772 matches
-
de a ridica pe un plan inteligibil iraționalitatea din substanța lăuntrică a vieții. Din direcțiunile multiple pe care le prezintă aceasta, un stil de viață organizează un conținut nou, determină o specificare și stabilește prevalențe. Diversele aspecte ale firii se orânduiesc după cum predomină o direcțiune sau alta. Un centru substanțial răspândește în toate obiectivațiunile un conținut relativ omogen. Căci acesta e sensul stilului: de a depăși eterogenul prin imprimarea unui caracter specific, de a demarca în dinamica firii o barieră care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
rămâne cea de forma „putere asupra puterii”. Caracterul opresiv al puterii este dat de către: 1) valorizarea ierarhică sus-jos (prin care apreciem sistematic ceva ca valoros, mai puțin valoros sau fără valoare); 2) valorizări de tip dualist (sau-sau) prin care orânduim lumea în opoziții, perechi exclusive (de exemplu: minte/trupxe "„trup"; culturăxe "„cultură"/naturăxe "„natură"); 3) putereaxe "„putere" asupra concepțiilor despre putere (care întărește ideea privilegierii unei categorii care gândește ce e putereaxe "„putere"); 4) logica dominației, cea prin care justificăm
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de a afla răspunsul orientalilor la întrebările ultime. A reușit ca singurul alb alături de șase japonezi. În urmă cu un an am primit teza lui de masterat pe tema budismului medieval japonez. Când am răsfoit paginile umplute cu semne misterioase orânduite pe verticală și le-am asociat cu numele lui și cu copilul care era până mai adineaori, am fost cuprins de o senzație intens-suprarealistă. Sigur că eram mândru de performanța copilului meu, sigur că în fundul sufletului mă împăunam cu toate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fost mai 'nainte, cari se mirau singuri pământenii la aceasta. Au scos și o vamă acest Domn, de lua de tot carul ce venea în Iași câte o para de bou, și câți boi avea carul atîte parale da, și, orânduise oameni de treabă de strângeau acești bani, și cu banii aceștii plătea podelele și făcea poduri pe toate ulițele. Văzând Domnul aice în Iași o mândrie la pământeni, purtând fiștecare cumașuri scumpe și blane, care nu era fiștecare harnic de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
căci nu putea să mănânce pe cei mici și săraci, că nu-i suferea Domnul nicidecum. Acest Domn au cumpărat și un loc mare lângă Mitropolie și au pus de l-au îngrădit și au făcut case mari și frumoase, orânduindu - le trei școale pentru învățătura copiilor, orânduind și trei dascali cu bună leafă, de învăța elinește și kinogrecească și moldovinească, rămîindu - i mare pomenire. Au mai făcut și alte pomeni multe. Văzând că s-au înmulțit norodul în Iași, și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mici și săraci, că nu-i suferea Domnul nicidecum. Acest Domn au cumpărat și un loc mare lângă Mitropolie și au pus de l-au îngrădit și au făcut case mari și frumoase, orânduindu - le trei școale pentru învățătura copiilor, orânduind și trei dascali cu bună leafă, de învăța elinește și kinogrecească și moldovinească, rămîindu - i mare pomenire. Au mai făcut și alte pomeni multe. Văzând că s-au înmulțit norodul în Iași, și apa le este puțină și peste mână
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
grăind și cu meșterii ce să le deie pentru osteneală și munca lor, făcându - i de au scris și au venit și alții, aducându - le toate meșteșugurile. Atunci au pus Domnul de au cumpărat acele mori de la Chipărești, și au orânduit boieri credincioși {EminescuOpIX 219} a Măriei Sale, dându - le și câți bani le-au trebuit ca să cheltuiască dimpreună cu meșterii, să facă, toate cele trebuincioase după cum vor arăta meșterii că le trebuie. Și isprăvindu - le aceste toate, și strângând și lâna
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se hrănesc pe dânsa”. Boierii consideră că, după 1749, „din vreme în vreme ștergându-se de istov numele vecinătății și rămâind și aceia ce s-au numit vecini în rândul celorlalți lăcuitori, au început unii dintr-înșii nici slujba cea orânduită pe an la stăpânii moșiilor a face, alții din stăpâni, iarăși, sălindu-i mai mult și peste putința lor”, motiv de numeroase „pricini și judecăți; și așa din an în an mergând această rânduială tot spre cădere”; invocând ei, boierii, că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încăperi în mațul gros ca socoteală care trebuie dată Și dacă vrei să capeți un loc peste lume Și în cimitirul omenesc Și o muzică de adio care să treacă prin cadavru Atunci trebuie să crăcănezi picioarele drept Și să orânduiești un loc pentru cârnatul omenesc Și toată viața, iarăși și iarăși Că trebui să-ți îmbuibi mațul din burdihan Și să mergi cu mațul de mână prin peisaj Și în jurul lumii cât mai des Până când toate turlele bisericilor și partea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
-mi rânduiesc mersul vieții rămânându-le recunoscător. Ce puteam face intelectual în nevoia vitală de activitate?... Am început să citesc tot ce-mi apărea în cale, întâi doar ca să-mi ocup timpul. Și, într-un târziu, am început să-mi orânduiesc notițele, (parte din acestea întocmite împreună cu soția). Erau consemnări referitoare la un studiu asupra satului Tarnița (locul de baștină al soției), pe baza cărora am întocmit ulterior „Schița monografică a satului Tarnița”. Mi-am pus apoi întrebarea, acesta este oare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țineau de datina cea veche. Tot vechiul obicei era înscris în hrisoave și zapise 4 cu caracter autohton, dezvoltând o concepție de viață juridică românească. Viața societății românești din timpuri străvechi și până la jumătatea veacului al XVII-lea s-a orânduit după cutume 5, tradiții și uzanțe juridice ale poporului român care se referă la noțiunile de „pământ” și „moșie” în locul dreptului consuetudinar 6, cu timpul făcându-și loc dreptul scris prin pravile oficiale de limbă română. La început, întregul drept
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
teren. Pentru prima dată când am cunoscut, ca cititor, biblioteca comunală din Oncești, situată într-o spațioasă sală a Căminului cultural special amenajată rolului pe care îl îndeplinește, am fost impresionat de atmosfera plăcută din sala de lectură. Volumele frumos orânduite în rafturi înalte cât pereții, vitrina în care sunt expuse cărțile pentru concursul „Iubiți cartea”, felul atent în care sunt serviți și îndrumați cititorii, sunt lucruri care țin loc de invitație pentru cel ce vine pentru prima oară cu scopul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
modernă asupra individualității umane postulează o integrare succesivă de organe și funcțiuni, care au fost treptat diferențiate În cursul istoriei vieții. Totalitatea funcțiunilor și aptitudinilor omenești au apărut În realitate succesiv În devenirea vieții; toate aceste funcțiuni și organe se orânduiesc după vechime, În straturi, avându-și o corespondență În structura sistemului nervos. Concepția starturilor personalității se afirmă deci În biologia contemporană, ca un rod al cercetărilor filogenetice, embriologice, anatomice, fiziologice și clinice, ea este un rod al metodei de studiu
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a și surprins un „transport clandestin de făină”, că într-un oraș ținut la discreția a doi trei „industriași”, inte resații au fost lăsați să cumpere la bună învoială, cu prețuri impuse de trust și speculă în loc ca statul să orânduiască un preț minimal al grâului. Și deși împotriva acestor „morari revoltați s-ar cuveni sancțiuni, înainte ca cetățenii orașului să se vadă siliți a le da lecția care de mult se așteaptă, G.Tutoveanu nota cu amărăciune: „pe când miile de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fie oglindă curată în care noi , viii, să ne recunoaștem simțirea. Am adunat cu trudă, o viață întreagă, cam tot ce folosea omului, unelte, obiecte casnice și de îmbrăcăminte, tot, tot, ce era într-o casă de om. Le-am orînduit cum am crezut mai bine, nu numai ca să incite privirea, ci să și instruiască. Am reușit? Se poate mai bine? “ (Fiecare exponat - și sînt cîteva mii în această casă țărănească, în jurul căreia este un iaz cu papură și pește, apoi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de asemenea, spunea că nici pe el „soarele nu l-a văzut niciodată mâncând” (cap. 27). Cassian încheie învățătura despre înfrânare de la lăcomia diavolească și dăruirea către dragostea Domnului cu următoarea poruncă a Părintelui Macarie: ,,Monahul așa trebuie să-și orânduiască posturile, ca și când ar avea să trăiască în timp o sută de ani și așa să-și pună frâu pornirilor sufletești, să uite de jigniri, să alunge tristețea și să disprețuiască durerile și pierderile, ca și când ar muri în fiecare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se vor pocăi. Cassian contrazice doctrina lui Augustin, făcând o precizare importantă referitoare la predestinație: ,,Judecata lui Dumnezeu cea mai presus de orice preț, ne mai învață că deși El știe dinainte sfârșitul fiecăruia, chiar înainte de a se naște, astfel orânduiește toate după sentimentele omenești, încât nu după puterea și nici după gândul Său de nespus, a toate cunoscător de la început, ci după faptele prezente ale oamenilor judecând toate, pe fiecare îl respinge sau îl atrage, îl umple zilnic de harul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
li se închinau îi părăsesc, iar lui Hristos celui răstignit, de Care râdeau, I se închină, mărturisindu-L ca Dumnezeu; și așa numiții de ei zei sunt 25 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Pacea între oameni arată prezența Logosului care toate le orânduiește și le armonizează, care scapă pe oameni de patima mândriei, lăcomiei, mâniei. (n. s. 113a, p. 150) 29 alungați cu semnul crucii, iar Mântuitorul cel răstignit e propovăduit în toată lumea, ca Dumnezeu și ca Fiul lui Dumnezeu; și zeii închinați
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cel blând pe cel aspru, cel ce voiește binele altuia pe pizmuitor, iubitorul de înțelepciune pe iubitorul de slavă deșartă, cel harnic pe cel trândav, cel întreg-cugetător pe cel desfrânat. Așa va face Dumnezeu la judecata noastră și așa va orândui pentru fiecare ceată, pe unii lăudându-i și pe alții pedepsindu-i. Însă să nu fie ca vreunul din cei de față să se găsească printre cei pedepsiți și necinstiți, ci printre cei încununați și care se bucură de Împărăția
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
București, 1908, 85 pp. 19. „Predicile despre statui”, Partea a II-a, Traducere din original de Șt. Bezdechi, Editura Sfintei Episcopii a Râmnicului-Noului Severin, 1938, 227 pp. 20. „Sf. Ioan Gură de Aur Predici la duminici și sărbători”, traduse și orânduite după Duminicile și sărbătorile anuale ale Bisericii Ortodoxe de Episcopul de Roman - Melchisedek, Ediția a II-a, Editura Bunavestire, Bacău, 1997, 304 pp. 21. „Omiliile despre pocăință”, Traducere din limba greacă de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
este forma desăvârșită a echilibrului universal. La români, armonia se numește firea lucrurilor, rânduiala lăsată de Dumnezeu pe pământ, rosturile firii. Acest sentiment îi vine românului din ortodoxism, din calma acceptare a voinței divine, a puterii lui Dumnezeu, care a orânduit toate lucrurile firii. Poporul român pare să aibă „conștiința armoniei perfecte în care Dumnezeu a îmbinat toate așezările firii” (Papadima, 1936/1985, p. 51). Sau: așa cred că vede poporul acesta lumea: ca o rudimentară dar frumoasă armonie de rânduieli
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mare și făcătorul de bine al omenirii”; el cerea însușirea unor „cunoștințe temeinice și practice, care să se poată aplica la trebuințele vieții, sau destoinice ca să facă pe cineva și cinstit, norocit și folositor în profesia în care va fi orânduit” (Diamant, 1958, p. 98). Aplicând aceste principii la Scăieni, se cerea membrilor să învețe de toate: și agricultură, și îndeletniciri manufacturiere, dar să desfășoare și activități intelectuale. Exista o instruire în producție, dar se predau, pentru toți membrii, de către profesori
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și atunci vor peri oamenii de chin și de sete, s-or duce pe la morminte ș-or zice: Sculați voi, morților, să intrăm noi, viii." Balaurii stau la Dumnezeu de jucărie; peste ei pune Dumnezeu pe Sfântul Gheorghe de-i orânduiește. Câteodată sunt pe lângă soare de ajutor, când nu se coc grâiele, ajută și ei cu focul lor."359 În mitologia universală, balaurul este ambivalent, ca simbol al forțelor demonice, păzind comorile ascunse Lâna de aur, Grădina Hesperadelor, iar în China
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o văd, mă- nbolnăvesc, Iar când vin alții de-o pețesc, Vin popi de mă dezleagă...” Această poezie nu este numai una lirică ci, ca și alte poezii ale lui Coșbuc transcede spre filozofie, spre dorința omului de a-și orândui singur viața, nu numai în ceea ce privește dragostea pentru femeia iubită, ca în versurile: „Ori este om de sila cui Să-mi placă tot ce-i place lui Așa om nici vlădica nu-i Si nici chiar împăratul!” Cât de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Asklepios. Calificarea acestei cărți-eveniment n-ar fi completă dacă n-am aminti acel "Compendium de autori și opere", tradus în limba franceză de doamna dr. Catrinel Perianu, menit să înlesnească lectura oaspeților străini la variile Congrese Mondiale al Scriitorilor Medici. Orânduiți alfabetic, toți autorii se vor regăsi într-un medalion bio-bibliografic ce conține un strict necesar curriculum, completat prin lucrări și titluri științifice și academice, activitate medicală, socială și culturală, premii și distincții, bibliografia literară fiind una comentată și, când e
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]