Scăderea privește atât verbele din fondul vechi, 0,44% față de 0,72%, cât și verbele din fondul
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
privește atât verbele din fondul vechi, 0,44% față de 0,72%, cât și verbele din fondul neologic, 0,29% față de 0,40%. (b) Clasa 2 (tipul sui) cuprinde verbe cu sufixul de infinitiv -i, fără sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent. Această clasă este în creștere ușoară: 3,03% față de 2,72%. În cadrul acestei clase, ponderea fondului vechi este 2,67% față de 2,24% în statistica anterioară, iar cea a fondului neologic este 0,36% față de 0
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
72%. În cadrul acestei clase, ponderea fondului vechi este 2,67% față de 2,24% în statistica anterioară, iar cea a fondului neologic este 0,36% față de 0,38%. Dacă se detaliază analiza, acceptându-se existența a două subclase (tipul oferi, cu omonimia 3 = 6 și tipul sui, cu omonimia suplimentară 1 = 2), se constată că tipul oferi, diferi este slab reprezentat în rândul neologismelor (a absolvi, a conferi, a deferi, a diferi, a oferi, a referi), pe când tipul fonetic sui, atribui acoperă
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
este 2,67% față de 2,24% în statistica anterioară, iar cea a fondului neologic este 0,36% față de 0,38%. Dacă se detaliază analiza, acceptându-se existența a două subclase (tipul oferi, cu omonimia 3 = 6 și tipul sui, cu omonimia suplimentară 1 = 2), se constată că tipul oferi, diferi este slab reprezentat în rândul neologismelor (a absolvi, a conferi, a deferi, a diferi, a oferi, a referi), pe când tipul fonetic sui, atribui acoperă cele mai multe verbe neologice (a atribui, a constitui
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
neologice (a atribui, a constitui, a contribui, a destitui, a distribui, a institui, a reatribui, a reconstitui, a redistribui, substitui). (c) Subclasa 2.1, în care se regăsesc verbele cu sufixul de infinitiv -î, fără sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent, este o clasă închisă, alcătuită numai din verbe din fondul vechi, care reprezintă 0,11% din totalul verbelor românești. (d) Clasa 3 este reprezentată de verbe cu sufixul de infinitiv -i și cu sufix de prezent
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
verbele cu sufixul de infinitiv -î (subclasele 2.1 și 3.1) constituie o categorie închisă și un model de flexiune neproductiv pentru limba actuală. Clasele 1 și 2, în -i la infinitiv și cu prezent slab, diferite sub aspectul omonimiilor, sunt destul de stabile. Dintre ele, clasa 2 se dovedește mai productivă, productivitatea având ca sursă numai subclasa cu omonimia suplimentară 1 = 2. Clasa 3, foarte importantă ca pondere pentru ansamblul verbelor românești, foarte productivă pentru stadiul mai vechi de limbă
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
de flexiune neproductiv pentru limba actuală. Clasele 1 și 2, în -i la infinitiv și cu prezent slab, diferite sub aspectul omonimiilor, sunt destul de stabile. Dintre ele, clasa 2 se dovedește mai productivă, productivitatea având ca sursă numai subclasa cu omonimia suplimentară 1 = 2. Clasa 3, foarte importantă ca pondere pentru ansamblul verbelor românești, foarte productivă pentru stadiul mai vechi de limbă, este în scădere în limba actuală, atât pentru că foarte puține neologisme o preferă, cât și pentru că multe dintre verbele
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
O căsuță rămîne liberă: căsuța cea urîtă, aceea unde pactul romanesc (deci nu autobiografic, cele două funcționează diferit, deși cu rezultate vizate comune) ar fi fost Încheiat cu cititorul de un autor În același timp narator și personaj homodiegetic, În virtutea omonimiei (“protocolul nominal”: vezi de pildă cazul lui Marcel Proust). Posibilitatea ca autobiografia să se cupleze cu ficțiunea i s-a părut lui Lejeune contra naturii. Protocolul modal romanesc l-ar exclude pe cel nominal autobiografic. Decizia prohibitivă a lui Lejeune
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
statele interesate, în scopul sprijinirii tinerilor români care vor să învețe la Budapesta și a tinerilor unguri care vor să învețe la București, după un model franco-german. Coabitarea acesteia cu fundația sibiană ar fi fost posibilă, sunt convins. Însă nefericita omonimie - cele două fundații având nume similare - a dat naștere la interpretări politice nedrepte și a generat pretexte pentru o retorică extremistă. Români sub bombe Mircea Vasilescu: Dintre întâmplările petrecute în timpul mandatului de ministru, care sunt cele de care îți vei
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de-alde tine", ,de-alde aceste") etc. Putem constata că acest alde popular e destul de prezent în limbajul familiar actual, chiar și în scris. O căutare a cuvîntului cu motorul Google furnizează peste 5.000 de rezultate în română; eliminînd omonimiile (sigla ALDE) și repetițiile (texte reluate din surse diferite), rămîn oricum foarte multe atestări: pe forumuri, în pagini de literatură, în articole jurnalistice. Destule de des apare azi combinarea nehotărîtului cu un pronume personal - alde noi, alde tine ; se înregistrează
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]
-
dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimică Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei; - hipercorectitudinea. Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; - câmpuri semantice; - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale; - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor); - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice; - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ; - pleonasmul, tautologia, atracția paronimica. Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimică Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
strategii de formare a comportamentului; - strategii de formare a câmpului auditiv (propoziție, cuvânt, silabă, sunet); - forme de activități care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat; - modalități de operare a relațiilor semantice în receptarea mesajelor orale (sinonimie, antonimie, omonimie). 3. Exprimarea orală: - strategii de formare a comportamentului de emițător; - comportamentele comunicării dialogate; adaptarea la particularitățile interlocutorului: comunicare prin imagini; - metode și mijloace de învățământ folosite în dezvoltarea exprimării orale. 4. Receptarea mesajului scris: - strategiile învățării citirii și scrierii la
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
Comunicarea orală și scrisă II. Fonetică și fonologie * Noțiuni generale * Principiile ortografiei limbii turce * Aspecte funcționale. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. Accentul * Particularități fonetice ale limbii turce * Abateri de la normă și corectarea lor III. Lexicologie și semantică * Noțiuni generale * Semantica: omonimia, relații semantice între cuvinte, sinonimia, antonimia * Mijloace de îmbogățire a vocabularului limbii turce (interne și externe) IV. Morfologie Noțiuni generale Substantivul (felul, numărul, declinarea, funcțiile sintactice, izafetul). Adjectivul. Felul adjectivului. Gradele de comparație. Locul adjectivului în raport cu cuvântul determinat. Izafetul realizat
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimica Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
limba română I) Limba și comunicare - Stilurile funcționale ale limbii - Comunicarea orală și scrisă ÎI) Fonetica și fonologie - Principiile ortografiei limbii române - Aspecte funcționale. Silaba. Reguli de despărțire a cuvintelor în silabe. Accentul III) Lexicologie și semantica - Relații semantice: polisemia, omonimia, sinonimia, antonimia, paronimia - Sensul corect al cuvintelor; neologismele - Mijloace de îmbogățire a vocabularului (mijloace interne, mijloace externe) - Familii de cuvinte IV) Morfologie. Sintaxa propoziției. - Noțiuni generale - Substantivul (felul, numărul, genul, declinarea, funcțiile sintactice, locuțiunile substantivale) - Articolul. Felurile articolului - Adjectivul. Flexiunea
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
limba română I) Limba și comunicare - Stilurile funcționale ale limbii - Comunicarea orală și scrisă ÎI) Fonetica și fonologie - Principiile ortografiei limbii române - Aspecte funcționale. Silaba. Reguli de despărțire a cuvintelor în silabe. Accentul III) Lexicologie și semantica - Relații semantice: polisemia, omonimia, sinonimia, antonimia, paronimia - Sensul corect al cuvintelor; neologismele - Mijloace de îmbogățire a vocabularului (mijloace interne, mijloace externe) - Familii de cuvinte IV) Morfologie. Sintaxa propoziției. - Noțiuni generale - Substantivul (felul, numărul, genul, declinarea, funcțiile sintactice, locuțiunile substantivale) - Articolul. Felurile articolului - Adjectivul. Flexiunea
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimica Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
și gerunziu. - Adverbul. Clasificare și grade de comparație. - Prepoziții, conjuncții, interjecții și particule. IV. Sintaxa - Sintaxa propoziției și a frazei. - Coordonare și subordonare. V. Vocabularul - Vocabular fundamental, masa vocabularului. - Sensul cuvintelor. Sens propriu și figurat. - Relații semantice între cuvinte - sinonimie, omonimie, antonimie. - Îmbogățirea vocabularului. Mijloace interne - derivare, compunere. Mijloace externe - împrumut, calc lingvistic. - Lexicul limbii bulgare după originea cuvintelor. BIBLIOGRAFIE Gramatika na savremennia balgarski knijoven ezik, vol. I-III, BAN, Sofia, 1982-1983. L. Andreicin, K. Popov, St. Stoianov, Gramatika na balgarskia
ORDIN nr. 5.612 din 14 noiembrie 2006 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura bulgara - educatoare şi invatatori, Limba şi literatura maghiara materna - educatoare, invatatori şi profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184463_a_185792]