110,211 matches
-
Dorin-Liviu Bîtfoi De câțiva ani, Zamfir Bălan s-a remarcat ca un editor foarte minuțios și consecvent al lui Panait Istrati. Publicată anul trecut la Editura Istros din Brăila, cartea sa despre opera marelui scriitor prezintă - într-o succesiune cât se poate de firească, deși marcată de dificultățile temei - concluziile analitice ale muncii sale de cercetător. Ea urmează de altfel câtorva studii cu subiecte din aceeași arie de interes apărute în diverse reviste
O abordarea stereoscopică a lui Panait Istrati by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15389_a_16714]
-
război mondial (1943). Dacă e adevărat că acest gen se naște din biografie, se poate confirma că într-adevăr trecerea Mariei prin lume a fost de excepție, demnă de a unui mare romancier, dintre cei a căror viață a făcut operă (Karen Blixen sau Marguerite Yourcenar ar fi de pomenit, dintre doamne, în acest context). între "valurile întâmplării", cunoștința cu Emil Cioran, la Paris, înseamnă un punct de referință. America de Sud, Havana, Roma - drumuri, întâmplări... până ce a devenit ea însăși, cum spune
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
Zambrano. Confesiunea - gen literar. Cu cinci scrisori inedite de la Emil Cioran. Traducere din spaniolă: Mariana Sipoș. Editura Amarcord, 2001. Cu doi ochi stângi Dintre sutele de monografii dedicate lui Shakespeare - documentariste, romanțate, sau strict pilduitoare - cea a lui Burgess este opera unui prozator (de altfel, cu mare carieră în acest sens, fiind autorul scenarizatei Portocale mecanice). Având în minte acel Totus mundi agit histriones, biograful îl... joacă pe Shakespeare în marele rol al propriei vieți, punându-l uneori să interpreteze replici
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
evoluția lor, am încercat să surprind măcar parțial posibilitățile de valorizare și cum funcționează ele. Conceptual, provocarea că ne aflăm în fața unei perioade de schimb de generații și că trebuie să acceptăm că sistemul este învechit a fost lansată de Opera Națională București: dar Ludovic Spiess nu s-a limitat la vorbe - contrazicând obiceiul pământului - și a pornit o adevărată campanie de promovare a vocilor tinere, introducând în toate distribuțiile debuturi, completând ansamblurile etc. Ultimele două premiere s-au bazat aproape
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
și de Ștefa Ignat cu intgeligență muzicală. Pescuitorii de perle s-a dovedit de asemenea o experiență reușită cu protagoniști convingători (Roxana Briban, Marius Brenciu, Iordache Basalic, Valentin Vasiliu). O aceeași gândire managerială a prezidat și la noua producție a Operei din Constanța cu Madama Butterfly. Conducerea teatrului a acordat încredere unei echipe proaspete: Stela Sârbu este o soprană care merită atenție pentru modul în care și-a dus rolul, copleșitor, cu putere de concentrare și soliditate a cântului; Claudia Codreanu
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
a se urca pe scenă. Aș enumera doar câteva momente din ultimele două-trei luni, din care se desprinde o imagine a dinamicii acestui proces complicat dar vital: Concertul de Crăciun al Marianei Nicolesco, alături de tineri laureați ai concursului Darclée; spectacolele Operei Comice "pentru cei mici și foarte mici", în intenția de a-i apropia de lumea scenei lirice, care mizează preponderent pe nume noi; manifestările organizate de Grigore Constantinescu, care, depășindu-și postura de muzicolog și critic, adună în jurul unor idei
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
Probele cerute situează confruntarea de la bun început printre cele dificile, cu un repertoriu revelator pentru tehnica, aptitudinea de a exprima esența muzicală și dramatică, cultura stilistică: două arii din perimetrul clasic, un lied, o piesă românească și două arii de operă din șase pregătite. Juriul alcătuit din personalități de prim rang (Eugenia Moldoveanu și Ludovic Spiess - președinți, Nicolae Herlea, Silvia Voinea, Constantin Gabor, Florin Diaconescu, Ada Brumaru, Ovidiu Bălan) a constituit prin exigență o barieră în fața nepriceperii, iar prin experiența proprie
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
Regimul mai avea de trăit exact o săptămînă. "Sursa" pare mai activă ca oricînd. Om citit, frecventînd lume informată, pare orbit și nu înțelege sensul evenimentelor. Mi se pare deja un personaj tragic. Nici un pas înapoi, nici un semn de îndoială. Opera lui de spionare a prietenilor atinge limita. Pare a se pregăti pentru un rol și mai odios, acela de demascator, de martor al acuzării. [...] În calculele lui nu intră scenariul imposibil, miracolul: căderea lui Ceaușescu". Mie, așa cum l-am văzut
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
instituții ale aparatului de stat au trăit doar trecător și fără eficiență febra schimbărilor presupuse a fi inevitabile. Sub acoperișul unei declarații de independență față de Moscova, ca unic centru de îndrumare și control al comunismului mondial, Bucureștii au început o operă pe care n-au isprăvit-o". Regretînd că "s-a declamat o ideologie nouă" pe baza unor "deprinderi vechi" (în treacăt fie spus, chiar dl. Ungheanu e unul din făurarii acestei "ideologii noi"; oare din modestie nu-și recunoaște contribuția
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
Dacă editura Farrar Strauss publică o carte, o găsim în librării, apare pe www.amazon. com și ajunge în programele de curs universitare. în privința poeziei, establishment-ul nu are nici un interes în internet. Cum comentați definiția lui Theodor Adorno despre "opera lirică - o expresie subiectivă a unui antagonism social"? înflorește poezia acolo unde ratează ideologia? Adorno se gîndea la un context modernist foarte specific, cînd literatura era un act de contestare socială și trebuia să aibă un rol negativ, așa cum o
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
glumit acolo pe tema cultului pentru exotic pe care o constatasem într-o antologie numită Poems for the Millennium de Jerome Rothenberg și Pierre Joris. Antologia în sine este foarte bună, dar noi ne-am întrebat "ar fi oare publicată opera acestor poeți din închisoare turci antologați aici, dacă ar fi americani?" Cum ar fi cu poeții din închisoare din Pennsylvania sau din Brooklyn: ar fi și ei exotici? Din acest punct de vedere, România este considerată foarte exotică. îi aveți
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
ani, îl critică violent pe Iorga, rupîndu-se definitiv de profesorul care jucase în viața lui "un rol aproape magic". În 1937, după acuza de "scriitor pornograf" care-l va îndepărta de cursurile de la Universitate, cade în păcatul "hagiografiei", proiectînd editarea operelor lui Hasdeu în... "20 de volume mari". În final își recalibrează just demersul. Lui Nae Ionescu îi succedă în rolul de lider de opinie, de "ghid spiritual" al noii generații. La nici 30 de ani, după cum observă C. Noica "are
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15408_a_16733]
-
just demersul. Lui Nae Ionescu îi succedă în rolul de lider de opinie, de "ghid spiritual" al noii generații. La nici 30 de ani, după cum observă C. Noica "are îndeajuns trecut și prea mult viitor pentru a se îngrijora de opera sa". În Anno Domini 1927 face prima călătorie în Italia. Îl vizitează pe Giovanni Papini, idolul său din Un uomo finito, cu care consideră a avea semnificative atingeri biografice. Îl impresionează totul: casa "din piatră vînătă, răcoroasă", biblioteca enormă: "Mă
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15408_a_16733]
-
Roxana Racaru Henry David Thoreau a fost unul din utopiștii secolului al XIX-lea, implicat în mișcarea transcendentalistă a lui Emerson, bun eseist, dar destul de puțin cunoscut la noi. Analiza operei lui, realizată de Marius Jucan din perspectiva proiectului cultural alternativ pe care Thoreau l-a căutat și, implicit, a modernității americane, se adresează, în afara pasionaților de studii americane, și celor interesați de doctrine sociale în general. Normalitatea socială, așa cum o
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
și elemente legate de stilul și ale formației autorului în discuție. Totul pus în termeni cît mai simpli, punct de plecare doar pentru o discuție asupra tradiției individualismului american față de doctrinele noastre sociale. Marius Jucan - Singurătatea salvată. O încercare asupra operei lui Henry David Thoreau din perspectiva modernității americane, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2001, 192 p., f.p.
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
clar determinat conflictul dintre buni și răi. Emoțiile - cîte sînt - provin din performanțele ordinatorului ce s-a luat la întrecere ad-hoc cu imaginația autorului cărții care, de astă dată, a fost integral scenarizată și filmată așișderea. Declarînd că-și dedică opera cinematografică atît celor ce nu cunosc trilogia cît și celor ce o știu pe de rost, Jackson nu se teme nici să-l evoce pe unul dintre personaje, Bilbo, care preferă să stea lîngă foc și să citească o carte
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
pentru că la pagina cronicii literare se discută în mod tradițional despre literatură română. Răspunsul nu e unul ușor și nu are rost să încercăm aici o rezolvare a marii dileme (ce e mai important, limba în care e scrisă o operă, cetățenia autorului, spațiul în care trăiește, locul publicării etc.), o dilemă care a traversat veacurile și a devenit cu atît mai dramatică în acest secol XX, numit deseori secolul exilului. Romanul Cocoșul decapitat nu a fost scris în limba română
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
aruncat o privire cercetătoare spre cer, cele trei doamne au exclamat ca dintr-o singură gură rujată la fiecare într-o altă nuanță de roșu: Nu am înrăznit să repun adevărul în drepturile lui, și anume că aceasta era o operă românească, proiectată și executată de șeful nostru de magazin, Sorin Mircea Nicoară, care căzuse la Soroca pe Nistru." înainte de a discuta acest roman din punct de vedere estetic, foarte importante sînt alte două aspecte pe care acestă carte le atinge
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
știu cel puțin două cărți recente, între ele un roman foarte bun, care datorează enorm redactorului. Nu am observat ca vreunul din cei doi autori să recunoască public acest lucru. De ce? Nu am depășit încă provincialismul de a vedea o operă literară ca pe un produs realizat pînă la virgulă într-un birou numai bun de transformat în muzeu, de către un scriitor insprat și infailibil. Lucrurile nu stau așa, din păcate o știu redactorii și apropiații lor. Eginald Schlattner poate fi
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
prea ușor analogii cu altele. Când Virgil Mocanu i-a dedicat o monografie, la mijlocul anilor '80, după ce pictorul traversase decenii de căutări, experimente, dileme, el l-a pus sub semnul căutării-de-sine, cu deplin temei, fiindcă orice creator se caută în operă și nu-și menține în fond statutul decât continuând să caute și să dăruie din ce a găsit: mărturii sui generis, înțelesuri din lumea prin care i-a fost dat să treacă. În 1963, Val Gheorghiu lua parte la o
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
naționalizării editurilor, s-a rătăcit și s-a pierdut. Acasă la d-na Elena Stamatiadi, fiica scriitoarei, am aflat în anul 1965 (când pregăteam volumul de Teatru) trei caiete-manuscrise ale romanului Străina. De altminteri, într-un proiect de editare a operei scriitoarei, d-l Stamatiadi, nepotul scriitoarei, are în plan un volum Străina. În acest roman întâlnim personaje cunoscute din romanele anterioare: Elena, Marcian, Aimée și doctorul Walter care moare în urma unui experiment medical, neizbutit, dar și personaje noi precum Ina
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
îi spune și îi repetă că este talentată, dar îi impune un program de lucru. Ina trebuie să compună pe o temă dată. Iar tema dată este Melancolie de Eminescu. Părerea Inei este: "Eu am spus și spui: cap de operele trebuiesc lăsate singure în pustiul lor, până unde nu poate ajunge nimeni... Nu trebuie preluate, parafrazate..." Furioasă, Ina, care se află în "camera de muzică", silită să compună: "Vreau să citesc! decide, dar știe că minte că își minte ei
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
Georges Bizet. Nici nu știu dacă a fost montată la noi pînă acum. Cunosc cîteva arii de pe vremea cînd nu-mi deslipeam urechea de pe Radio România Cultural. Într-un fel m-am mirat aflînd că regizorul Mihai Măniuțiu, invitat la Opera Națională din București, a ales să pună în scenă această partitură, nici foarte cunoscută, nici prea spectaculoasă, cu un libret deloc ofertant. Povestea lui Michel Carré și Eugene Cormon (nu este menționat în programul de sală cine anume a tradus
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
a tradus libretul în limba română), destul de inconsistentă și de neînchegată a fost pusă într-o lumină extrem de favorabilă, cu un aport esențial de teatralitate și de impact vizual de Mihai Măniuțiu. Nu am mai fost de ceva vreme la operă din pricina prăfuielii, a unui soi de imobilism estetic prezent în diferite spectacole. Ceea ce am văzut și am regăsit acum, într-o seară de duminică, m-a bucurat însă cu adevărat. Deși am ajuns cu minute bune înainte de începerea reprezentației, esplanada
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
plină. Oameni eleganți, parfumați și surîzători intrau în foaier. Alții stăteau încă la coadă pentru a mai prinde un bilet, atenție, prețul unuia fiind de o sută șaptezeci de mii de lei. Mulți dintre spectatori fac parte din publicul fidel Operei obișnuit premierelor și nu numai. Se salutau cu căldură și schimbau cîteva cuvinte amicale în care își pronunțau, relaxat, curiozitatea. Prezența unui regizor de teatru surescită cumva interesul en avant și provoacă, de regulă, manifestațiuni pro și contra, susținute vehement
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]