424 matches
-
de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Prin lucrările de consolidare-conservare
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Pentru construcțiile din castru
Potaissa () [Corola-website/Science/307062_a_308391]
-
și blocurile de parapet ale stilului attic festonat. În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripția și friza cu arme. Celelalte exponate sunt constituite de colecțiile ceramice (vase aparținând culturii Hamangia, ceramică getică, amfore grecești, romane și bizantine), opaițe, unelte, podoabe, fragmente de apeducte, sculptură, documente epigrafice. Lecturi suplimentare
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
în subordinea Muzeului de Istorie Natională și Arheologie din Constanța, într-o cladire nouă. În "Muzeul Arheologic" Histria sunt expuse piese de arheologie greacă, romană și bizantină, provenind din cercetările de la Histria și din împrejurimi: amfore, inscripții, vase ceramice, sticlă, opaițe, podoabe, basoreliefuri elenistice, documente epigrafice. Prin ordonanța nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, Histria a fost înscrisă prima pe lista celor 5 zone de interes arheologic
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]
-
de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Situl arheologic din punctul
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
transsilvanica"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), brioală ("Ligusticum mutellina"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), arnică ("Arnica montana"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), mirodea ("Hesperis nivea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), opaițul Munților Rodnei ("Lychnis nivalis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), verzișoară de munte ("Sempervivum montanum"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), foaie-grasă (cu specii de "Pinguicula vulgaris" și "Pinguicula alpina"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), ranunculus ("Ranunculus thora
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
aspecte privind formarea poporului român în opera lui Nicolae Iorga, în Hierasus, III, 1981, p. 145-150. 19.Evoluția habitatului din bazinul Somuzului Mare, în zona comunei Preoțești, în Suceava, VIII, 1981, p. 169-182 (în colaborare cu St. Manea). 20.Un opaiț român descoperit la Plavalari (comunicări Udesti, jud. Suceava) în Suceava, VIII, 1981, p. 553-556 (în colaborare cu M. Cămilar). 21.Aspect sau fenomen de tip Sudiți?, în Suceava, IX, 1982, p. 479-486. 22.Începutul primei epoci a fierului în nordul
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
paie, de secară. Mobila aproape că lipsea cu totul, ea se compunea din patul de nuiele,apoi din scândură, o laiță dintr-o scândură lată - pentru primirea oaspeților, masa și alte câteva obiecte simple. Cea mai frecvent întrebuințată lampă era opaițul, un vas de ceramică în care se punea grăsime și un muc de cârpă, care dădea o lumină palidă. Pe lângă obiectele necesare deservirii casnice fiecare familie mai avea obiecte de prelucrare a lânii (dăracul, pieptenii de lână), obiecte de prelucrare
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
acele schimbări de culoare, de la verdele jadului la albastru de cobalt, nisipul, aur încins, diminețile triumfătoare de la Mamaia, Cazinoul și în centru statuia lui Ovidiu, iar la câțiva pași, pe strada Traian, dugheana bunicului, ticsită de ulcele de lut ars, opaițe, amfore, sticluțe irizate, figurine ciobite, descoperite în săpăturile străvechiului Tomis, totul era făcut să incinte, să neliniștească, să tulbure, să șlefuiască sufletul unui copil". Familia Marcoff locuiește în Constanța până în 1916, refugiindu-se în timpul războiului la Brăila, apoi la București
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
ca le-au dat foc zmeii paraleii!"). Apoi ea trebuie să întoarcă vasele cu gura în jos pentru ca acestea să nu răspundă la poruncile Sfintei Vineri rămasă în afara casei după diversiunea creată de femeie. Singurul obiect care poate răspunde este opaițul uitat cu fața în sus, dar și acesta atunci când sare de pe poliță se sparge. Femeia scapă asfel nepedepsită de păcatul de a fi lucrat vinerea, nu înainte însă de cântatul cocoșului și nici fără a i se reaminti: "Ai scăpat
Sfânta Vineri () [Corola-website/Science/314019_a_315348]
-
i se reaminti: "Ai scăpat acum, dar n-ai să-mi scapi altă dată!". Aceste istorisiri sunt foarte asemănătoare celor despre strigoi, unde la fel obiectelelor le este poruncită înlesnirea accesului moroiului în casă, dar niciunul din obiectele strigate, în afara opaițului uitat cu gura în sus, neputând răspunde. De asemenea spiritul dispare la auzul cântecului cocoșului. O altă tradiție ceva mai nouă asociază numele de Sfânta Vineri, Sfintei Parascheva numele căreia în greacă înseamnă "vineri". Aceeași evoluție o putem observa și
Sfânta Vineri () [Corola-website/Science/314019_a_315348]
-
drumului roman Apulum-Napoca. Era un punct militar și vamal. Substrucții de clădiri din piatră romane au fost găsite în vatra satului. Din acest teritoriu provin fragmente de vase aflate la muzeul din Aiud (inv. 3411, 3511), cărămizi ștampilate, fragmente de opaițe de lut, o cheie, capiteluri de coloane, o statuie de bronz reprezentând „un genius” înaripat MIT 4231, o fibulă, un glob de bronz, expuse la muzeul din Aiud 3400, o monedă de argint, etc. Materialul arheologic găsit la fața locului
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
în parte donat muzeului din Alba Iulia, piesele mai puțin valoroase devenind exponate în cadrul micului muzeu de la școala generală din localitate. Materialul arheologic descoperit aici este divers: altare închinate zeităților romane, monumente funerare, țigle și cărămizi ștampilate, vase din ceramică, opaițe, fusaiole pentru tors. Cele două altare romane descoperite la Stremț sunt dedicate zeițelor Diana și Nemesis și prezintă interes prin inscripțiile lor. Altarul dedicat zeiței vânătorii, pădurilor și lunii, Diana, are următoarea inscripție în latină: Specialiștii de la muzeul din Alba
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
care au dispărut din limba comună și sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieșite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiț, colibă etc. • arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunțare, ieșite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi și structuri sintactice învechite: 2. Regionalismele sunt cuvintele și formele de limbă specifice vorbirii dintr-o
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
plăci de os sau pe pereții din unele peșteri din Asia, America de Nord sau Europa. Sau de ce în peșterile din Spania și Franța, unde sunt capodopere ale picturii rupestre, nu s-au găsit nicio urmă de fum, torțe, focuri sau de opaițe de seu. Sunt prezentate concluziile paleontologului francez Henri Martin (din 1911-1913) și ale arheologului britanic Paul Bahn (din 1980-83). Conform acestora, triburile Cro-Magnon au domesticit caii și câinii încă de acum 30.000 de ani (deci la scurtă vreme după
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
obștiile sătești. Până în 313, creștinismul a pătruns în Dacia și Moesia, răspândit de misionari creștini, contribuind la strângerea legăturilor daco-romanilor cu romanitatea sud-dunăreană și la continuarea românizării în regiunile nord-dunărene. Prezența creștinismului pe teritoriul Daciei este dovedit de numeroasele descoperiri: opaițe cu semnul crucii, basilici că cele de la Sucidava din secolul VI, Tomis (secolele IV-VI). Au apărut treptat episcopate că Justiniana Prima sau Tomis. Originea latină a creștinismului românesc este dovedită de termenii creștini din limba latină: "Dumnezeu-Domine Deus, cruce
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
colegii aveau rol de pompieri în orașe, fiind împărțiți în decurii și organizați în colegii de tip paramilitar. Centre importante erau și așezările rurale, ca Micia unde era prelucrata piatră, Cristești-centru de olărit. Erau des întâlnite cărămidăriile și atelierele de opaițe și statuiete. Producția meșteșugăreasca și agricultură s-au intensificat, ceea ce a dus la dezvoltarea unui comerț intens.Numeroși negustori de origine orientala sunt atestați în inscripții. Existau și un schimb cu celelalte provincii române și în afara pe langă comerțul intern
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
rol decisiv în privința integrării populațiilor migratoare ce s-au stabilit pe teritoriul imperiului. S-au găsit dovezi literare și arheologice ce datează din secolul IV în spațiul nord-dunărean, ca gema de la Potaissa, donariul de la Biertan, discul cu monograma lui Christos, opaițe din bronz decorate cu semnul crucii, părți ale unui candelabru din bronz, ce atestă prezența unor lăcașuri de cult. Pe ruinele fostului castru român de la Porolissum sunt atestate biserici creștine. S-au găsit urme de bazilici la Sucidava și la
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Cândești - Ciurel, creată de populațiile autohtone în secolele V - VII. Descoperirile din așezarea de pe Valea Sopotului evidențiază ocupațiile și meșteșugurile unei populații sedentare: agricultura, creșterea animalelor, olăritul, fierăritul, torsul sau țesutul. Mărturiile creștine existente în arealul de locuire (de exemplu opaițul de factură bizantină) argumentează continuitatea de locuire și legături strânse cu civilizația romano-bizantină și apoi bizantină, centrul de difuzare a creștinismului. Apărută din timpuri străvechi, așezarea de pe Valea Sopotului, datorită sporului natural al populației și oportunităților create de întretăierea unor
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
a turnat și s-a stins var. Conform listelor realizate mai târziu, din Iordănești au existat cel puțin 5 victime ale Masacrului de la Fântâna-Albă: Nicolae Halac a lui Simion, Ion Halac a lui Dumitru, Dumitru Halac a lui Grigore, Dumitru Opaiț a lui Mihai, Constantin Molnar. etc. . Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. În anul 1946, autoritățile sovietice au schimbat denumirea satului în
Iordănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316125_a_317454]
-
descendent al povestitorului), preotul Cosma (preotul satului Humulești). Construcția a fost restaurată în 1937 prin grija lui Nicolae Iorga. Alte restaurări s-au efectuat în: 1960, 1975, 1988. Expune obiecte care au aparținut familiei Creangă (vârtelniță, roată pentru depănat, sucală, opaiț, ladă de zestre, blidar, pieptănuși, laviță), cărți poștale cu autograf, manuale școlare ("Metodă nouă de scriere și citire"; "Învățământul copiilor"; "Geografia județului Iași"), grafică de Eugen Taru (12 lucrări inspirate din "Amintiri din copilărie"). Casa memorială Ion Creangă din Humulești
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede. Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. În Evul Mediu timpuriu în apropiere au mai existat 2 mici sate ("Párdé" la sud, în zona izvorului văii Pordeiului, și "Kovácsteluk" la
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
circulară și turn pe traseul curtinei. Pe lângă materialele din secolele XIV-XV, pe platoul din fața cetății s-au mai descoperit două bordeie din secolul al III-lea e.n. și materiale precum ceramică, cute de ascuțit din gresie, un fragment mic de opaiț, o fibulă de bronz cu piciorul întors pe dedesubt, precum și două monede romane imperiale de argint, una cu efigia lui Marcus Aurelius, cealaltă cu a lui Commodus. Ruinele cetății Oratea, cu cod RAN , sunt înscrise în Lista monumentelor istorice din
Cetatea Oratea () [Corola-website/Science/328304_a_329633]
-
nivelul mării. Legătura între terase se făcea printr-o scară cu trepte largi și înalte din calcar. Amenajările muzeistice adăpostesc colecții de mărfuri de pe corăbii, găsite în magaziile edificiului: ancore, lingouri, greutăți, amfore cu vopsele și rășini, statuete, colecții de opaițe, placaje de marmură, mozaic policrom, capete de pilastru. În fostele magazii sunt expuse monumentele epigrafice descoperite în diferite centre din Dobrogea.
Edificiul Roman cu Mozaic () [Corola-website/Science/331332_a_332661]