2,493 matches
-
dominau calitățile inimii pentru a-i folosi în interiorul țării. Dimpotrivă, i-au ales pe cei care aveau mai multă abilitate, pentru a-i folosi la negocieri. Căci, dacă nu este vorba decît de a menține ordinea și dreptatea în stat, onestitatea este de ajuns; dacă însă trebuie convinși vecinii și urzite intrigi, se știe bine că probitatea nu-i atît de potrivită ca abilitatea și inteligența. Mi se pare că un principe nu va recompensa niciodată de ajuns fidelitatea celor care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-o oamenii despre politică, fiindcă aceasta nu trebuie să fie decît sistema înțelepciunii, dar care e suspectată, de obicei, a fi breviarul înșelătoriilor. Lor le revine să izgonească viclenele subtilități și reaua credință a tratatelor și să redea, iarăși, vigoare onestității și candorii care, la drept vorbind, nu prea sînt de găsit printre suverani. Lor le revine să arate că sînt tot atît de puțin rîvnitori la pămînturile vecinilor lor, pe cît de geloși în privința păstrării intacte a propriilor lor state
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dea ajutor reciproc în caz de nevoie, ceea ce contribuie la siguranța lor, la menținerea lor. Evenimentul decide care dintre aliați culege roadele alianței, o ocazie fericită favorizînd, uneori, una dintre părți; o conjunctură puternică ajută cealaltă parte contractantă, altă dată. Onestitatea și înțelepciunea lumii cer, deci, tuturor principilor să respecte cu religiozitate angajamentele dintr-un tratat și să le îndeplinească chiar cu unele scrupule, cu atît mai mult cu cît, prin alianțe, protecția este mai eficace și pentru popoarele lor. Toate
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
declară în dezacord cu tezele lui P. Viller 217 și I. Hausherr 218, care, în opinia lui, ar pune un accent prea apăsat pe influența lui Origen și a lui Evagrie asupra misticii maximiene, el recunoștea acest lucru cu toată onestitatea și citează mai multe referiri la Evagrie în notele sale de subsol. În schimb, se declară perfect de acord cu Urs von Balthasar, pentru care opera lui Maxim constituie o sinteză originală și genială între Origen, Evagrie și Pseudo-Denis219. Introducerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
față de spiritul disciplinat al japonezei, castrator în "schemofilia" și exactitatea lui! Cine are nevoie de infinite grafice și subcategorii, de infinite cuvinte care, toate, înseamnă pentru noi același lucru? Dar nu mă luați în seamă. Mi-a mai rămas atâta onestitate cât să recunosc că nu vorbesc, aici, decât frustrarea și disperarea unei noi victime din rândul celor care s-au încumetat să creadă că vor ajunge, vreodată, să stăpânească limba japoneză. Scaunul Realitatea este o simplă iluzie, însă una foarte
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
relativizat. Într-o situație asemănătoare, Max Weber e de părere că un profesor nu trebuie să se transforme în profet, demagog, sau într-un Mesia care să impună ascultătorilor o luare de poziție. Trebuie, în schimb, să facă efortul, cu onestitate intelectuală, să "constrângă individul, sau, cel puțin, să-l ajute să înțeleagă sensul ultim al acțiunilor sale" pentru ca ei să atingă "claritatea". Trebuie să aleagă între "punctele de vedere ultime posibile ale vieții 11". Am văzut cum o decizie fundamentală
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
prejudecăți? De aceea nu am făcut nici cel mai mic efort de a face lumină asupra prejudecăților răspândite la nivel universal față de credința în Dumnezeu. Ca de exemplu prejudecata că cine crede în Dumnezeu nu poate să facă știință cu onestitate intelectuală; credința și știința se exclud reciproc; știința urmează în mod definitiv religiei. Sau prejudecata conform căreia un credincios nu poate fi un autentic democrat; credința în Dumnezeu și libertatea, egalitatea și fraternitatea nu se pot concilia; politica trebuie să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
își amintesc că lupta inevitabilă a competiției nu trebuie îndreptată în dezavantajul oamenilor și al umanității, contribuie la umanizarea competiției însăși și fac posibil, chiar și în cadrul concurenței economice, respectul reciproc, stima față de semeni, medierea și reconcilierea. Astfel ia naștere onestitatea, chiar și în sfera diferitelor interese. Aceasta din urmă devine în consecință stabilă când, în anumite medii, se creează un conflict atât de strâns de interese încât ruperea unei singure linii de legătură i-ar putea provoca fiecărei părți mai
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
biologice 181. Susținătorii adopției deschise consideră că părinții adoptatori se simt mult mai autentici în rolul lor parental când primesc acceptul și sunt recunoscuți ca atare de părinții biologici, relațiile familiale sunt mai sănătoase într-o atmosferă de deschidere și onestitate 182, pot preveni temerile și fanteziile care, altfel pot avea efecte negative asupra relației lor cu copiii adoptați, prin posibilitatea de a le oferi copiilor informații corecte despre aceștia 183. Studiile empirice indică, în mare măsură rezultate pozitive. De pildă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
43 este foarte răspândit și printre sălbatici. Cei vii întotdeauna admiră trecutul și găsesc la cei încetați din viață calități mai frumoase decât la cei cari trăiesc. Imaginația creează cele mai frumoase icoane despre strămoși, cu privire la traiul, morala, obiceiurile și onestitatea lor. Cineva însă, nu-și poate da seama pentru ce părinții, rudele, amicii și cunoscuții săi apar, după moarte, mult mai merituoși decât atunci cânt trăiau. Viteji neamurilor, dobândesc puține cununi în viață, dar după moartea lor când zugrăvirea eroismului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
d-sale negativ funcționează în permanență. Starea celui ce se simte uneori un erou cehovian, cuprins de tristețea difuză a efemerului, marginalizat față de "prietenii" ocupați cu "tot felul de chestii frivole", n-ar putea fi plauzibilă fără un resort al onestității, care să indice "unde se află binele și răul, cum arată frumosul și urîtul, unde se sfîrșește adevărul și unde începe minciuna". Există moraliști cinici, dar acum avem a face cu unul prin care se rostește bunul simț elementar pus
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
E. Lovinescu trăise iluzia că esteticul triumfase, literatura noastră comunica cu cea occidentală și căuta febril moduri de diferențiere. Persistă, însă, "starea de provizorat a literaturii române" (165). N. Cartojan, "vechistul" unei literaturi fragede și fragile, are, concede E. Negrici, onestitatea să observe imposibilitatea de a face o istorie literară beletristică (sintagma tautologică?) și chiar de a separa literarul de beletristic (231). Totuși, e anticipat de Iorga și Cartojan, întrucât după Iorga, el susținea protocronismul (234). Trecutul literar rămâne mereu "distorsionat
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
despre Publicistica interbelică a lui Mircea Eliade, mai precis dintre anii 1932 și 1940. Cu rigoare și imparțialitate, Mircea Handoca a întreprins o minuțioasă radiografiere a acestei publicistici, relevând concepțiile și atitudinile pe care scriitorul și le-a expus cu onestitate, în variate momente și într-o multitudine de domenii de ordin literar, filosofic, editorial, politic și social. De pildă, în articolul Renaștere, apărut în Cuvântul din 17 august 1933, Mircea Eliade a fost primul care a definit progresul literaturii române
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6757_a_8082]
-
dialog, de a accepta toate părerile, de a reuși să pună oamenii împreună să lucreze, nu să se lupte. Nu cred că președintele României trebuie să aibă cât mai multă putere!". Klaus Iohannis: "Președintele trebuie să fie un model de onestitate, echilibru și bună-credință. Vreau mai puțin spectacol, mai puțină gălăgie". Cătălin Predoiu: "Un președinte trebuie să știe să fie și jucător, și mediator. Când nu ești amândouă, nu ești complet ca președinte! Poate că, uneori, trebuie să fii și președinte
Ponta, Predoiu, Iohannis, Tăriceanu: Profilul președintelui ideal by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/79062_a_80387]
-
limbajului lui Caragiale și precizia cu care fenomenele de variație pe care le înregistrează plasează personajele din punct de vedere social, cultural, dialectal, temporal, se înțelege că o asemenea carte are foarte mult material (în final, autorul recunoaște, cu deplină onestitate, că nu a realizat o cercetare exhaustivă: dar cartea sa este, evident, mai aproape de exhaustivitate decât tot ce s-a scris până acum). De asemenea cărți avem nevoie, ca repere și instrumente de lucru: pentru a nu o lua de la
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
fost și sunt dispuși să țină cu adevărat seama de acest mic ,amănunt", în planurile lor prezente și viitoare destinate învățământului? Cert este că problema calității în sensul de mai sus nu poate fi eludată, dacă există bună credință și onestitate politică, deoarece calitatea (cea reală, și nu cea din hârțoage) presupune, nu încape nici o îndoială, investiții generoase și echilibrat distribuite în infrastructura materială și în cea umană a școlii, într-o formă integral asumată pe termen mediu și lung, și
Școala, o cenușăreasă? by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7799_a_9124]
-
exegeți care nu caută, comentînd un gînditor, să-l deformeze după calapod propriu. Nu caută așadar să-i imprime tiparul preferințelor sale, făcîndu-l pe autor să fie un purtător de cuvînt al exegetului. În privința aceasta, Mircea Flonta are privilegiul unei onestități echilibrate și verificate. Înzestrat cu putere analitică și cu perspicacitate interpretativă, opiniile sale au întotdeauna aerul unor judecăți făcute în cunoștință de cauză. Tocmai de aceea, în tot ce a scris acest profesor de-a lungul vremii - despre Karl Popper
Gînditorul fără urmași by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7801_a_9126]
-
de la Departamentul Științific al ColegiuluiDarmouth au dezvoltat un program prin care pozele modificate să fie notate. Astfel, cel care se uită la poză știe exact cu cât a fost îmbunătățită imaginea față de original. Intenția lor este de a aduce puțină onestitate față de public, nu neapărat de a discredita vedetele. Pentru a ajunge în variantă actuală, programul a fost “înv ățat” să recunoască intervențiile digitale prin analiza a numeroase poze, nemodificate întâi, apoi îmbunătățite. Apoi, cercetătorii, Farid și Kee, au cerut grupurile
Corectarea în Photoshop va fi demascată () [Corola-journal/Journalistic/68011_a_69336]
-
suntem ghidați în înțelegere de opțiuni care nu au nimic rațional în ele. Restul e umplutură verbală pusă să atîrne de grinda de protocol a zorzoanelor publice, fîșii colorate din postavul ideologic aflat pentru o vreme la modă. Fărcășanu are onestitatea de a lăsa fîșiile deoparte, trecînd la miezul pledoariei monarhice. Autorul se regăsește în tema monarhică și crede în ea, de aceea volumul și-l scrie mai întîi din convingere, și abia apoi din obligație universitară. Potrivit liberalului fugit din
Rex sacrorum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6819_a_8144]
-
el este el, iar eu sunt eu/. Pentru că este un dumnezeu." Cronicarul nu crede că Nichita e un Dumnezeu, în schimb e convins că Nichita e Nichita și nu Alexandru Virgil Iordache, dar recunoaște, pus în fața unei asemenea probe de onestitate cuvîntătoare, că sinceritatea e o virtute, chiar și atunci cînd e sinucigașă. În rest, epigonul are dreptate: talentul nu pare să-i prisosească... S-a furat un craniu Formatul de carte al revistei arădene Arca (13x20 cm, 240 pag.) nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6834_a_8159]
-
pe cei doi frați mai mici. El este acum bărbatul familiei. Sunt multi oameni care îl cunosc și îi cumpăra de mâncare sau îl mai ajută cu bani și toți sunt impresionați nu numai de situația lui, dar și de onestitatea și bunul său simt ieșit din comun." Persoană care l-a găsit și ajutat, dar și persoanele din jurul copilului și al familiei nu dau informații despre locul unde se află. Ei nu mai cred în asociații, în centre de plasament
Imaginea zilei și povestea din spatele ei by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/68399_a_69724]
-
cine ești cu adevarat, fără teama că atracția față de tine ar putea dispărea. 6. Știi câți bani are? Nu neapart până la ultimul bănuț, dar așa, o idee. Și iată de ce: fiindcă voi doi ați discutat despre asta deschis și cu onestitate și nu pentru că te-ai gândit cum să îl spionezi astfel încât să poți afla acest aspect legat de el. 7. Ți-a cunoscut partea negativă? Adică dacă te-a văzut mai rău decât nemachiata sau cu părul nearanjat. Dacă te-
Este el alesul? 10 răspunsuri pentru a afla () [Corola-journal/Journalistic/68401_a_69726]
-
dispărut. Copilul a lăsat locul adultului, nu poți spera că el va fi mai bun, însă poți crede că va fi mai înzestrat pentru supraviețuire într-o lume în care a rămas foarte puțin loc pentru afecțiune și deloc pentru onestitate.
Sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7276_a_8601]
-
și încrederea, datorită lui depășesc rezervele obișnuite și comunică una cu alta. Celor trei li se alătură din când în când și a patra figură originală, menajera portugheză. Ce îi apropie pe toți? Inteligență și bun-simț, o judecată firească și onestitate în raport cu tot ce-i în jur și cu lumea. Combinație extrem de rară... Cuceritoare și sofisticate Din primele pagini, două autoportrete ți se impun ca avertisment să eviți orice tentativă de idealizare. Renée își precizează numele, vârsta de 54 de ani
Ariciul și camelia by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7305_a_8630]
-
schimb a scandalizat un public avid de apariții nerușinate. Cu el, francezii au dobîndit ce și-au dorit: un lăutar cîntînd pe mai multe registre fără a apuca să adîncească vreunul. E surprinzător cum Sartre, între-un moment de neașteptată onestitate culturală, l-a decretat pe Bataille "paranoic", liniștind întrucîtva apele în privința bibliotecarului de la Carpentras. Și fiindcă filozof nu-l putem numi pe Bataille, căci ne-ar trebui prea multă poftă de umor absurd, nu ne rămîne decît să-l așezăm
Autorul fără viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7310_a_8635]