488 matches
-
420 ml apă, 420 g miere, 420 g pastă de tomate, foi de dafin, piper, sare, enibahar, boabe de muștar Se pun toate la fiert și se face un sos, iar în acest sos adăugăm gogoșarii, pe rând, și îi opărim pe toți. Apoi așezăm gogoșarii în borcane de 1 kg și turnăm sosul fierbinte peste ei. Legăm borcanele și le acoperim cu pături până se răcesc. După aceea, reci le ducem la beci. SALATĂ DE POPINCI (1) 30 gogoșari, o
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
500 ml apă, 500 g zahăr, sare, foi de dafin, o ceașcă de boabe de muștar și piper Se pun în vase, separat și presărate cu sare, se lasă până a doua zi. Apoi se scurg de zeamă și se opăresc pe rând cu baițul făcut din oțet, ulei, apă, zahăr, sare, foi de dafin, boabe de muștar și piper. Se pun toate la fiert și se face un baiț în care opărim, pe rând, zarzavatul tăiat, apoi le amestecăm toate
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
zi. Apoi se scurg de zeamă și se opăresc pe rând cu baițul făcut din oțet, ulei, apă, zahăr, sare, foi de dafin, boabe de muștar și piper. Se pun toate la fiert și se face un baiț în care opărim, pe rând, zarzavatul tăiat, apoi le amestecăm toate la un loc și le dăm un clocot, după care fierbinți le punem în borcane. Legăm vasele și le punem în pături până a doua zi. SALATĂ DE TOAMNĂ (3) 1 kg
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cocoș, am plecat prin sat să găsesc un cocoș mare mare, cum mi-au cerut. m am întors acasă cu cocoșul achiziționat, ei au fos t mulțumiți și mi-au spus gut, gut... Solicitată, mama a pregătit îndată un lighean, opărește cocoșul, iar ei îl pârjolesc la flacăr a focului, după care, foarte glumeți, vrând să se distreze puți n, că se vede, se plictiseau, leagă cocoșul jumulit și pârlit, cu o sfoară de picioare și, în mijlocul camerei, sus în tavan
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
m-am repezit la el și am început să plâng în hohote, jelindu-l: Bietul meu boboc! Ce-am făcut eu? Mama m-a luat în curte, a adus repede un lighean, a pus la foc apă pentru a-l opări și-l curăța de pene. N-a durat mult și bobocul a devenit o friptură foarte delicioasă. Când tata a venit de la primărie să servească prânzul, nu mai contenea cu laudele pentru mama c-a făcut o mâncare pe cinste
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
trei degete câteva fire din fânul lor (strohuri) și-și spălau părul. Era credința că vor avea un păr des și negru, cum e coama calului. Înainte de amiază umpleau borș de putină folosind hoștine (tărâțe de grâu și de porumb opărite). Sânzâienele (Drăgaica) se sărbătoreau în ziua de 24 iunie de Sf. Ioan, când noi, copii fiind, mergeam cu toată familia, la mănăstirea la de Suceava. Mama ne spunea, mie și Oltei, cu o zi înainte să culegem de pe haturi flori
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
turna uncrop de leșie multă, se acoperea cu un țol curat obrocul și se lăsa până a doua zi dimineață. Era un miros plăcut, de prospețime în întreaga casă. Dimineața, se scoteau rufele din obroc, se puneau în ciubăr, se opăreau cu uncrop și se frecau pe maglă, de două sau chiar trei ori, cu săpun (de casă). Pentru clătit, le duceam la râu, tot cu tărăboanța. Luam iarăși maiul și scăunelul și le băteam, până ce ieșeau albe ca zăpada. Acasă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
trage afară abdomenul și intestinele și de aci totul merge Într-o perfectă Înlănțuire. Porcii introduși Într-o sală mai mică sunt amețiți, loviți În frunte cu un pistol percutor și de aci sunt azvârliți Într-un cazan unde sunt opăriți, după care intră În sala de curățire și tăiere În bucăți. Dar cu aceasta Încep alte operațiuni. Abatorul reprezintă În același timp o bursă de desfacere a cărnii la diverși cumpărători, dar În același timp e un mare centru de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
abia pe 15 august 1951 din starea de leșin și înșiră alte torturi la care au fost supuși cei din grupul său: au fost forțați să își mănânce arpacașul din genunchi, dar s-au prăbușit cu toții cu fața în gamelă, opărindu-se, fiind sleiți de puteri; au fost obligați să lingă mâncarea de pe jos; li s-a servit saramură în loc de apă; ținuți dezbrăcați, au fost fixați pe rând cu capul la perete, fiecare fiind obligat sub lovituri de bâtă să sărute
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Gherla nu au încetat torturile și umilirile. V.M. enumeră câteva dintre schingiuirile îndurate de către cei din seria sa în toamna lui 1951: au fost forțați să își mănânce arpacașul din genunchi, dar s-au prăbușit cu toții cu fața în gamelă, opărindu-se, sleiți fiind de puteri; au fost obligați să lingă mâncarea de pe jos, li s-a dat saramură în loc de apă, iar apoi excremente; ținuți dezbracați, au fost fixați pe rând cu capul la perete, fiecare fiind obligat sub lovituri de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
jucăuș și neastâmpărat și chiar și foarte obraznic. Și odată cum jucam și mă învârteam ca un titirez, am căzut într-un știob 9 cu lături pentru porc, în zoi până la gât. Noroc că n-a fost ferbinte, că mă opăream tot, biata mamă m-a scos, m-a spălat și mi-o dat altă cămeșă și nu m-a bătut. Odată am făcut o șura mică și am stricat multe cue. Și mama o spus: Când a veni tatătu, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
noaptea în sala de mese prin bunăvoința personalului. Pereții albaștri și o fotografie cu băile de la Govora compuneau peisajul sumar. Era cald. Calorifere care duduiau. Cald. Foarte cald. Vorba lui Danny de Vito, dacă scuipai pe cineva, riscai să-l opărești. Scriam printre băltoace de ciorbă pe care le ștergeam cu colțul pijamalei scămoșate. Și doctorii mă priveau îngăduitori. Parcă vrând să vadă dacă dă vreun rezultat metoda asta a mea. Scriam pentru a nu mai sta lungit în pat. Atunci când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mai mare preț pe un kil de carne. Un litru de ulei. Ceva serios. Un puști proxenet de la 15 ani mai era în bloc. Un handicapat de vreo 150 de kile, plus mă-sa cam de același calibru. Vara se opărea la cur și mergea crăcănat, ca o rață, să nu-și frece dureros bucile. Probabil era carne vie între cracii ei. Nici nu vreau să-mi închipui. Să-ți freci bucile și să ia foc, să scapere. Nu aveam contacte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ACI (aici), ATOLO (acolo), descopeream un alt personaj al familiei, TOLO (televizorul), ca și altul mai puriu din Galaxia Marconi, ADIO (radio). O frază pe care am rostit-o atunci însă merită un comentariu mai aparte: MAMAIE BAIE COCO (mamaie opărește cocoșul). Adică moartea îmi era descrisă eufemistic. Cocoșul acela nu murea. Pur și simplu, era îmbăiat. Era mai bine să fiu ferit de, cum să spun, realitățile crude ale vieții. Trebuia să știu cine e BOBBY (din Dallas), să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
repede o înghițitură de apă și se gândea imediat la familia lui ca să prindă putere ca și cum acest simplu contact mental ar fi fost suficient să declanșeze în complicatul organism uman o formidabilă energie atomo-nucleară. Lichidul ăsta răsuflat, incolor și inodor, opărit de puternica arșiță a zilei, era echivalentul apei vii din basmele noastre, apă capabilă să revitalizeze slăbiciunea corpului uman, ba la atingerea ei cel mort învia din nou la viață ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Sub arșița nemiloasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Învia Și Iisus Nazarineanul ! Și cocoșul a Înviat Și-au zis Maicii Domnului : - Când a Învia Cocoșul acesta Și a cântat Pe marginea strachinii Și din aripi a bătut Și pe jidani i-a stropit Și pe toți i-a opărit Și de-atunci Îs jidanii pestriți [= pistruiați] <endnote id="(22, p. 221 ; 64, p. 116)"/>. Pentru a justifica și culoarea roșcată a pistruilor, În unele legende populare ardelenești cocoșul Îi stropește pe evrei cu picături de sânge <endnote id="(22
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gard aruncatu-m-au <endnote id="(491, p. 313)"/>. Similar, Într-o baladă populară cu mai multe variante culese În Oltenia, Sfânta Maria și Sfânta Vineri aflate În Rai se plâng lui Dumnezeu că necredincioșii le chinuie : Cu apă ne opărește Cu ace ne-mboldește Inimioara ne-o topește. Dumnezeu Îi cere Sfântului Ilie să se Înarmeze cu săgeți (fulgere) și să-i prăpădească pe jidovi. Sfânt aprig și excesiv În imaginarul popular românesc, care a preluat o parte dintre atributele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dar nu sărăcăcioasă. Lenjeria, pentru toți ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. În lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”,. .țesea pânză de „borangic
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de o fericire mitică, în care voievodul, ca un semizeu, călăuzește noroadele cu puteri în cer și pe pământ. Divanul său e un mic Olimp. Domnul umblă prin țară să împartă dreptate supușilor și e întîmpinat cu clapon cu vin, opărit cu unt, după o rețetă rămasă de la un boier al lui Mavrichie-împărat. Belșugul alimentar din curțile și hanurile Moldovei este un aspect particular al unei rodnicii nebune de țară aproape necălcată de oameni. Într-o dumbravă numită Măr-Putred (nume sugerând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dar nu sărăcăcioasă. Lenjeria, pentru toți ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. în lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”, țesea pânză de „borangic
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
frigul, da’ cam de timpuriu, și ne-o adus o baie de campanie militară. Toată lumea la baie, la baie, la baie. Și baia aia de campanie nu ne putea da și apă rece... și era apa caldă de aproape ne opăream, și n-avea de unde rece, ca să o potrivească... O zis: „Intrați cum ați pute’, că n-avem ce face”... Și așa am făcut baie. Și cum am ieșit, cum m-am șters cu ștergarul, am și simțit aici În partea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din măsele. Iar uneori, cînd enervarea e prea mare, își împinge capul în față într-o poziție agresivă: fruntea i se încrețește, ochii i se bulbucă, gura i se rotunjește dînd drumul cuvintelor într-un fel de parcă acestea i-ar opări buzele. *„-Ce faci? - Citesc. - Nu scrii? - Ți-am spus doar: citesc!” Mă privește nedumerit. El crede, probabil, în scrisul continuu. *A.: „Nimeni nu te crede deștept, cînd te vede cum trăiești!” Norocul meu e că nu mă strădui pentru asta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu un cuțit ascuțit, numai ca să-i facă să dispară. Nu era deloc o zi rea pentru cineva care-și lua rămas bun de la viață. Am fiert apă într-o oală, am scos niște roșii din frigider și le-am opărit pentru a le putea descoji ușor. Le-am amestecat cu usturoi și legume tăiate mărunt și am făcut un sos de roșii în care am băgat apoi cârnați de Strasbourg. Între timp am pregătit o salată de varză cu ardei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]