2,429 matches
-
grea însă este a dirige întruparea opului dramatic, conceput în idee. Pentru asta trebuie ca toate elementele conștiinței artistice să fie date, căci fiecare moment trebuie cugetat și privit în referința sa cu toți factorii coactivi. Tonul fundamental al întregului op și a diferitelor caractere, tempo în toate nuanțele sale, raportul dintre espresia generală a creației sufletești și caracterul individual în toate momentele sale, a etății, a naționalității, a dispoziției sufletești, a patosului, consunetul fiecărei figuri speciale cu sensul întregului op
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
op și a diferitelor caractere, tempo în toate nuanțele sale, raportul dintre espresia generală a creației sufletești și caracterul individual în toate momentele sale, a etății, a naționalității, a dispoziției sufletești, a patosului, consunetul fiecărei figuri speciale cu sensul întregului op, nivelarea posibilă a tuturor inegalităților născute din puterile neegale ale actorilor, apăsarea puterii prea mari, învioșarea lîngezirei, subordonarea fiecărui tip și fiecărei situațiuni sub legea supremă a unității estetice, toate aceste are să le considere o directură adevărată la repetiții și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o activitate ce folosește artei și onoră pe artist, iar nu numai un mecanism gol, ce nu lasă în urmă-i decât dezgust. {EminescuOpXIV 366} O piesă clasică nu se poate prepara îndestul de mult și de îngrijit, căci un op care ia în dispozițiunea sa toate puterile spiritului și a inimei cere o adevărată adâncire din partea actorului. Aceștia se onoră pe ei înșii prin seriozitatea ce o arată întru pregătirea acelora, și publicul este prin asta dispus la o mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toate puterile spiritului și a inimei cere o adevărată adâncire din partea actorului. Aceștia se onoră pe ei înșii prin seriozitatea ce o arată întru pregătirea acelora, și publicul este prin asta dispus la o mai mare stimă față atât cu opurile de artă cât și cu artiștii. Este apoi o experiență veche cum că înălțimea culturei unui artist se dovedește prin conștiințiozitatea repetițiilor, pe când ușurința și frivolitatea în aceste preparări pentru reprezentare sânt caracteristice lipsei de talent și a rutinei. De
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cât și cu artiștii. Este apoi o experiență veche cum că înălțimea culturei unui artist se dovedește prin conștiințiozitatea repetițiilor, pe când ușurința și frivolitatea în aceste preparări pentru reprezentare sânt caracteristice lipsei de talent și a rutinei. De aceea nici un op clasic care a pauzat mai multă vreme n-ar trebui să se deie fără probe preparatorii, chiar daca montarea ar fi aceeași. Însă când chiar opuri de-o compoziție măreață și de un cuprins adânc se dau ne-ntrege și lacunare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceste preparări pentru reprezentare sânt caracteristice lipsei de talent și a rutinei. De aceea nici un op clasic care a pauzat mai multă vreme n-ar trebui să se deie fără probe preparatorii, chiar daca montarea ar fi aceeași. Însă când chiar opuri de-o compoziție măreață și de un cuprins adânc se dau ne-ntrege și lacunare în înțelesul reprezentării, atunci scena își slăbește nervul puterii sale și-și pierde influința asupra artiștilor și a publicului. Căci prin nimic nu se favoriză
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
este o condiție sine qua non pentru esersarea artei. Cu această cerere, care, prin o arhitectonică a artei noastre, o îngrădește față cu ușurința diletantismului și-i asigură o poziție mai naltă, ne-am întors la punctul de purcedere al opului nostru, care, dezvoltând organismul artei reprezentărei în toate părțile ei, pune prin asta fundamentul pentru o cultură sistematică în arta noastră, desenând cercul tuturor disciplinelor și a momentelor ei cari trebuiesc învățate teoretic și practic în vrun institut viitor destinat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
știutori trăiește-ntr-adevăr știința. Într-asta consistă demnitatea chemărei științifice și tot într-asta lipsa de valoare a diletantismului curat personal și subiectiv, în genere van, întra-sta-n fine rușinea mărunțușerilor literari, a căror spirit samănă pe deplin bibliotecelor de-mprumut unde opurile de știință se câștigă și se-mprumută... pentru groșița de citit. După aceea lucrarea omului singular în și la științe mai are de scop ca el să contribuie, cel puțin după putința [lui] la progresul ei, și afară de-aceea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cărți cititorii - unde se-nțelege că nu poate fi vorba decât de operele plasticei, în distingere de muzică și poezie. Litera e moartă, opera de arta are o viață proprie; cartea presupune înțelegere daca e să devie mediu al științei, opul de artă, sau mai bine zis operele de artă, își crează-n mare parte priceperea lor proprie, ele se fac înțelese prin sine însele. Toate astea nu sânt însă decât deosebiri de grad. Toate combinările noțiunilor artă și știință, precum
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
estetic; aicea stau înainte de toate artele acelea cari nu se numără la artele proprii, acelea adică a căror exercițiu consistă numai într-o manifestațiune de viață fizică or spirituală (or amestecată din amîndouă), într-o activitate care nu creează un op de artă obiectiv, care se efectuează afară de personalitate, ci o preface pe ea însăși într-un op de artă momentan, unde așadar artist și op de artă sânt identice. Pentru femei danțul, pentru bărbați e esercițiul gimnastic acelea ce ne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căror exercițiu consistă numai într-o manifestațiune de viață fizică or spirituală (or amestecată din amîndouă), într-o activitate care nu creează un op de artă obiectiv, care se efectuează afară de personalitate, ci o preface pe ea însăși într-un op de artă momentan, unde așadar artist și op de artă sânt identice. Pentru femei danțul, pentru bărbați e esercițiul gimnastic acelea ce ne arată numai pentru un moment personalitatea în lumina cea mai bună a frumuseței și înfrumusățează și înnobilează
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
viață fizică or spirituală (or amestecată din amîndouă), într-o activitate care nu creează un op de artă obiectiv, care se efectuează afară de personalitate, ci o preface pe ea însăși într-un op de artă momentan, unde așadar artist și op de artă sânt identice. Pentru femei danțul, pentru bărbați e esercițiul gimnastic acelea ce ne arată numai pentru un moment personalitatea în lumina cea mai bună a frumuseței și înfrumusățează și înnobilează mișcarea ei și, mijlocit, chiar figura ei. Însă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
frumusețe. La vorbit și citit modul și forma cum acestea se-ntîmplă probează gradul de cultură; declamarea; i mimele ce-o acompaniază descopăr multe, până și din individualitatea internă a unui om.; ele sânt semnul grației. Chiar declamațiunea nu creează un op de artă propriu, însă, executată în conformitate cu arta, ea poate să influențeze mai îmbucurător și mai binefăcător decât un asemenea op de arte însuși. Cântarea se apropie mai mult de arta proprie, ce țintește la orearea unui op ce există pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acompaniază descopăr multe, până și din individualitatea internă a unui om.; ele sânt semnul grației. Chiar declamațiunea nu creează un op de artă propriu, însă, executată în conformitate cu arta, ea poate să influențeze mai îmbucurător și mai binefăcător decât un asemenea op de arte însuși. Cântarea se apropie mai mult de arta proprie, ce țintește la orearea unui op ce există pentru sine și deosebit de persoană; însă totuși ea-i esențial conținută în cercul personalității, se arată ca o manifestațiune numai a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu creează un op de artă propriu, însă, executată în conformitate cu arta, ea poate să influențeze mai îmbucurător și mai binefăcător decât un asemenea op de arte însuși. Cântarea se apropie mai mult de arta proprie, ce țintește la orearea unui op ce există pentru sine și deosebit de persoană; însă totuși ea-i esențial conținută în cercul personalității, se arată ca o manifestațiune numai a propriului organism și descopere, pe lângă frumuseța exterioară a tonului, încă și aceea a unei mișcări interne. Cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
frumosului cu aceeași tărie cu care această dezvoltare se urmărește puțin în privirea moralității * și numai în cea a inteligenței, aceea nu va fi de ajuns pe calea graduală a exercițiului, ci numai prin o instrucțiune regulată și prin explicarea opurilor de artă. Cu toate astea muzica este totuși încă aceea dintre arți care stă mai aproape de cultură; toate celelalte, artele plastice și poezia, nu au mai mult raport cu cultura, ca perfecționare reciprocă a personalității, decât oricare altă chemare de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
va aduce la maturitatea cea mai naltă și la cea mai bogată manifestațiune. Cea mai intimă și prețioasă întrunire a culturei cu frumuseța zace în acea frumusețe a vieții menționată mai sus. Omul e cel mai nalt și mai nobil op de artă al naturei; într-un sens și mai nobil, el ar trebui [să fie] și cel mai frumos op de artă al artei, al propriei sale puteri creatorie, libere, conștii, morale. Cultură în sensul său primitiv va să zică: figură, formă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
culturei cu frumuseța zace în acea frumusețe a vieții menționată mai sus. Omul e cel mai nalt și mai nobil op de artă al naturei; într-un sens și mai nobil, el ar trebui [să fie] și cel mai frumos op de artă al artei, al propriei sale puteri creatorie, libere, conștii, morale. Cultură în sensul său primitiv va să zică: figură, formă, frumusețe; un suflet într-adevăr cult va fi așadar acela a cărui ființă și viață, simțire și faptă va urma
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
individualității și ca pretențiune față cu individualitatea: (lucruri d-astea 234r s-au obicinuit a se numi cu deosebire simțire, în loc de [a] trece înapoi la elementele individualității și la amestecul acestora). De aceea nu posedă literatura noastră până azi alte opuri asupra vieții de om cult decât de acelea cari conțin reguli curat empirice mai mult asupra decenței, convenabilității, a șicului și a celor ce șed bine în relațiunile noastre cu oamenii. Nouă însă ni s-a arătat clar cum că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
13 mai 1897, Marian i-a oferit lui Gorovei toată colecția sa de cimilituri românești, în schimbul notițelor despre botanica populară alcătuite de acesta din urmă în colaborare cu Mihai Lupescu. „Așa cred - își încheia Simeon Fl. Marian epistola - că atât opul Dv. despre cimilituri, cât și al meu despre Botanică vor fi complete” (8). Acest „troc” fără precedent (cel puțin ca amploare) s-a produs, dar fără știința și acordul folcloristului Mihai Lupescu, care, ulterior, i-a cerut lui Marian să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Furet, Paris, Mouton, 1965. 30 Livre et Révolution, Colocviul Institutului de Istorie Modernă și Contemporană" Mélanges de la Bibliothèque de la Sorbonne, 1987. 31 Daniel Mornet, Les Origines intellectuelles de la Révolution française (1715-1787), Paris, Armand Collin, 1933, p. 3. 32 Alphonse Dupront, op, cit., p. 232. 33 Într-o foarte recentă și remarcabilă lucrare, apărută după susținerea acestui curs, Les origines culturelles de la Révolution française (Le Seuil, 1990), Roger Chartier explică și condensează ideea potrivit căreia nu Epoca Luminilor a produs Revoluția, ci
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
c(t ș( specifice ale oamenilor, imaginea statului ca proiect rațional, "o mașină" construită ș( condusă de oameni cu interesele lor subiective ridicate la rang de lege, nu poate fi acceptată. "...stat ș( societate s(nt departe de-a fi opuri a mult lăudatei minți omenești... ele s(nt fapte ale naturii" (Eminescu, 1905, p.1, apud. Călinescu, 1976, vol. 2, p.13). Ideea determinismului cauzal (n viața socială orientează atenția către "interior", către destinul fiecărui popor (n parte. Fără a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de George (Gigi) Becali; pentru amănunte, vezi Alexandru Radu, Partidele politice românești după 1999, Ed. Paideia, București, 2003. 21 Daniel Dăianu, România și Uniunea Europeană, 2000, citat de D. Pavel și I. Huiu, op. cit., p. 368. 22 D. Pavel, I. Huiu, op, cit., p. 478 23 Alianța dintre PDSR, PSDR și PUR (constituit în decembrie 1991 și rebotezat Partid Conservator după 2004) s-a numit Polul Democrației Sociale din România (PDSR). 24 Rezultatele complete ale alegerilor parlamentare sunt redate în Anexa nr.
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
a îndoielii și apodicticitatea judecății, proprii adevăratului raționalism. Voltaire e mai curând „rezonabil” decât „raționalist”, dar nici totdeauna foarte rezonabil: multe din opiniile și sentințele lui sunt de o suficiență uimitoare, în special în acest Essai sur les moeurs, enorm op pe care scriitorul citat de mine mai sus îl numește „compendiu” (ceea ce oricâte libertăți ne-am lua față de lexic, n-ar trebui să însemne altceva decât... „prescurtare”). În Essai sur les moeurs se găsește un capitol, al LXXXII-lea, intitulat
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
History of the „United Romanian Society” - Istoria „Societății Uniunea Românilor”, scrisă Împreună cu Eugene S. Raica și editată În 1995. Au urmat, În 1997 și 1999, două volume intitulate Cuvinte despre românii-americani, foarte bine primite de specialiștii acestei teme. După trei opuri cu caracter autobiografic - Borloveni (1999), Bucureștii. Puccini 4 și Împrejurimi (2000) și Întîmplări și vise (2001) -, istoricul Alexandru Nămoianu a oferit celor interesați de rezultatele investigațiilor sale Încă o carte: În America, la „Vatra Românească” (Editura Minerva, București, 2001, 200
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]