57,813 matches
-
valachicum. Totuși, în documente folclorice au supraviețuit unele ecouri ale "duelului judiciar", dar nu cu arme, ci prin "luptă/trîntă voinicească". Cînd în basme sau balade eroii au de ales să se înfrunte "în săbii", "în puști" sau "în luptă", opțiunea este întotdeauna aceeași: "Ba în luptă, că-i mai dreaptă!". Dimitrie Cantemir Într-un capitol din Descriptio Moldaviae, cel privind "năravurile moldovenilor", Dimitrie Cantemir spunea că "vorba duel încă nu le este cunoscută". Deci, nu numai practica duelului nu era
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
ne-o predă apelând la Jules Verne: mesajul fanteziei, al imaginației debordante, al fascinației călătoriei și izolării de comunitate, în fine, al libertății absolute reclamate de toate personajele sale în confruntarea cu lumea este tocmai dezideologizarea și afirmarea exclusivă a opțiunilor individuale. O carte inteligentă politic și frumoasă literar a dat Lucian Boia în acest Jules Verne. Paradoxurile unui mit, un subtil elogiu al echilibrului și al privirii critice detașate, adecvate obiectului, adevărate aș zice.
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
Danemarca) sau cea semnată de Jens Andersen emit, provocator - și "în spiritul vremurilor", tot soiul de ipoteze scandaloase privitoare la viața particulară a scriitorului. Dincolo de disconfortul de a avea un geniu tutelar definit preponderent sau exclusiv prin prisma unei presupuse opțiuni pentru "un mod de viață alternativ", de bună seamă că publicul din patria lui Andersen va fi iritat de revenirea la o discuție penibilă și sterilă, începută în 1901, căreia se părea că i s-a pus de mult punct
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
reușitei profesionale), aflate pe muchia de cuțit care desparte iadul de rai, fericirea de dezastru, bunăstarea de mizerie. Personajele acestui volum, la fel ca cele din Povestiri din lumea nouă se află în imposibilitatea de a-și controla propria viață. Opțiunile decisive apar atunci cînd se așteaptă mai puțin, viața este un joc de ruletă la care se pierde sau se cîștigă în funcție de locul în care se oprește bila, fără ca moralitatea, pregătirea profesională sau talentele oamenilor să poată influența în vreun
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
d-lui Paleologu însuși... Această concepție conservatoare e pănă la un punct fatalistă. Al. Paleologu crede cu tărie în destin, socotind că acesta i-a dirijat și omogenizat experiența existențială: "Eu știu că în viața mea nu am avut nici o opțiune, sau am avut opțiuni minime, improbabile, care erau mai degrabă în obsesiile sau veleitățile mele. Dar nimic din ce mi s-a întămplat nu a fost decis de mine. Nici binele, nici răul. Este o mare coerență în această alcătuire
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
Această concepție conservatoare e pănă la un punct fatalistă. Al. Paleologu crede cu tărie în destin, socotind că acesta i-a dirijat și omogenizat experiența existențială: "Eu știu că în viața mea nu am avut nici o opțiune, sau am avut opțiuni minime, improbabile, care erau mai degrabă în obsesiile sau veleitățile mele. Dar nimic din ce mi s-a întămplat nu a fost decis de mine. Nici binele, nici răul. Este o mare coerență în această alcătuire, o mare simetrie și
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
recrearea unui sens al vieții. Viață, fatalitate, destin sunt accepții foarte diferite pentru una și aceeași biografie, în funcție de viziunea sau filosofia care le descifrează, le relevă sorgintea și finalitățile. Starea biografiei ca specie a istoriei literare, în alte părți o opțiune editorială de succes, mă interesează și voi face câteva sondaje privitoare la reușitele ei parțiale sau la indeciziile și inabilitățile ei la noi. Emil Manu, poet și critic, desprinde un episod din cea mai bună carte a sa de istorie
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
recrearea unui sens al vieții. Viață, fatalitate, destin sunt accepții foarte diferite pentru una și aceeași biografie, în funcție de viziunea sau filosofia care le descifrează, le relevă sorgintea și finalitățile. Starea biografiei ca specie a istoriei literare, în alte părți o opțiune editorială de succes, mă interesează și voi face câteva sondaje privitoare la reușitele ei parțiale sau la indeciziile și inabilitățile ei la noi. Emil Manu, poet și critic, desprinde un episod din cea mai bună carte a sa de istorie
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
este cetățean american, profesor de științe politice la University of Maryland, unul dintre principalii specialiști ai momentului în problemele comunismului și postcomunismului. Ion Iliescu este principalul reper al social-democrației românești de după 1989, iar Vladimir Tismăneanu nu face un secret din opțiunile sale politice liberale. Mai mult decît atît, după 1989 Vladimir Tismăneanu a fost unul dintre criticii duri ai politicii regimului Iliescu. Avînd în vedere antecedentele autorilor, nu puțini au fost cei șocați de apariția acestei cărți. Adversarii actualei puteri au
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
Alegătorul din țară nu contează, dă de înțeles tribunul, care subînțelege că puterea din România poate fi cucerită întinzînd mîna în străinătate. Pe de altă parte, prin această cerere, CVT nu numai că-i insultă pe evrei desconsiderîndu-le de fapt opțiunile pentru democrație, dar sub un aer aparent pro-semit, el ventilează ideea antisemită că evreii fac și desfac în politica mondială. Iar propunerea de troc, dacă-mi dați mie puterea va fi bine și pentru israelieni, subîntinde și o amenințare deloc
Interviu de două ori scandalos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12967_a_14292]
-
aranjamente, și ea ostenită de atîtea chefuri la care, bun înțeles, nu s-ar gîndi să renunțe și de atîtea complicități. Bombănelile nu sînt decît un paravan transparent, un alt truc la care apelăm de atîtea ori cînd ne ascundem opțiunea adevărată. Antologică este, după părerea mea, scena în care Malvolio citește scrisoarea pe care o primește, chipurile, de la stăpîna sa, Contesa Olivia. O declarație de dragoste nebănuită, care îi poate schimba destinul acestui biet și prețios servitor. Atît de orbit
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
doi vecini de rubrică. Pe aceeași pagină în care Dan Pavel, politologul care a devenit consilierul lui Gigi Becali, scrie despre „Democrație pe-apucatelea”, Toader Paleologu își intitulează comentariul „Oierul gentilom și maestrul de politologie”, luîndu-l peste picior pe Pavel pentru opțiunea pro Becali a acestuia. „Oier cu cazier. Gigi Becali, condamnat penal!” titrează EVENIMENTUL ZILEI. Altfel spus Becali a pierdut procesul cu Anghel Iordănescu, urmînd să-i plătească despăgubiri pentru insultă și calomnie antrenorului echipei naționale de fotbal. Același ziar afirmă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
Greco sau pentru muzica de jazz. Atracția principală a fost însă prezența capilor existențialismului, curentul filosofic la modă. Peste tot, și în afara localurilor, în paginile gazetelor, în biblioteci, pe băncile de pe bulevard se dezbăteau aprins teme la ordinea zilei: libertate, opțiune, angajare în definiția cărturarului. Numele lui Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Albert Camus fluturau pe toate buzele. Idolul momentului era un bărbat scund, urât, cu mersul poticnit, bâjbâind printre scaune, fiind amenințat de orbire. Se zvonea că Sartre poate fi
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
ograda ta vine rar ceva din afară și la fel de rar iese ceva de aici. O recentă anchetă a unui săptămînal bucureștean privind «cărțile anului» ne-a dovedit cît de zonată este viața literară, cît de «locale» sînt (în dese cazuri) opțiunile, cît de limitate sînt judecățile de ansamblu”. Difuzarea tipăriturilor e total nesatisfăcătoare: “Nu mai vorbim de marea pierdere «în adîncime»: circulația ideilor propulsoare și fertile e grav amputată iar o carte de valoare riscă să fie frustrată de ecoul cuvenit
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
din Anglia ar putea soluționa problema circulației cărților, Profesorul Deletant încheie scurta noastră întrevedere exprimându-și scepticismul față de proiectele culturale ample, care presupun strângerea oficială de fonduri, de cele mai multe ori irosite în acțiuni de fațadă sau deturnate în scopuri meschine. Opțiunea sa se îndreaptă, în schimb, către promovarea individuală a studenților, către contactul personal cu reprezentanții tineri ai culturii românești; este o politică a pașilor mărunți și implicit o lecție de realism.
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
decât veacul de Cinghiz Aitmatov trenurile pline de ostași cu steaguri sau de răniți aduc un eșantion din istoria lumii). Dacă ar fi să o iau de la început, dacă timpul s-ar întoarce și am fi din nou în 1954, opțiunea mea ar fi tot cititul. Aș citi însă mai multe cărți bune. Și aș avea grijă ca lumina să-mi cadă întotdeauna cum trebuie pe paginile cărții, ca să-mi menajez vederea și să pot citi până la adânci bătrâneți.
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
aducerile aminte despre vechii prieteni din mediul literar și din alte medii. Cât privește sarcasmul, acesta exprimă, fără doar și poate, un temperament, o pornire a firii, o predispoziție. Dar este, în același timp, ca act derivat, și expresia unei opțiuni estetice, a raportării la un model estetic. Nici o îndoială nu poate fi că modelul este Bacovia, poetul sarcasmelor organic asimilat de Ileana Mălăncioiu (despre un vers al lui ne spune că i-a intrat „pur și simplu în sânge“), parte
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
supuși Noica, Eliade, Cioran, ei nemaiavând cum să se apere. Deci trebuie alții să o facă. Nici Eugen Jebeleanu nu se mai poate apăra, și el atacat în lipsă și deseori pe nedrept. Va fi avut Jebeleanu păcate, erori de opțiune politică, dar uită azi cei care îi văd numai erorile faptul că în jurul său se strângeau, în anii dictaturii ceaușiste, toți nemulțumiții din lumea literară, că a inițiat proteste, că i-a luat public apărarea Monicăi Lovinescu, terfelită în chiar
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
ilustru. Cine a mai îndrăznit? Să remarcăm ceea ce am remarcat și altă dată la Ileana Mălăncioiu: spiritul larg de comprehensiune literară, capacitatea de a prețui literar pe cineva de care o despart convingerile politice sau de alt ordin. “Timpul și opțiunile” au îndepărtat-o, de pildă, de Ion Gheorghe, dar continuă să creadă că de la el “vor rămâne câteva cărți de poezie adevărată”. Și de Nichita Stănescu multe au despărțit-o, ceea ce nu o împiedică azi să afirme cât se poate
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
și de denaturare a caracterelor: „Din încurajările date din belșug se naște acea pepinieră de minori ai artei, care jură in verba magistri, pierd orice simț autocritic, orice control asupra lor și o iau razna în arena literelor” (p. 107). Opțiunile sale estetice vor merge în permanență alături de Coșbuc, Sadoveanu, Iosif sau Anghel, cu ultimii trei chiar asociindu-se în redacția publicației „Cumpăna” (în 1909). Îl va susține de asemenea pe Octavian Goga, pe care îl va socoti în 1907 că
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
cel puțin ciudat dacă ținem seama de orientarea criticului spre literatura de inspirație rurală), fie dintr-o mai generală inapetență a lui pentru politic (ceea ce ar fi iarăși ciudat pentru cineva care vine din Ardealul oprimat și își exprimă clar opțiunea pentru poezia politică, a cărei istorie este relatată pe scurt în patru foiletoane din vara lui 1907). După exigențele de astăzi, l-am fi vrut pe Ilarie Chendi un editorialist mai implicat. Îngrijitorii ediției dezmint în note (p. 302-304) o
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
Zanne nu se aflau pe masa de lucru a nici unuia dintre dragii dar bătrânii editori români de texte de specialitate. Ediția anastatică s-a impus, astfel, ca singura soluție rapidă (v. vol I., p. 17). Am reflectat îndelung asupra acestei opțiuni editoriale de la sfârșitul lui decembrie, când am văzut primul dintre volume. Am avut o serie de dubii, căci, pentru mine, un editor de text este un om care retrăiește, borgesian, scriptul pe care îl îngrijește, străduindu-se să îl pregătească
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
vieții politice (implicarea bisericii în politică, catedrala neamului, intelectualii în politică, limba de lemn). Paradoxul acestei cărți este acela că deși este plină de informații, ea nu ajunge la nici o concluzie evidentă, nu pare a fi în măsură să reliefeze opțiuni ale autorilor și să sugereze eventuale soluții. Prin indici statistici și comparații cu situația din țările occidentale sau din alte state foste comuniste autorii pun în evidență situația excentrică a vieții politice românești, fără a schița însă vreo cale de
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
la Meister Eckhardt și încep să-i ascult înțelepciunea și tăcerea grăitoare“. Prozatorul năzuiește la un erchilibru prin spiritualizare, ceea ce implică nu doar lepădarea balastului așa-zicînd istoric al experienței care l-a marcat adînc, ci și, poate încă mai tulburător, opțiunea între a scrie și a trăi. Hamletismul propriu scriitorului: „A scrie sau a trăi? Avem arta pentru a suporta realitatea! Pînă azi parcă nu mi-am trăit viața. Am citit-o într-o carte în timp ce scriam alte cărți“. „Viața nouă
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
fi mers dinspre valorile sigure, incontestabile, dinspre nucleul dur sau sâmburele fructului (care e canonul), spre valorile ce nu întrunesc încă unanimitatea (nici măcar majoritatea) voturilor criticii și ale conștiinței publice, spre partea moale a fructului, unde se pregăteau surprizele de opțiuni din câmpul apropiat al contemporaneității. Să fi început cu Eminescu și Caragiale sau cu Doinaș, Sorescu, D. R. Popescu și Breban (ultimul nume există pe lista monografiilor redactate), în nici un caz cu Groșan și Agopian sau cu Cristian Popescu și
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]