1,791 matches
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Opereta este fermecătoare! Glasul primadonei de la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” București, Mioara Manea Arvunescu îi păstrează frumusețea și i-o îmbogățește cu lumină
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Opereta este fermecătoare! Glasul primadonei de la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” București, Mioara Manea Arvunescu îi păstrează frumusețea și i-o îmbogățește cu lumină și emoție! Mioara Manea Arvunescu trăiește minunat prin arta muzicii și pentru ea. Vocea ei brodează dantele
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Opereta este fermecătoare! Glasul primadonei de la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” București, Mioara Manea Arvunescu îi păstrează frumusețea și i-o îmbogățește cu lumină și emoție! Mioara Manea Arvunescu trăiește minunat prin arta muzicii și pentru ea. Vocea ei brodează dantele din cele mai fragede sunete, creează armonii înrudite
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
acestei glorii a făcut întâii pași, la numai trei ani, pe scena Casei Armatei din Focșaniul natal, cântând sensibila canțonetă „Mama”. De atunci și până azi, harul, comoara sufletească, s-a reverberat în splendoarea cântecului Mioarei Manea Arvunescu. Nu numai opereta a înflorit în uriașul buchet multicolor al carierei ei, ci și opera, liedul, romanța, canțoneta, muzica religioasă... frumusețea, atractivitatea, conversația cu ea, minunat de agreabilă, respiră puterea unei admirații și iubiri la prima vedere, din partea publicului, apoi glasul ei muzical
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
romanța, canțoneta, muzica religioasă... frumusețea, atractivitatea, conversația cu ea, minunat de agreabilă, respiră puterea unei admirații și iubiri la prima vedere, din partea publicului, apoi glasul ei muzical înrobește pe loc, pentru toată viața, inimile lui! Este primadonă la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” din București, cunoscută în țară și în lume. Dar, prima grădină în care a înmugurit harul melodic, râvnit și de zei, pentru Mioara Manea Arvunescu este Focșani, vatră de cetate istorică și culturală a României! În „grădina” aceasta
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
fruct al creației și interpretării artistice muzicale, se sting cu încordarea statică a uitării, dorurile. Deși Mioara Manea Arvunescu este o artistă mirabilă care a uimit și îmbălsămat inimile publicului de pretutindeni, cu parfumul catifelat și culorile raiului muzicii de operetă, există o dârzenie a indiferenței edililor municipiului vrâncean, față de ea. Nimeni, este proporția la care se reduce numărul celor din actuala gardă culturală a Focșaniului, pe care i-ar interesa Mioara Manea Arvunescu. În freneticul avânt spre nimic, nimeni nu
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
o cheamă pe Mioara Manea Arvunescu să cânte la Focșani, în aceste vremuri în care se servește românilor o sensibilitate nouă a unui alt spectacol de un absolut neinteligibil și fără nicio lumină! Ce mult își dorește primadona Teatrului de Operetă „Ion Dacian” să urce pe scena amintirilor iubirii, a Focșaniului, și să cânte! Într-o epopee artistică necunoscută, tocmai acasă la ea, Mioara Manea Arvunescu a fost înrobită de obsesia neîntreruptă a conștiinței de a se auzi chemată în orașul
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
convorbiri cu primadona Mioara Manea Arvunescu, spre a pune cuvânt lângă cuvânt, așteptăm acum, ca ele să ajungă mai întâi la Focșani! Poate că, cine știe, și Focșaniul, într-o zi, se va umple de afișele unui spectacol magnific de operetă, în interpretarea primadonei Teatrului de Operetă „Ion Dacian”, Mioara Manea Arvunescu! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Mioara Manea Arvunescu. Farmecul operetei / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1111, Anul IV, 15 ianuarie 2014
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
spre a pune cuvânt lângă cuvânt, așteptăm acum, ca ele să ajungă mai întâi la Focșani! Poate că, cine știe, și Focșaniul, într-o zi, se va umple de afișele unui spectacol magnific de operetă, în interpretarea primadonei Teatrului de Operetă „Ion Dacian”, Mioara Manea Arvunescu! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Mioara Manea Arvunescu. Farmecul operetei / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1111, Anul IV, 15 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
știe, și Focșaniul, într-o zi, se va umple de afișele unui spectacol magnific de operetă, în interpretarea primadonei Teatrului de Operetă „Ion Dacian”, Mioara Manea Arvunescu! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Mioara Manea Arvunescu. Farmecul operetei / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1111, Anul IV, 15 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
orice. Reprezintă foarte bine folclorul, cântecul lui Anton Pann, romanța (este laureată cu premiul întâi la Festivalul "CRIZANTEMA DE AUR" Târgoviște 2012), reprezintă foarte bine partea clasică (are un timbru plăcut și interpretează cu mare sensibilitate arii din opere și operete, leaduri, prelucrări folclorice, canzonete, etc), că m-a impresioanat de fiecare dată când apare pe scenă și vă rog să mă credeți: aș ascultau-o în continuu. O apreciez și nu pot decât s-o felicit!... Îi doresc succes! De
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
orice. Reprezintă foarte bine folclorul, cântecul lui Anton Pann, romanța (este laureată cu premiul întâi la Festivalul "CRIZANTEMA DE AUR" Târgoviște 2012), reprezintă foarte bine partea clasică (are un timbru plăcut și interpretează cu mare sensibilitate arii din opere și operete, leaduri, prelucrări folclorice, canzonete, etc), că m-a impresioanat de fiecare dată când apare pe scenă și vă rog să mă credeți: aș ascultau-o în continuu. O apreciez și nu pot decât s-o felicit!... Îi doresc succes! De
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > ȘTEFAN DUMITRESCU - „ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN Autor: Ștefan Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Domnul îți scoate în cale fel de fel de oameni. Lumea în care trăim este pestriță ca un câmp de
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
să nu-i spună o vorbă bună. A venit pe lume în casa unui cârciumar, care trebuie să fi fost om vesel și să avut sufletul mare ca o lună plină, pe care l-a transmis copilului, care acum compune Operete și cântece populare. A crescut învăluit în povești, cu vorbe bune și cu viersul lăutarilor care cântau de alean la cârciumă. Domnul profesor Ion Chiru îi face un portret admirabil, pe cât de strălucitor pe atât de obiectiv și de profund
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Lexiconul muzical»; era un OMUL fericit și înnobilat de trudnica sa muncă”. Așa vorbește nea Marin, așa se poartă cu prietenii, așa scrie, așa iubește, așa creează capodopere muzicale, cum este bijuteria de construcție muzicală care trebuie să fie o opereta și pe care nea Marin al nostru a intitulat-o „CU ANTON PAN ÎN CÂRCIUMIOARĂ LA DEȘLIU” . Noi așa spunem, că biserica aceasta de spirit, plină de veselie, de voie bună, de cântece, de glume care nu se mai termină
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
CU ANTON PAN ÎN CÂRCIUMIOARĂ LA DEȘLIU” . Noi așa spunem, că biserica aceasta de spirit, plină de veselie, de voie bună, de cântece, de glume care nu se mai termină, cu forme ciudate, învăluită într-o melancolie nesfârșită se numește Operetă și nu așa cum îi zice autorul „Revistă umoristică într-un act”. Și când spunem lucrul acesta suntem convinși că istoria ne va da dreptate. Și iată de ce, pentru că Opereta d-lui Marin Voican are o construcție pe cât de complicată, de
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
termină, cu forme ciudate, învăluită într-o melancolie nesfârșită se numește Operetă și nu așa cum îi zice autorul „Revistă umoristică într-un act”. Și când spunem lucrul acesta suntem convinși că istoria ne va da dreptate. Și iată de ce, pentru că Opereta d-lui Marin Voican are o construcție pe cât de complicată, de minuțioasă, de veselă și de strălucitoare pe atât de grandioasă. Dacă aș fi regizor, din ceea ce numește dl Voican „Revistă umoristică”, aș face o Operetă de zile mari, care
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Și iată de ce, pentru că Opereta d-lui Marin Voican are o construcție pe cât de complicată, de minuțioasă, de veselă și de strălucitoare pe atât de grandioasă. Dacă aș fi regizor, din ceea ce numește dl Voican „Revistă umoristică”, aș face o Operetă de zile mari, care ar dura un ceas și mai mult ... Mai ales pentru că are o admirabilă construcție teatrală, cu decor, cu farse, cu personaje uimitor de viu creionate. Înțelegem și de ce nea Marin l-a ales ca erou al
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
de zile mari, care ar dura un ceas și mai mult ... Mai ales pentru că are o admirabilă construcție teatrală, cu decor, cu farse, cu personaje uimitor de viu creionate. Înțelegem și de ce nea Marin l-a ales ca erou al Operetei sale pe vestitul Anton Pann, cel înțelept ca fiul Pepelei. Pentru că-i seamănă, pentru că au un suflet comun, și care vine de acolo din atmosfera cârciumii tatălui său, de la Ghioroiu. Copilului i-au rămas în suflet, ca apoi să se
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
ales să fie personaj central al piesei sale de teatru de un poet filozof, cum a fost Lucian Blaga? Cu siguranță afinitățile lui Blaga au fost atrase de substratul filozofic al operei lui Anton Pan, al personajului Anton Pann! În opereta veselă și spumoasă a lui nea Marin vedem un Anton Pann, eclatant, vesel nevoie mare, inteligent foc, care știe să le întoarcă toate pe toate fețele, ca să iasă el bine ... E un maestru și un prestidigitator și personajul compozitorului Marin
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
nea Marin vedem un Anton Pann, eclatant, vesel nevoie mare, inteligent foc, care știe să le întoarcă toate pe toate fețele, ca să iasă el bine ... E un maestru și un prestidigitator și personajul compozitorului Marin Voican. Creația acestui domn este operetă pentru că are decorul (decorul interior, am spune, adică decorul care este o expresei a psihicului personajelor, al lumii lor interioare) unei operete, al unei piese de teatru: „Pe fundal tronează firma cârciumioarei «LA DEȘLIU» botezată de-un chefliu „La-ncurcă
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
iasă el bine ... E un maestru și un prestidigitator și personajul compozitorului Marin Voican. Creația acestui domn este operetă pentru că are decorul (decorul interior, am spune, adică decorul care este o expresei a psihicului personajelor, al lumii lor interioare) unei operete, al unei piese de teatru: „Pe fundal tronează firma cârciumioarei «LA DEȘLIU» botezată de-un chefliu „La-ncurcă lume”. Din partea dreaptă a scenei intră Anton Pann răsfoind o carte pe care se vede titlul «POVESTEA VORBII». Lică și Tilică, băieți
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
sigure, redând admirabil și portretul personajului dar și „lumea lui” și ne aduc aminte de Caragiale din prima lui piesă de teatru, de care puțini știu, unde vedem un Caragiale virtuoz. Această notă de virtuozitate ne-a atras atenția lecturând Opereta pe care o analizăm. Iată-l pe jupân Deșliu, proprietarul cârciumii, în care se petrece acțiunea, semănând bine cu Jupân Dumitrache - Titircă Inimă Rea din „O noapte furtunoasă”: „Jupân Deșliu, poreclit Dodoloanță datorită rotunjimii pe care a căpătat-o de-
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
cobză, ce ținea hangul unei voci de fată-ndrăgostită care chema tot călătorul să petreacă «LA DEȘLIU» - unde vinul și rachiu' curg ca Oltu și Siriu”. Ceea ce este uimitor la acest autor, care trebuie privit cu toată seriozitatea, recitind această Operetă, este capacitatea domnului Marin Voican de a reda „spiritul românesc al acelui loc și al acelui timp”. Este un lucru foarte profund și foarte greu acesta, cerând un talent deosebi. Sunt scriitori mari care nu reușesc să redea tocmai acest
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Mărița sau jupânul) ANTON PANN: (urmându-l pe Mănescu, îi arată pe cei doi băieți de prăvălie) Privește-i pe năzdrăvani!... Ai să vezi cum Dodoloanță, Care e zgârcit la bani, O să deie în dambla.” De aceea noi credem că opereta Anton Pann „a domnului Marin Voican nu este cum s-ar crede un simplu text de revistă, ci este o lucrare mult mai profundă și mai valoroasă. Valoroasă nu numai prin dexteritatea și talentul creatorului, sau prin bogăția de elemente
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]