439 matches
-
o singură situație se produce dezgustul, și anume atunci când prostul ajunge să-și dea seama de prostia lui. Μ Se știe că mari personalități ale științei sau ale culturii au trăit, În mod voit, În condiții materiale modeste, neacceptând o opulență a vieții de fiecare zi. Impresionat de spectacolul existenței modeste a lui Constantin Noica la Păltiniș, unde l-a surprins Într-una din zile mâncând pâine cu gem pe un ziar și trăgând dintr-o pipă umplută cu tutun de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și în ultimul vers. N-o face; folosește pe ,,miliardar’’. Explicația abaterii e simplă. Pentru a da amploare ,,finalului’’ anticipat de ,,filosoful proletar’’, ,,final’’ care, în viziunea acestuia, ar fi trebuit să aneantizeze întreaga specie a milionarilor. Prin însumare, deci, opulența etalată de ei îl duce pe poet la ideea de ,,decor miliardar’’, cadru-simbol al unei lumi menite dispariției. ,,Miliardar” era, apoi, potrivit aci și pentru că trezește în minți fabulosul, mai ales într-o țară cu populație săracă, dar și cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care au scornit de la o vreme că-n țară e sărăcie, că s-a scumpit traiul și că suntem amenințați cu o criză agricolă? ce moftangii!”8) în fapt, nenea Iancu nu era mirat, ci revoltat de spectacolul unei atare opulențe. N-o spune el de-a dreptul, îl lasă pe amicul său, Costică Parigoridi, care avea și alte motive de enervare, s-o spună: „Și cînd mai văd și toată mitocănimea asta parvenită, prostimea asta elegantă, învîrtindu-și roatele cu cauciuc
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
schimburi și de traficuri. Organizație colectivă concepută în întregime pe goana după profit, administrată în totalitate numai după legile pieței, această societate va fi în curînd numită "comercială". Și tocmai în această calitate de societate "comercială" va fi mereu recuzată. "Opulența este o infamie", strigă alături de atîția alții Saint-Just, care nu contenește să-și manifeste disprețul față de negoț, față de activitățile mercantile și față de corolarele lor inevitabile, care sînt luxul, gusturile somptuoase, bogăția ostentativă, "în afară de monede, decretează el, aurul și argintul sînt
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și, înconjurat de întreaga familie, mănâncă așezat pe prag, „parcă deasupra tuturor”. Un prim indiciu de autoritate într-o lume în care tiparele arhaice au supraviețuit. Această cină țărănească, prezentată pe mai multe pagini, nu are nimic din culoarea și opulența marilor ospețe din pictura olandeză. Solemnitatea și modestia culinară îi dau, dimpotrivă, un caracter aproape sacru. Ca în picturile vechi, lumina narațiunii cade pe chipul părintelui care veghează asupra copiilor înghesuiți în jurul unei mese joase: „Când ieșeau din iarnă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
a sedimentat o excluziune socială pe care alegerile economice au accentuat-o". Am face o greșeală, întâlnită destul de frecvent, considerând Brazilia o țară săracă, subdezvoltată. Este, înainte de toate, una dintre cele mai inegale din lume, o putere industrială considerabilă, unde opulența unor cartiere și bogăția celor 2% dintre brazilienii cei mai bogați, care dețin 60% din patrimoniul național 7, nu face decât să pună în lumină condițiile de excluziune extremă în care trăiesc majoritatea locuitorilor. Un exemplu? una dintre piețele în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de umbră, pentru a evalua influențele pozitive (șoarece) sau negative (șobolan). La fel ca zeul roman Pluton, în același timp zeu al morților și zeu al bogăției (de la Ploutos, «bogat»), șobolanul este totodată simbol al energiei distructive dar și al opulenței (vezi Excremente). Materialismul exprimat este de așa natură, încât, la limită, șobolanul semnifică avariția. Prin talia sa mică, șoarecele este întruchiparea agilității. Deși delicat și de mărime redusă, șoarecele are o putere cu atât mai importantă cu cât este asociată
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
lumii). Deseori izbucneau conflicte grave între greci și ivriți urmate de măceluri reciproce. Teocrația iudaică din Ierusalim apreciată de istorici cam la aproximativ 20000 de persoane la o populație de cca 150000 de suflete în toată Iudeea, trăia într-o opulență sfidătoare față de restul populației avîndu-și cartierul pe înălțimea Sion din cetatea orașului. Ei doreau mai mult o colaborare cu romanii cu care se înțele- geau foarte bine, decît o confruntare cu legiunile acestora. Căpeteniile iudeilor și rabinii care dispunea de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se vor chema’’. Exemplul papilor a fost repede urmat de episcopi care deveneau rând pe rând prinți și seniori feudali, cu aceleași obligații față de autoritatea suzerană ce decurgea din statutul de vasali. Mulți dintre ei și-au însușit plăcerile luxului, opulenței și chiar înclinația războinică, trecând pe planul doi obligațiile sacramentale (sarcinile pastorale, predicația și administrarea sacramentelor) transformându - se în ucigători de oameni. Este evident că cei careși manifestau asemenea înclinații nu mai erau preoții lui Hristos care venise „ să aducă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
circulație, calitatea conținutului și restructurarea relațiilor sociale. Mai întîi, tema exploziei informației este un laitmotiv pe care îl regăsim, de exemplu, la A. Toffler etichetată drept "infosfera celui de-al treilea val", sau la A. Moles (1986) în conceptul de opulență comunicațională. Transmiterea instantanee a informației la distanță luminează spațiul și timpul, lucru care se repercutează în conduitele politice. Nu numai că informația poate circula cu foarte mare viteză de la un capăt la celălalt al planetei, surmontînd astfel constrîngerile teritoriale, dar
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
pune în relație tendința recentă de dezangajare și de respingere a politicii profesionalizate, pe de o parte, și mediatizarea crescîndă a activității politice, pe de altă parte. Însă procedînd astfel, ar fi ca și cum am elimina total ipoteza optimistă despre o opulență comunicațională care ar duce automat la democrație. După cum remarca cu amărăciune comentatorul american T. Gitlin: "În măsura în care politica devine mai profesională, descrește participarea electorală". Participarea politică desemnează ansamblul de practici prin intermediul cărora cetățenii caută să influențeze activitatea politică din comunitatea lor
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de Alison în schimbul unei pacificări domestice. Identitatea ei socială se reduce doar la statutul de soție.261 Impunătoare și colerică, târgoveața se remarcă prin vestimentație bogată, menită nu doar să o individualizeze, ci să-i releve și gusturile, dorința de opulență primând în fața unei eleganțe veritabile: „În parohie nu aflai cocoană/ În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sau alte țesături de soi, ci straie din dimie groasă și nevăpsite cu văpsele, ca să se apere de frig și nu ca să se umfle în pene.” 511 Veritabila vita apostolica, dominată de sărăcie, simplitate și credință autentică fusese părăsită pentru opulență, decadentism și dragoste de putere. Elementele de cult sunt respectate de oamenii simpli, dar și de membrii grupurilor din povestirile cadru, care consideră că vinerea și sâmbăta sunt destinate în tradiția locală altor scopuri decât cele profane, nu vor fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cunoaște ce Înseamnă remușcarea, căința; ca să nu mai vorbim de faptul că doar cel care a cunoscut suferința (fizică sau morală) Îl poate Înțelege și ajuta pe cel care se află, la un moment dat, În suferință. Prin contrast, bogăția, opulența, lipsa de griji aduc după ele nu numai infatuarea, ci și indolența, sărăcia sufletească. * „Dacă faci așa cum face toată lumea și gîndești așa cum gîndește toată lumea, o vei duce foarte bine cu vecinii, dar vei trage toate consecințele mentalităților și stupidităților lor
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pentru un presupus delapidator: închisoare pe viață, în recluziune totală, fără a avea permisiunea de a vorbi cu nimeni, fără a putea citi sau scrie nimic și fără a vedea lumina soarelui până în clipa morții. Tindem să credem că nu opulența evidentă manifestată de Fouquet l-a deranjat pe rege. Să ne reamintim că la moartea sa, cardinalul Mazarin deținea o avere fabuloasă, iar Ludovic nu a fost afectat de acest lucru. Ceea ce l-a deranjat pe rege a fost mai
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ca o favoare și o consecință a uimirii poetice, el trecând necondiționat de la starea contemplativă la ipostaza de dependență creatoare. Fiind o existență aparte printre cei „fără gloria greierului în fața furnicii”, poetul găsește satisfacții simbolice dincolo de pragmatismul relațiilor sociale, unde opulența face bună pereche cu obtuzitatea sau cu impostura. Și culegerea de piese de teatru Cațavencii (2001) pedalează pe o tematică sinonimă. Orașul, teritoriu al dezesențializării umane, amenință ființa cu pierderea identității. O suită de vizite la New York îi permite autorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
ioni, din neamul ilirilor și al tracilor, misii, hitiți. mai tîrziu ahei și alte seminții. Poziția geografică îi permitea să controleze comerțul dintre nord și sud iar în jur avea un ținut foarte roditor, renumit pentru creșterea oilor și cailor. Opulența și luxul acestei cetăți a atras poftele aheilor, care trăiau mai mult din jaf și silnicii. După ce au cucerit orașul cu faimosul ,,cal troian” l-au jefuit și l-au dat pradă focului iar o par-te dintre locuitori s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ar plăcea mai mult să mă nasc în coliba lui Fabricius decât în palatul lui Lucullus etc. Vreau să se observe aici că, atunci când se analizează noțiunea de proprietate, este irațional și periculos de a face din acest cuvânt sinonimul opulenței, și mai ales al opulenței dobândite injust. Coliba lui Fabricius este o proprietate tot atât cât și palatul lui Lucullus. Dar să-mi fie permis de a face apel la atenția cititorului asupra frazei următoare care pune punct întregului sistem
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mă nasc în coliba lui Fabricius decât în palatul lui Lucullus etc. Vreau să se observe aici că, atunci când se analizează noțiunea de proprietate, este irațional și periculos de a face din acest cuvânt sinonimul opulenței, și mai ales al opulenței dobândite injust. Coliba lui Fabricius este o proprietate tot atât cât și palatul lui Lucullus. Dar să-mi fie permis de a face apel la atenția cititorului asupra frazei următoare care pune punct întregului sistem: Definind libertatea, această primă nevoie
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sesizeze cauza și chiar să speculeze asupra acestora. Dar micii vânzători, oamenii de la țară, lucrătorii înfruntă întreg șocul. Bogatul nu este mai bogat, săracul devine mai sărac. Expedientele de acest fel au deci ca efect să crească distanța care separă opulența de mizerie, să paralizeze tendințele sociale care apropie fără încetare oamenii de același nivel și clasele care suferă au nevoie apoi de secole pentru a recâștiga terenul pe care l-au pierdut în marșul către egalitatea condițiilor. Adio, domnule; vă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Anglia. Se pare că, dacă Comunismul ar fi trebuit să își găsească undeva un pământ care să îi fie favorabil, acesta ar fi trebuit să fie solul britanic. Acolo, instituțiile feudale, plasând peste tot, una în fața celeilalte, mizeria extremă și opulența extremă, trebuie să fi pregătit spiritele pentru infecția doctrinelor false. Și totuși, ce vedem noi? În timp ce acestea bulversează continentul, ele nu au tulburat nici măcar suprafața societății engleze. Chartismul 63 nu a putut să prindă rădăcini în Anglia. Știți dumneavoastră de ce
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
exemplul Irlandei și al Chinei ar fi de ajuns la nevoie să o infirme. În sfârșit, în privința rentei, schisma sa nu provine decât dintr-o falsă interpretare a doctrinei lui Ricardo, o doctrină care nu implică deloc, așa cum presupune Bastiat, "opulența progresivă a oamenilor care nu trebuie să lucreze; mizeria progresivă a oamenilor muncii"75. Dar aceste disensiuni, oricât de puțin considerabile ar fi în fond, nu sunt mai puțin arătate cu degetul în ceea ce privește forma. Rezultă de aici că, citind Armoniile
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
guvernului... cu rapiditatea curentului electric"! Referirea la curentul electric trădează așa zisa bază rațională și științifică a sistemului, pe care reformatorii au văzut-o ca depășind caracterul "irațional" și confuz al Vechiului Regim. Mitul controlului atotputernic a fost simbolizat prin opulența biroului prefectoral: uniformele spledide și palatele somptuoase (la préfecture) în care locuiau (și încă locuiesc) și de unde își conduceau teritoriile, dar și prioritatea oferită prefecților în cadrul protocolului local de care beneficiau când se întâmpla ca un ministru guvernamental să lipsească
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
dialog, de fapt, o formă radicală de aculturație, a rezultat un produs hibrid - orașul modern -, un spațiu al antitezelor frapante, ce a pus laolaltă „aspirațiile înalte” cu tendințele de mutilare și alienare ale individului. Un loc în care luxul și opulența se întâlneau cu formele cele mai acute ale sărăciei și mizeriei, în care idealul egalității de șanse era negat de realitățile sociale, în care tradițiile, sub asaltul necontenit al tendințelor modei, au căpătat forme caricaturale de manifestare și, nu în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dialog, de fapt, o formă radicală de aculturație, a rezultat un produs hibrid - orașul modern -, un spațiu al antitezelor frapante, ce a pus laolaltă „aspirațiile înalte” cu tendințele de mutilare și alienare ale individului. Un loc în care luxul și opulența se întâlneau cu formele cele mai acute ale sărăciei și mizeriei, în care idealul egalității de șanse era negat de realitățile sociale, în care tradițiile, sub asaltul necontenit al tendințelor modei, au căpătat forme caricaturale de manifestare și, nu în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]