635 matches
-
iar sintagma mișcare de gherilă are un caracter mai neutru. Comun tuturor celor trei concepte este că ele presupun utilizarea violenței care, în practica organizațiilor internaționale, poate obține legitimitate în cazul în care adversarul (guvernul unui stat oarecare) adoptă politici opresive și închide orice canal de comunicare pașnică a revendicărilor. Chiar și în acest caz, violența trebuie să fie îndreptată exclusiv asupra țintelor militare, iar nu împotriva civililor. De exemplu, organizații precum Congresul Național African, condus de Nelson Mandela (Republica Africa de Sud
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
de viață inexpresiv. Spațiile sunt degajate de abstracțiuni, gîndirea deductivă va fi înlocuită de rigoarea celei inductive, spiritul începe să coboare de la idea simțită, intuiție, la cea gîndită, concept, și de aici la materie și corp. În ciuda acestei conjucturi restrictive, opresive, se conturase cu mult timp înainte, pe fundalul îndrăznelii nominalștilor medievali, o mișcare spirituală critică ce exprima nevoia omului, ca individ, de a se afirma independent de dogmă și deci împotriva ei. Era, pe de altă parte, nevoia de a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
element creator, benefic, iar organizarea riguroasă, ritmică, expresivă a golurilor poate să dea forță și caracter compoziției. XIII. Presiunea formelor dominante Georges Braque Mai puțin discutată, mai puțin analizată, presiunea formelor dominante asupra formelor minore este demnă de interes. Forța opresivă, pericolul nu mai este prezent prin făpturi concrete sau alcătuiri monstruoase, ci ca o „cortină neagră“, care, fie că se lasă peste personajele din imagine, fie că le presează din partea stângă a imaginii sau din dreapta compoziției, devine un element strivitor
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
stat inflexibil și abuziv, în timp ce Parabola orbilor prevestește consecințele inevitabile ale asocierii insului unor acțiuni conduse de lideri nepotriviți. Odată evocate în textul literar, aceste tablouri construiesc o interpretare alegorică a romanelor, făcând din subiectul lor o oglindă a realității opresive din România epocii comuniste (Galeria cu viță sălbatică), dar și a lipsei de viziune și de speranță a vieții în regimul totalitar (Refugii). Dacă cele două romane construiesc, recurgând la picturile flamande, alegorii politice, celălalt roman al lui Țoiu, Căderea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Iugoslavie, unele state islamice, unele foste republici sovietice ș.a.). În dinamica structurilor umane, o serie de stări conflictuale pot fi produse și de motivații politice. Uneori, acestea sunt interne și declanșează forme de rezistență pasivă sau activă, urmate de măsuri opresive. În anumite situații, pe lângă efectele politice interne, în consecința măsurilor menționate se creează curenți importanți de disidență politică, orientați spre exterior. Alteori, pe seama nucleelor de rezistență răspândite până în regiuni îndepărtate, se creează centre de influență politică, diplomatică, care inițiază acțiuni
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
europeană în relațiile internaționale. Cunoscător al problemelor Basarabiei și al conceptelor moderne cu privire la Europa Unită Mircea Druc înființează Partidul Național al Reîntregirii din opiniile căruia redăm câteva secvențe: Puterea instalată la Chișinău reiterează teorii absurde din arsenalul aparatelor opresive coloniale, țarist și sovietic, despre existența a două popoare „frățești” de-a lungul Prutului, unul „românesc”, celălalt „moldovenesc”. Parlamentul din Chișinău ridică frauda și minciuna la nivel de lege, la rang de constituție. Mass-media și diverse persoane oficiale, în mod
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în masă207, menținerea unor relații de cooperare între cele două puteri. ; ; ; Politica externă a lui Putin în privința statelor independente din C.S.I., este caracterizată „de un singur țel"8: restabilirea influenței în aria fostului Imperiu folosindu-se de mijloace mai puțin opresive. Atingerea acestui scop necesită concentrarea avantajelor economice, politice și militare. În prezent Federația Rusă beneficiază de două calități care îi ușurează categoric sarcina de reafirmare: este o putere militară redutabilă și deține o mare parte a resurselor energetice ale lumii
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
pașnică a divergențelor din arena internațională, servesc și ca mijloc de impunere a voinței celui puternic asupra celui slab. În majoritatea cazurilor statele țintă sunt cele care se află la periferia sistemului Ăstatele sărace și cele cu un regim dictatorial opresiv). În aceste condiții trebuie reamintite principiile realismului politic, atât de apropiate de conceptul de sancțiune economică. Un stat de mărime mică atât geografic cât și demografic cu o economie slabă și un sistem politic corupt nu își va putea impune
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
derivată doar din contextul istoric"23 nu este deloc una care să satisfacă criteriile plauzibilității și rezonabilității, de vreme ce, așa cum evidențiază chiar Sleat, ea ne obligă să considerăm drept legitime chiar și acele regimuri care, "din punctul nostru de vedere", sunt "opresive și tiranice" față de cei pe care îi exclud din categoria persoanelor îndreptățite la legitimare din partea puterii politice 24. Pe de altă parte, și mai important pentru prezenta argumentare, chiar și restrânsă pentru cazul societăților liberale actuale, acceptabilitatea pentru toți cetățenii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
între Imperiul Otoman, Rusia și Imperiul Austriac, iată exemple faimoase ale unei diplomații care, de fapt, nu avea de ales. Astfel, românii au trebuit să trăiască și să creeze în spațiul îngust rămas liber între state și culturi puternice, uneori opresive. Pentru a rămâne ei înșiși, au trebuit să mizeze întotdeauna pe o multiplă diferențiere și pe o multiplă apropiere. Iată de ce a fi și a rămâne român este marea temă a unei culturi care a trebuit să se gândească pe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și să doarmă la picioarele acestora, mobilizându-i astfel pentru victorie. În relatare, atribuită unui sclav, se îmbină simplitatea expunerii cu intensitatea dramatică. Castelul de papură (1991) reface o frescă a societății comuniste, sistem care depersonalizează individul și cultivă nonvaloarea opresivă. Deciziile activistului Onea generează o existență de constrângeri insuportabile pentru cei considerați refractari regimului politic, cum se întâmplă cu Elvira Modiga, a cărei existență dobândește o turnură kafkiană. În romanul-parabolă Profesoara și gardianul (1998), forțată de împrejurări, Martha Steriade acceptă
VREMULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
anarhiști ai comunismului și din Simone Weil, gânditoare al cărei eseu Reflecții asupra cauzelor libertății și a asupririi sociale (1934) constituie una din cele mai pătrunzătoare critici ale marxismului „ajuns la starea de dogmă”; pentru ea, statul sovietic este „la fel de opresiv ca oricare altul și [el] nu este mai capitalist, nici muncitoresc”. întrebarea asupra naturii sociale a URSS a fost pusă încă din 1931 de către marxistul Lucien Laurat care, în Economia sovietică, denunță existența unei oligarhii birocratice provenite din rândurile castei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
îndreptării dezechilibrului nord-sud și al prezervării mediului. Apropiat de Bovî, englezul John Holloway se inspiră din guerilla neozapatistă a sub-comandantului Marcos pentru a respinge revoluțiile și experimentele secolului XX, axate pe cucerirea statului, și pentru a predica dizolvarea tuturor structurilor opresive. Anumite experiențe realizate în America Latină* slujesc, într-adevăr, de referință pentru inventarea unei societăți egalitare și emancipate, mai ales „Revoluția bolivariană” condusă de Hugo Chavez, președintele Venezuelei din 1998, care simbolizează pentru neocomuniști „socialismul secolului XXI”. Grupuri anarhiste plutesc pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Internaționala situaționistă (douăsprezece numere, Între 1958 și 1969), care se Înscrie printre diferitele mișcări revoluționare apărute Începând cu secolul al XVIII-lea, Își ia ca referință gândirea lui Georg Lukács și urmărește să depășească „societatea Împărțită În clase” ca sistem opresiv, angajându-se totodată Într-o luptă Împotriva modernității, prezentată ca ultim avatar al civilizației occidentale (reificare prin transformarea omului În „marfă”). Ideile situaționiste urmăreau „liberalizarea condițiilor istorice pentru o reapropriere a realului” În toate domeniile, În special În ceea ce privește reprezentările artistice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o funcție instrumentală. Mai Întâi prin Pufendorf, apoi prin Rousseau, se parcurge o etapă decisivă, În momentul În care voința generală, bază a contractului social, devine produsul naturii raționale a omului. Rousseau propune o ordine socială care nu este nici opresivă, nici arbitrară, deoarece constituie expresia voinței libere și raționale. Trebuie să insistăm asupra diferenței, destul de complexe de altfel, pe care o stabilește el Între voința generală și voința tuturor. Pentru Rousseau, voința generală „privește numai interesul comun”, În vreme ce voința tuturor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au demonstrat că în România și Polonia procesul socializării religioase în cadrul familiei a fost destul de intens chiar și în timpul comunismului (Muller, 2004). Așa cum arată Halman și alții (2005), în România, Polonia și Slovacia comunismul a acționat ca o "suprastructură politică opresivă, fără să fie capabil să modifice obiectivele, valorile și comportamentul cotidian al oamenilor" (pag. 64). Cel puțin nu a reușit la fel de bine ca în cazul Cehiei sau al Estoniei. Cu toate acestea, spațiul public a fost mult mai expus acțiunii
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
extreme ale Africii de Sud. "Ce nume neinspirat pentru o țară!" exclamă Elizabeth Curren, mărturisind că "atunci când pășesc pe acest pământ, pe această Africă de Sud, am tot mai puternic sentimentul că pășesc pe chipuri negre". Vinovăția de a aparține unei civilizații opresive, suprapusă conștientizării tot mai vii a modului în care a proximitatea morții schimbă sensul unei vieți și semnificația relațiilor dintre oameni, generează în roman un complex de trăiri autentice, delimitate cu o mare finețe de către un scriitor al cărui destin
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
mescalinei, methedrinei, cocainei și tranchilizantelor, apare în cartea lui Thompson ca un loc straniu și hilar. Acest spațiu e populat de indivizi idiotizați de dogme absurde, servind interesele unei legi desfigurate până la axiomele vetuste ce au transformat idealurile în retorici opresive, pacifismul în agresiune și Visul American într-o junglă sălbatică de întâmplări și senzații aflate la limita irealității. Scopul declarat al călătoriei, acela de a descoperi fața întunecată a Visului American, este urmărit prin ochiul tulbure al protagonistului narator. În
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cu satisfacția inconștiență a eliberării, de care a dat dovadă asistând la operațiunea îndeplinită sec de echipa medicului legist. Sângele scurs e adunat într-o oală din casă, apoi îngropat în grădină, ca un graal al sacrificării simbolice a părintelui opresiv. Formulate lucid, lucrurile au explicații simple: "Ea n-avea ochi pentru noi și nu ne privea decât arareori duios iubitor ca o mamă. În ochii ei eram mereu vinovați... (p. 196), "poate așa a fost Mica, ne-a putut iubi
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
decât pe "general", cu riscul de a eluda dramele "majore" ale individului în totalitarism. Mai mult, putem invoca argumentul memoriei subiective, al identității construite concentric - nivelul intimității oferă o măsură mai autentică a ceea ce a însemnat existența într-un regim opresiv. Tristețea de a nu avea nimic decent de îmbrăcat, frigul îndurat în ganguri întunecoase unde se remaiau ciorapi (inaccesibili și totuși hidoși), foamea îndurată prin cantinele liceelor, aventura comic-absurdă a procurării hranei, cozile nesfârșite și paralizante, frica de avort etc.
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
În jurul meu, emigranți, exilați din varii motive, care se precipitau În a se „adapta” noilor „condiții de mediu”. Condiții care, pentru cineva care poposește Într-o altă structură socială, mult superioară celei din care a plecat, a fugit, devin tiranice, opresive, tot atâtea săbii invizibile și tăioase care Îi atârnă zi și noapte deasupra creștetului și conștiinței sale, În timp ce „el” trebuie să facă eforturi disproporționate pentru a presta servicii și o muncă la nivelul standardelor Înalte „de acolo”; mereu „zâmbind”, afectând
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Încă o dată cel la care trebuie să ne referim pentru a recâștiga o vedere calmă asupra profesiunii noastre, În vremuri tulburi ca cele pe care le trăim; Goethe are o frază care pentru mulți dintre noi, ieșiți dintr-un sistem opresiv care a făcut din muncă, conceptul de muncă, o formă de discreditare și Înjosire socială, o frază ce ne sună azi cu o ciudată paradoxalitate: „ Munca este singura mare satisfacție a acestei existențe!”. Sigur, este o frază de coloratură protestantă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ani și decenii, În spiritul unui model ales și el, liber și Înalt. Din toate acestea, noi extragem azi o anume răbdare În primul rând, un calm creator, dar și un calm În fața evenimentelor, oricât ar fi ele uneori de opresive sau dramatice. Calm - sub șapa de plumb a unui regim totalitar, dar calm și azi, când noua libertate, căzută peste noi ca un fulger, este aptă uneori să ne destabilizeze din acel echilibru pe care ni l-am creat cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
numai un comunism recomandat, aș zice, printre rânduri, ca exclusiv național), va considera protocronismul un produs oficial al perioadei, Theodor Codreanu va amenda, cu probe, firește, mai întâi teoretice, eroarea: protocronismul nu a fost, susține el, decât alternativa la "sincronismul opresiv", dictat, de regulă (adică totdeauna în istorie), de mentalitățile imperiale. Ar fi fost, în consecință, numai putința românească de a amâna (nu sunt convins ca ar fi și oprit) ceea ce scrie criticul urmând o mai veche observație kantiana "minoratul în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
altfel, în această direcție. Prin schimbare erau vizate "păturile superpuse", artificiale, acelea care provocau vătămarea organismului natural. La rândul său, Theodor Codreanu utilizează în titlu sintagma "a doua schimbare", pentru a se reține din capul locului că peste "păturile superpuse", opresive și dizolvante, venite pe firul vremii de la fanarioți încoace, s-a accentuat "inseminarea" după revoluțiile bolșevice, cu efecte explozive la toate nivelele de existență și punând în pericol de moarte întreaga ființă etnică, "majoritară". Înscriu între ghilimele cuvintele "majoritar" și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]