2,360 matches
-
acestui tratament asociat fiind rezervată doar pentru acei pacienți cu stare generală bună, cu factori de prognostic rezervat prezenți, fiind încurajată participarea lor în trialuri randomizate. CHIMIOTERAPIA ADJUVANTĂ Nu există trialuri randomizate care să demonstreze rolul chimioterapiei adjuvante în colangiocarcinomul operat radical [31]. Lipsa unor trialuri randomizate, numărul mic de pacienți incluși în cele publicate precum și diversitatea de chimioterapii folosite face dificilă o analiză unitară [47]. O analiză asupra pacienților cu diagnosticul de colangiocarcinom care au fost înregistrați în registru de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
pacienților cu diagnosticul de colangiocarcinom care au fost înregistrați în registru de cancer al Californiei, a arătat că din cei 825 de pacienți diagnosticați din 1988 până în 2006, 60,2% nu au beneficiat de nici un tratament. Din cei 114 pacienți operați doar 39,5% au avut tratament adjuvant (chimioterapie sau radiochimioterapie) care nu a ameliorat datele de supraviețuire. Analiza multifactorială regăsește însă administrarea chimioterapiei adjuvante ca și factor de prognostic pozitiv independent [48]. Cele mai utilizate molecule sunt până în momentul de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
în această boală: 80-90% dintre pacienți sunt în faza avansată de boală la care tratamentul chirurgical nu se mai poate efectua. Vârsta la diagnostic este de asemenea o problemă, peste 50% dintre ei sunt peste 70 de ani. La pacienții operați, recidiva locoregională este de obicei regula în primul an postoperator. Progresele radioterapiei sunt promițătoare mai ales pentru acei pacienți cu rezecții R1. Nu același lucru se poate spune despre chimioterapie unde rezultatele nu sunt deloc convingătoare în administrare postoperatorie [15
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
în ordinea: intrahepatic-extrahepatic proximal (perihilar)- extrahepatic distal. SV5 și SVm pentru CCB intrahepatice, perihilare și distale sunt 40-50%, 10-20 %, 30-40 %, respectiv 26, 19 și 22 luni, față de SVm de 8-9 luni pentru cele nerezecabile [1,2]. Aproximativ 20 % dintre cei operați sunt R1. În ansamblu, 60-80% dintre CC sunt inoperabile la prezentare, în ciuda unui demers chirurgical agresiv, incluzând rezecții hepatice sau chiar transplant hepatic. Chirurgia radicală cu margini negative (R0) este singura procedură curativă dar chiar și atunci, două treimi dintre
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
din punct de vedere al diagnosticului de includere precum și al tratamentului administrat (doze, scheme de terapie). Într-o metaanaliză publicată în 2012 s-au strâns datele trialurilor publicate între anii 1960 și 2010, referitoare la tratamentele adjuvante administrate la pacienții operați: chimioterapie, radioterapie sau asocierea acestora. Factorii de stratificare luați în calcul au fost: marginea de rezecție și statusul ganglionilor limfatici. Rezultatele a 20 de studii publicate care au însumat 6712 pacienți au fost analizate. Global nu s-a evidențiat un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92179_a_92674]
-
pacienții cu ganglioni pozitivi sau cu margini de rezecție pozitive [23]. Unul dintre cele mai importante studii care cercetează impactul administrării chimioterapiei adjuvante, este un trial de faza III, care a abordat eficiența tratamentului adjuvant în cancerul de veziculă biliară operat radical în manieră prospectivă și randomizată [24]. Deși numărul mare de pacienți incluși în studiu rezultă din mixarea patologiilor (cancer de pancreas, căi biliare, veziculă biliară, carcinom ampula Vater), analiza statistică s-a făcut pe fiecare boală în parte. Comparația
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92179_a_92674]
-
pozitivă și cei cu boală metastatică macroscopică [10,11]. În alte studii nu s-au găsit corelații între prezența celulelor maligne în lichidul peritoneal și dezvoltarea postoperatorie de metastaze peritoneale, nu s-au înregistrat diferențe semnificative de supraviețuire la pacienții operați, între cei cu citologie negativă și cei cu citologie pozitivă [12], iar citologia peritoneală pozitivă nu a reprezentat un factor de prognostic independent pentru supraviețuire [4]. De asemenea, în absența metastazelor peritoneale macroscopice, statusul cy+ nu ar constitui o contraindicație
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92195_a_92690]
-
390 au fost operați cu intenție curativă, nu a identificat citologia peritoneală pozitivă (cy+) ca fiind un factor de prognostic independent. La pacienții cu tumori mai mari de 2 cm incidența citologiei peritoneale pozitive a fost mai mare. Dintre pacienții operați, cei cu citologie pozitivă au avut o supraviețuire medie mai scăzută, dar nu semnificativ statistic, în comparație cu pacienții care au avut citologie peritoneală negativă. Comparativ cu cei neoperați, indiferent de statusul citologiei peritoneale, pacienții operați, cu citologie pozitivă, au avut o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92195_a_92690]
-
a fost mai mare. Dintre pacienții operați, cei cu citologie pozitivă au avut o supraviețuire medie mai scăzută, dar nu semnificativ statistic, în comparație cu pacienții care au avut citologie peritoneală negativă. Comparativ cu cei neoperați, indiferent de statusul citologiei peritoneale, pacienții operați, cu citologie pozitivă, au avut o supraviețuire semnificativ îmbunătățită. Statusul cy+ nu a fost considerat echivalent cu prezența metastazelor peritoneale macroscopice, rezecția cu intenție curativă fiind recomandată indiferent de statusul citologiei peritoneale [15,16]. Investigând 168 de pacienți cu cancer
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92195_a_92690]
-
avut o supraviețuire semnificativ îmbunătățită. Statusul cy+ nu a fost considerat echivalent cu prezența metastazelor peritoneale macroscopice, rezecția cu intenție curativă fiind recomandată indiferent de statusul citologiei peritoneale [15,16]. Investigând 168 de pacienți cu cancer pancreatic dintre care 135 operați chirurgical în scop curativ, Meszoely și colab. au raportat prezența celulelor maligne peritoneale la 13 pacienți (9,6%) dintre cei operați și la 14 pacienți (42%) dintre cei considerați neoperabili. Diferențele dintre timpul mediu de recurență și durata medie de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92195_a_92690]
-
fiind recomandată indiferent de statusul citologiei peritoneale [15,16]. Investigând 168 de pacienți cu cancer pancreatic dintre care 135 operați chirurgical în scop curativ, Meszoely și colab. au raportat prezența celulelor maligne peritoneale la 13 pacienți (9,6%) dintre cei operați și la 14 pacienți (42%) dintre cei considerați neoperabili. Diferențele dintre timpul mediu de recurență și durata medie de supraviețuire nu au fost semnificative statistic, la pacienții operați, între grupul celor cu citologie pozitivă și al celor cu citologie negativă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92195_a_92690]
-
raportat prezența celulelor maligne peritoneale la 13 pacienți (9,6%) dintre cei operați și la 14 pacienți (42%) dintre cei considerați neoperabili. Diferențele dintre timpul mediu de recurență și durata medie de supraviețuire nu au fost semnificative statistic, la pacienții operați, între grupul celor cu citologie pozitivă și al celor cu citologie negativă. Prezența celulelor maligne nu a fost considerată o contraindicație pentru operația radicală, în scop curativ, la pacienții cu tumori operabile [17]. COLECTARE ȘI PREPARARE Pentru examenul citologic al
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92195_a_92690]
-
asupra autonomiei, adevărului fotografic, eticii, integrității fotografului și creațiilor sale, pe când postmodernitatea aduce prin digitalizare „democratizarea― lucrului cu imaginea și volatilizarea controlului exercitat de către persoana fotografului asupra fotografiilor sale. Martha Rosler, artist și teoretician, propune Însă o nuanțare a distincției operate de Ritchin. Ea argumentează (Lister 2002: 336) că istoria fotografiei este o istorie a manipulărilor „adevărului― fotografic determinată nu atât de tehnologiile analoagă sau digitală, ci de specificitatea lumii capitaliste care prin 160 producția de masă și prin accentul pus
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
76% dintre bolnavii cu vârste sub 64 de ani au fost operați față de numai 50% dintre bolnavii peste 72 de ani (36). Într-un alt studiu doar 29,3% dintre bolnavii peste 75 de ani au fost operați. Bolnavii vârstnici operați au avut o mortalitate intraspitalicească de 9,1% față de mortalitatea de 18,2% a bolnavilor tratați medicamentos (39). Predictorii independenți de mortalitate în EI la vârstnici sunt vârsta, embolismul cerebral major, sepsisul și EI pe proteze valvulare (2). Prezența comorbidităților
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
pentru care intervențiile chirurgicale la vârstnici sunt mai puțin frecvente. Cu toate acestea, tratamentul chirurgical în EI la vârstnici reprezintă o opțiune terapeutică de luat în considerație, deoarece, deși mortalitatea globală a vârstnicilor cu EI este mai mare, mortalitatea celor operați este comparabilă cu mortalitatea bolnavilor mai tineri operați (40). 24.5. Profilaxia Principiile profilaxiei EI la vârstnici sunt similare cu principiile generale de profilaxie a EI, enunțate în ghidul de profilaxie, diagnostic și tratament al EI, versiunea 2009 (2). Indicațiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
puțin frecvente. Cu toate acestea, tratamentul chirurgical în EI la vârstnici reprezintă o opțiune terapeutică de luat în considerație, deoarece, deși mortalitatea globală a vârstnicilor cu EI este mai mare, mortalitatea celor operați este comparabilă cu mortalitatea bolnavilor mai tineri operați (40). 24.5. Profilaxia Principiile profilaxiei EI la vârstnici sunt similare cu principiile generale de profilaxie a EI, enunțate în ghidul de profilaxie, diagnostic și tratament al EI, versiunea 2009 (2). Indicațiile de profilaxie au fost limitate la persoanele cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
67%, iar supraviețuirea globală a fost de 85%. Mecanismul de acțiune se pare că este inducerea celulelor T CD8 mezotelin-specifice [73]. Noi studii sunt în desfășurare pentru răspunsul la administrarea acestui vaccin la pacienții cu boală metastatică și la pacienții operați, în asociere cu chimioterapie bazată pe ciclofosfamidă [98]. Vaccinurile peptidice Vaccinurile antitumorale pe baza de peptide sunt preparate din fragmente de proteine antigenice care reprezintă regiunea minimală imunogenă a antigenelor asociate tumorilor, fiind simple, sigure, stabile și economice. Multiple peptide
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92206_a_92701]
-
Tromboza iatrogenă de venă cavă superioară este sugerată de o imagine radiologică normală, la un bolnav cu antecedente de cateterizare venoasă sau purtător de pace-maker. Tromboza paraneoplazică de venă cavă superioară trebuie suspectată la un bolnav cu antecedente de cancer operat, în prezența unei imagini radiologice clasice de aspect normal (fig. 7.8). Ecografia transesofagiană este o metodă excelentă de investigație, putând fi aplicată și la cazurile în stare gravă. Se pot obține informații despre vena cavă superioară și structurile de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
plămân, cord, arbore traheobronșic. Riscul operator este cu atât mai crescut la bolnavii cu cardiopatii și bronhopneumopatii preexistente, ca și la cei cu insuficiență renală sau cu diabet decompensat. Apariția sondelor cu dublu lumen tip Carlens a permis blocarea plămânului operat, împiedicând inundația arborelui bronșic cu material patologic și sânge provenite de la plămînui operat. Deosebit de important este de apreciat riscul operator la bolnavul tuberculos cronic la care funcția respiratorie poate fi afectată într-o măsură mai mare sau mai mică. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
cu cardiopatii și bronhopneumopatii preexistente, ca și la cei cu insuficiență renală sau cu diabet decompensat. Apariția sondelor cu dublu lumen tip Carlens a permis blocarea plămânului operat, împiedicând inundația arborelui bronșic cu material patologic și sânge provenite de la plămînui operat. Deosebit de important este de apreciat riscul operator la bolnavul tuberculos cronic la care funcția respiratorie poate fi afectată într-o măsură mai mare sau mai mică. În orice intervenție chirurgicală toracică care presupune amputarea funcțională a unei părți din parenchimul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
solide și prezintă o cavernă cu pereți de grosime variabilă, anfractuoși. Poziția subpleurală și absența retracției sau a infiltrației pleurale favorizează etiologia metastatică față de cea tumorală primitivă pulmonară, dar nu oferă o certitudine diagnostică. Pacientul a fost iradiat laringian și operat pulmonar, iar diagnosticul histopatologic a fost de metastază de adenocarcinom. Relația opacităților descrise la CT cu vasele sau elementele bronșice pot fi sugestive pentru diagnostic. Prezența unei opacități bine delimitate, situate centropulmonar, ce pare să amputeze o bronșie este sugestivă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
poate amplifica utilizând dihidroergotamină în doze de 0,5-1 mg subcutanat la 12 ore sau 0,5 mg dihidroergotamină subcutan la 8 ore asociate cu 5000 UI de heparină sodică timp de 5-7 zile. Nu se administrează dihidroergotamină la bolnavii operați vascular, la cei cu ischemie miocardică sau intestinală sau la cei care prezintă vasospasme de diferite etiologii. UFH nu se folosesc în profilaxia TVP în cazul intervențiilor chirurgicale pe creier, măduva spinării sau ochi. Administrarea de heparină nefracționată prezintă dezavantajul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
cronică și manifestările locale ale ulcerului venos, tulburările trofice cu modificări tegumentare (edeme, celulite). O problemă diagnostică particulară o constituie TVP postoperatorie la care există o serie de particularități și anume faptul că frecvența TVP este aceeași atât la membrul operat cât și la cel neoperat, trombii fiind caracterizați prin: obstrucție luminală incompletă, localizare saltantă, și dimensiuni mici. În condițiile apariției TVP postoperatorii, ultrasonografia Doppler color este mai utilă decât tehnica bidimensională cu compresiune, pentru stabilirea diagnosticului. Recuperarea pacienților care au
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
cardiace. Există o serie de factori de risc, care cresc morbiditatea și mortalitatea postoperatorie a bolnavilor operați pentru leziuni endotoracice noncardiace. Se consideră că există cinci maladii cardio-vasculare importante care se pot agrava în perioada per- și postoperatorie a unui operat toracic: cardiopatia ischemică, valvulopatiile, tulburările de ritm și tulburările de conducere, insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială. Boala coronariană manifestă sau latentă reprezintă principalul factor de risc. Riscul de infarct miocardic perioperator este de 0,15% la pacienții fără antecedente coronariene
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
stomacul, anastomoza realizându-se în hemitoracele drept. În cancerul bronhopulmonar stâng calea preferată este cea toraco-abdominală, rezecția fiind urmată de reconstrucția digestivă ca în dreapta. Se mai poate practica transpoziția stomacului în regiunea cervicală cu anastomoză eso-gastrică la acest nivel. Cazurile operate sunt puține, neputându-se trage concluzii asupra supraviețuirii. Cordul poate fi invadat direct de către tumora pulmonară sau prin intermediul venelor pulmonare. Rezecția de perete cardiac este rar posibilă, dar este singura posibilitate de extipare a tumorii. În cazurile operate de noi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]