2,025 matches
-
dintre cele mai captivante și mai emblematice personalități ale artei ruse moderne de secol XX. Căci între lirismul consistent și sarcasmul șfichiuitor, între fermitatea brutală a afirmărilor și duioșia comunicării, se conturează o lume populată în egală măsură de visul oniric al lui Chagall sau dramele de tragică viziune ale lui Bulgakov, de avatarurile regimului sovietic de care Prokofiev, personal, a profitat - regim care, pe de altă parte, l-a folosit și l-a umilit. Există în cântul violonistic al acestui
Lumea solistului muzician... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5640_a_6965]
-
Întâmplările par programate. Pe jumătate conștient (ceea ce conferă naratorului un statut de excelență intelectuală), pe jumătate inconștient (ceea ce produce, sistematic, efecte de surpriză). În paralel cu acțiunea așa-zicând diurnă, există aici și un plan nocturn, desfășurat, majoritar, în regim oniric. (Dar scris în exact același ton ca în restul romanului.) Dragolea trăiește, într-o stare incertă, o sumă de întâmplări carnavalești, când nu de-a dreptul kitsch, combinând și redimensionând șocurile emoționale de peste zi. (Abia acum putem vorbi fără rezerve
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
schimb, tăietură argheziană, cu un contrapunct decisiv, definitiv: „Am strigat după-ajutor./ A venit. Era tîrziu.”. Scenariul poetic al morții, văzută ca o călătorie legănătoare „ca-n vis”, se încarcă, progresiv, de dramatismul și tragismul experienței directe, ne-mediate cultural, netransfigurate oniric. Valurile devin tot mai „înalte”, corabia pare tot mai „străină”, călătoria e de neîndurat: „începuse să ne salte/ mult mai sus decît se poate/ îndura pe cînd ești viu.”. Melosul popular, prin filtru eminescian, e captat, de fapt, într-un
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
îndura pe cînd ești viu.”. Melosul popular, prin filtru eminescian, e captat, de fapt, într-un recviem. O situație poetică sensibil diferită întîlnim în al doilea text, mult mai realist în ordinea reprezentării și mai colocvial în cea a exprimării. Oniricul alegoric și fantastic (cu vîsle proptite-n val, marea moartă, voia apei și corabia străină) este substituit prin evidența, la scara de 1/1, a ceea ce se întîmplă în realul diurn. Iată: preotul cîntă slujba „obișnuită”, dascălii îngînă „partea lor
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
există, și ea nu poate fi redusă la etosul occidental. Alte apariții recente Constantin Abăluță, Tot atât de liber, poeme, Editura Cartea Românească, 2013, 78 pag. Corina Ciocârlie, Un țărm prea îndepărtat, studiu, Editura Cartea Românească, 2013, 184 pag. Eugeniu Cazan, Femeia onirică, proză, Editura Tracus Arte, 2013, 128 pag. Alexandru Surdu, Izvoare de filosofie românească, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2012, 171 pag. David S. Landes, Avuția și sărăcia națiunilor. De ce unele țări sunt atît de bogate și altele atît de sărace, trad
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
de retragerea și moartea generalului Lavalle, erou al războiului de independență de la începutul secolului al XIX-lea, făcută cu îndărătnicie de centenarul bunic al protagonistei. Iar descinderea în infern, adică în tenebrele subconștientului, descrisă halucinant, cu accente suprarealiste de factură onirică, atingând dimensiuni apocaliptice în „Raport despre Orbi“, este jurnalul redactat de un paranoic, tatăl Alejandrei, Fernando Vidal Olmos, personaj întunecat, - „Întotdeauna m-a preocupat problema răului“, mărturisește Sábato -, obsedat de orbi și de orbire, de convingerea că menirea sa este
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
dar și plantele (fabuloasele ciuperci de munte) sunt mai vii, mai însuflețite literar decît personajele umane ce se perindă prin cadru. Iar scufundările lui Emil în trecutul interbelic de familie (cu excepția unor scene de epocă sau a unor insert-uri onirice plutitoare), ca și tribulațiile familiei aceluiași în anii comunismului stalinist, pălesc în fața escapadelor montane ale micilor năzdrăvani „sawyer-ieni”: răzbunări scatologice pe neaveniți, scufundări periculoase pe cursul superior al pîrîului Ghindura, inițieri în alpinism, urcușuri la refugii sau la castelul părăsit
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
și panoramele cele mai importante ale literaturii române postbelice îl ignoră, în general, politicos. Debutat odată cu Dimov și Mircea Ciobanu, el n-a fost și nu e revendicat nici azi de vreo grupare literară, în pofida unor afinități vremelnice cu grupul oniricilor. E un solitar greu înseriabil, atipic, privit probabil cu suspiciune de criticii pentru care poetul autentic este, în primul rînd, o „natură”. Înrudită, oarecum, cu poezia livresc meditativă a echinoxiștilor Adrian Popescu sau Ion Mircea și, mai pe departe, cu
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
Aprilie”, ne invită personajul nostru făcând trimitere la eroul lui Melville și asumându-și astfel statutul ficțional. Aprilie este eroina propriei povești, pe care o relatează nelinear, cu ocoluri afective în trecut sau în viitor și deopotrivă cu numeroase volute onirice. Cadrul evenimentelor (atât cât se poate vorbi despre evenimente), deși sumar, este zugrăvit în culori sumbre. Două spații sunt definitorii: locuința și biroul. Fragmentele merită citate pentru că sunt emblematice: „Camera mea are balcon, acesta ar fi un lucru fericit dacă
Spune-mi Aprilie by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3582_a_4907]
-
se petrece „sfârșitul lumii”, un vis simbolic, încărcat de elemente semnificative, în care Aprilie se vede rămasă singură pe lume cu femeia din tavan și un bărbat necunoscut, care ar putea fi chiar Tudor. Sunt 22 de pagini de proză onirică de cea mai bună calitate, în care atmosfera e construită minuțios din detalii bine plasate. Aici stă și unul dintre principalele merite ale cărții. S-a spus despre scriitura feminină că e marcată de subiectivism, narcisism chiar, de senzualitate, de
Spune-mi Aprilie by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3582_a_4907]
-
Jocul dintre cel care vede (subiectul perceptor) și cel care vorbește (subiectul narator), jocul dintre timpul actului narativ și timpul duratei „reale”, suprapunerea de amintiri cu vagi implicații de cronologie, trecerea, de o mare subtilitate, de la narațiunea obiectivă la relatarea onirică, halucinatorie sau paroxistică, desemnarea unui narator de o fantastică acuitate perceptivă, toate acestea imprimă povestirilor Hertei Müller, un registru de tulburătoare ambiguitate. Istoriile constituie un material excelent pentru o analiză în spirit naratologic. Conținut și formă, ce se spune și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3752_a_5077]
-
deschidere de drum. Cu alte cuvinte, ele aparțin unui început care, deși trimite câteva semnale spre ceea ce va urma, va rămâne în cele din urmă închis în sine. Fiindcă vor fi repede abandonate artificiile, jocurile vizibile la suprafața textualizării, alunecările onirice și suprarealiste, metaforizarea pe suport mitologic etc.: scriitorul se va concentra asupra unui demers care înseamnă deopotrivă o despărțire și o instaurare. Se poate spune că, în structuri care personalizează, proza lui Petru Dumitriu aici va începe, nu însă prin
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
a valorilor tinere, a curentelor noi, din proză mai ales. Pe protagoniștii onirismului, pe D. Țepeneag, pe Vintilă Ivănceanu, pe Florin Gabrea, pe Mazilescu, pe Turcea, Sami Damian i-a sprijinit la „Gazeta literară”, ca și, de altfel , pe ne-onirici, pe N. Velea, pe Ștefan Bănulescu, pe Sorin Titel, pe Norman Manea, pe Sânziana Pop. „Strategia non-polemică, dar corozivă a șaizeciștilor“ i s-a impus lui Alex Goldiș, cercetătorul ei de peste decenii, drept una din cele mai eficiente.Astfel reiese
Luptele criticii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3779_a_5104]
-
2006 se anunța lansarea romanului Ziua când a descălecat șobolanul, la Editura Fundației Pro. De negăsit. Există, în schimb, o prezentare, din care reiese că avem de-a face cu un bloc, o șobolăniță gestantă, un poet erotic, o prozatoare onirică, și cu inventatorul bacteriei frumuseții - ce poate elimina un apartament ca pe o toxină. Elemente, în mare, regăsibile în volumul de față. Dacă avem în vedere că Mihuleac spune că o carte apărută la o editură mică nu există, iar
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
problema” și mărturisind că este dificil să faci destăinuiri atunci când nu cunoști ce fel de audiență ai. Teoreticianul onirismului literar nu a ocolit nici el savuroasa zonă anecdotică. Intervențiile sale au invitat, în mare parte, la pătrunderea în culisele grupului oniric, „un pic descreierat”. Totodată, Dumitru Țepeneag a aruncat publicului numeroase cârlige privind legătura sa cu lumea politică de dinainte și de după ‘89, relativizând însă în permanență și jucându-se cu perspectivele. La un moment dat, prozatorul a afirmat plin de
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
invitat să vorbească despre proiectul revistei „Agora”, menit să creeze o punte de legătură deopotrivă între românii aflați în țară și cei dinafară, și între românii din străinătate. „Convorbirile” cu Dumitru Țepeneag au gravitat pe orbita poziției prozatorului în interiorul grupului oniric și a relației grupului oniric cu puterea politică. Înclinat spre problematizare, A. Bodiu a încercat constant să tragă discuția spre zona implicațiilor ideologice ale onirismului, în ciuda caracterului eliptic al celor mai multe dintre replicile prozatorului.
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
revistei „Agora”, menit să creeze o punte de legătură deopotrivă între românii aflați în țară și cei dinafară, și între românii din străinătate. „Convorbirile” cu Dumitru Țepeneag au gravitat pe orbita poziției prozatorului în interiorul grupului oniric și a relației grupului oniric cu puterea politică. Înclinat spre problematizare, A. Bodiu a încercat constant să tragă discuția spre zona implicațiilor ideologice ale onirismului, în ciuda caracterului eliptic al celor mai multe dintre replicile prozatorului.
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
un ceasornic neîntors./ Perdeaua ruptă ca vântul în crengile negre,/ e doar un fundal pentru trupul tău alb:/ un petic de carne îmblânzită”. La fel de sugestivă este metafora ochiului, prin care reprezentarea realului e interiorizată, într-un regim jumătate mimetic, jumătate oniric al viziunii, prin care privirea este, în fond, margine a ființei și margine a visului: „Ochiul este partea tăcută/ a trupului meu./ El pășește înainte, așa cum în desișuri,/ călăuza zvârle piatra legată cu pânză,/ pentru a nu rătăci drumul drept
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
Cum iubesc bărbații. Între cele mai noi titluri de la Cartea Românească care vor fi prezentate cititorilor la această ediție Bookfest se numără Călcîiul lui Magellan, de Octavian Soviany; Însemnările mele de Maria Banuș; Beniamin, de Eugen Uricaru; Leonid Dimov. Un oniric în turnul Babel, de Luminița Corneanu; Controlul cărții. Cenzura literaturii în regimul comunist din România, de Liliana Corobca. Salonul Internațional de Carte Bookfest, aflat la a IX-a ediție, va avea loc în perioada 28 mai-1 iunie 2014, în pavilioanele
Bookfest 2014: peste 1000 de titluri Editura Polirom și Editura Cartea Românească by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/28974_a_30299]
-
doi actori, - cel de-al treilea, Shariff (Paul Sharma) iese repede din scenă - și anume Ryan Stone (Sandra Bullock), bioinginer și liderul misiunii spațiale, Matt Kowalsky (George Clooney), care nici el nu rezistă mult pe ecran, cu o scurtă revenire onirică. După momentul spectaculos al distrugerii navei mamă și a pierderii contactului cu centrul de control, valsul stelar și dialogul înconjurat de marele vid celest al celor doi cosmonauți au ceva din acea solitudine originară a izgonirii cuplului adamitic rătăcit printre
Zero și infinitul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2906_a_4231]
-
fiecare va ieși din labirint în modul său. Pentru Victor, ajuns acum la maturitate, scriitor de succes, cu o existență domestică mulțumitoare întreruptă doar de inexplicabilele crize nevrotice, odată dezvăluit chipul Himerei din centrul complicatei arhitecturi care îi organizează spațiul oniric, existența se întoarce la firescul și normalitatea nădăjduite: „Apartamentul din blocul vechi, construit între războaie. Râsul mereu fals, dar senzual, al Deliei. Și câinele, și nefericitul Dionisie Rădăuceanu. Și clubul de bridge. Și filmele prin satelit“. Teme precum cea a
Arhitecturi onirice by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3344_a_4669]
-
m-a atras dorința de a-l revedea, după multă vreme, pe Virgil Tănase, confrate de care mă leagă începuturile literare de acum o jumătate de veac. Îi urmăream pe atunci cu mult interes, ca tânăr critic, pe componenții grupării onirice (D. Țepeneag, Leonid Dimov, Vintilă Ivănceanu, Florin Gabrea, Virgil Mazilescu, Virgil Tănase), nimerindumă și pe la întrunirile lor, prilejuri de a-și expune credințele literare. Acestea nu erau nici pe departe, la cei de care vorbesc, în consonanță cu linia realismului
Roman biografic și de senzație by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3049_a_4374]
-
niște paiațe uscate...”. Florin Toma caută să investească individul lipsit de autenticitate și bulversat de viduri interioare cu frisonul unui început revelator. În O dimineață vrăjmașă aceeași lentoare asigură sentimentul inutilității. Protagonistul, evident suferind de senzația de vid și prăbușiri onirice, trăiește suspendat între un trecut compromis de anticomunismul părin- ților și adunările publice dedicate Administratorului. În mijlocul mulțimii, doar eroului îi crește o singură aripă, însă ceilalți îl ridică, într-o înălțare apoteotică - metaforă a revoluției pornită de la „uraganul bătăilor de
Povestiri despre boală și cuvânt by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2965_a_4290]
-
simbolică a cordonului ombilical, derulată în plan psihologic (în jurul vîrstei de șapte ani, copilul își descoperă imaginea în oglindă și dezvoltă sentimentul independenței - ca eu - față de entitatea maternă), al doilea se referă la un eu specular, ivit, ficțional, în entuziasmul oniric al adolescenței și, în sfîrșit, al treilea implică apariția eului social, o identitate a responsabilității și integrării mature în societate. Eroul lui Dickens parcurge aceste faze de transformare epifanică prin medierea celor trei femei din existența lui: Clara Copperfield (mama
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
pe tema Istoria imaginilor - Istoria ideilor, o colecție de carte (Mundus Imaginalis), o revistă de studii culturale (Caietele Echinox), un cerc de studii și dezbateri interdisciplinare (Eranos), o galerie electronică (avînd exponate fantasmale), un seminar de creative writing în domeniul oniric și patru programe speciale de cercetare (pe teme de balcanologie, istoria imaginarului, psihoistorie și imagologie). Pentru că am devenit una din rotițele Centrului de Cercetare a Imaginarului, privirea mea, din interior, intenționează să înfățișeze acum imagosfera investigată în cadrul acestei instituții experimentale
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]