483 matches
-
Mateianu, Robert Cosmoc, Ionuț Popa, Dumitru Dumitriu și Muzsnay Zsolt. FC Bihor a reușit la finalul sezonului 2010-2011 să termine pe locul secund în seria Vest a Ligii a II-a loc ce duce la promovarea în Liga I. Clubul orădean se afla de mai mult timp în insolvență, având datorii către stat, furnizori și foști jucători. Comisia de Licențiere a dat undă verde pentru promovarea orădenilor, dar președintele Viorel Duru a făcut recurs, așa cum s-a întâmplat și în cazurile
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
a Ligii a II-a loc ce duce la promovarea în Liga I. Clubul orădean se afla de mai mult timp în insolvență, având datorii către stat, furnizori și foști jucători. Comisia de Licențiere a dat undă verde pentru promovarea orădenilor, dar președintele Viorel Duru a făcut recurs, așa cum s-a întâmplat și în cazurile lui Poli Timișoara sau Gloria Bistrița. În urma ședinței Comitetului Executiv al Federației Române de Fotbal de luni 20 iunie 2011, de la Casa Fotbalului, din Capitală, clubul
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
Capitală, clubul FC Bihor a decis să acționeze la TAS, Tribunalul de Arbitraj Sportiv, de la Lausanne, decizia de neacordare a licenței pentru prima ligă, remisă de Comisia de Apel din cadrul FRF în urma recursului inițiat de domnul Viorel Duru. Astfel, pentru orădeni, ca și pentru echipele din Timișoara și Bistrița, speranțele se leagă acum de o decizie favorabilă din partea tribunalului din Elveția. Potrivit TAS, cluburile din România au făcut apel la 14 și 22 iunie, toate părțile fiind de acord ca procedura
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
audieri la 13 și 14 iulie, la sediul TAS. Ca urmare a verdictului primit luni 18 iulie 2011 de la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, prin care se respinge memoriul depus de oficialii FC Bihor pentru neprimirea licenței de Liga I, echipa orădeană a aflat faptul că și-n ediția de campionat 2011-2012 va evolua tot în eșalonul secund. Delegația orădeană care s-a dus la Laussane a fost formată din președintele FC Bihor, Șerban Ovidiu Morcan, Dumitru Voloșeniuc, membru AGA și Cătălin
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
de la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, prin care se respinge memoriul depus de oficialii FC Bihor pentru neprimirea licenței de Liga I, echipa orădeană a aflat faptul că și-n ediția de campionat 2011-2012 va evolua tot în eșalonul secund. Delegația orădeană care s-a dus la Laussane a fost formată din președintele FC Bihor, Șerban Ovidiu Morcan, Dumitru Voloșeniuc, membru AGA și Cătălin Sărmășan, președintele CF Liberty care asigură managementul sportiv al clubului. „Am făcut tot ce am putut ca să ne
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
de la TAS nu ne-au dat dreptate. Aceasta este situația, nu avem ce face. Trebuie să ne conformăm și s-o luăm de la capăt din liga a II-a", a declarat președintele clubului Șerban Morcan, imediat după aflarea veștii. Suporteri orădeni s-au alăturat, la protestul susținut de fanii timișoreni, în Timișoara ca urmare a evenimentelor ce au dus la retrogradarea echipei FC Politehnica Timișoara și nepromovarea echipei FC Bihor. Din Comitetul Executiv au făcut parte 14 persoane: Mircea Sandu - președinte
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
montate. Construit în 1924, Stadionul Municipal a avut întotdeauna un farmec aparte, fiind un stadion de tip britanic - doar pentru fotbal, fără pistă de atletism. Tribunele ajung foarte aproape de gazon, lucru care creează o presiune foarte mare asupra adversarilor, suporterii orădeni fiind cunoscuți pentru ardoarea cu care își încurajaază echipa în meciurile tensionate. În anii '60 a existat și o nocturnă funcțională, care nu a fost folosită datorită restricțiilor la energie electrică ale vremii, și o pistă de atletism, ulterior fiind
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
să devină și cea mai lungă. este situată pe platoul carstic Padiș în depresiunea Vărășoaia, de unde și inițială numelui. Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul ce duce la Peșteră Cetatea Rădesei. A fost descoperită în anul 1986 de speologul orădean Paul Damm, de la Clubul Z Oradea și explorata de-a lungul anilor de speologi de la Politehnica Cluj, cluburile orădene Z, Cristal și alte cluburi din țară. La descoperire P.Damm și M. Damm, degajează intrarea și după o nouă decolmatare
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul ce duce la Peșteră Cetatea Rădesei. A fost descoperită în anul 1986 de speologul orădean Paul Damm, de la Clubul Z Oradea și explorata de-a lungul anilor de speologi de la Politehnica Cluj, cluburile orădene Z, Cristal și alte cluburi din țară. La descoperire P.Damm și M. Damm, degajează intrarea și după o nouă decolmatare efectuată la -5, se atinge o strâmtoare severă situată la -13. În septembrie 1987 se trece prin derocare de
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
a reprezentat un punct important de referință pentru zonă, fiind cel mai important centru cultural și comercial. În Evul Mediu, în Cetatea Oradiei exista un observator astronomic, iar astronomii care lucrau acolo foloseau meridianul Oradiei ca meridian de 0°. Turismul orădean începe să se dezvolte, Oradea participând alături de Băile Felix la Târgul de Turism de la Viena din ianuarie 2015. Oradea este menționată pentru prima dată cu numele latinesc "Varadinum" la 1113, într-o diplomă a abației benedictine din Zobor, în care
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
care-l vor stăpâni până în anul 1692. În anul 1703 izbucnește o mișcare anti-habsburgică condusă de Francisc Rákóczi al II-lea. Târgurile din jurul cetății au devenit câmpuri de bătălie între garnizoana imperială din interiorul fortificației și răsculații lui Rákóczi. Meritele orădenilor în sprijinirea garnizoanei imperiale din timpul mișcării rakocziene au fost recunoscute oficial la 27 noiembrie 1712 chiar de Împăratul Carol al VI-lea. Viața economică orădeană a fost caracterizată de înflorirea ramurilor neagricole: meșteșugurile și comerțul, negustorii constituind cea mai
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
câmpuri de bătălie între garnizoana imperială din interiorul fortificației și răsculații lui Rákóczi. Meritele orădenilor în sprijinirea garnizoanei imperiale din timpul mișcării rakocziene au fost recunoscute oficial la 27 noiembrie 1712 chiar de Împăratul Carol al VI-lea. Viața economică orădeană a fost caracterizată de înflorirea ramurilor neagricole: meșteșugurile și comerțul, negustorii constituind cea mai activă categorie socială din oraș. Papa Pius al VI-lea a înființat în anul 1777 Episcopia Greco-Catolică de Oradea Mare. Unul din corifeii Școlii Ardelene a
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
de înflorirea ramurilor neagricole: meșteșugurile și comerțul, negustorii constituind cea mai activă categorie socială din oraș. Papa Pius al VI-lea a înființat în anul 1777 Episcopia Greco-Catolică de Oradea Mare. Unul din corifeii Școlii Ardelene a fost episcopul greco-catolic orădean Ignație Dărăbanț. Promotor al emancipării spirituale a românilor bihoreni a fost și urmașul său, episcopul Samuil Vulcan, întemeietorul liceului românesc din Beiuș, care astăzi îi poartă numele. La 19 iunie 1836, un puternic incendiu, care a durat trei zile, a
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
cuprinzând și cartierul Velența. Anul revoluționar 1848-1849 și-a făcut simțită prezența și la Oradea. La 21 mai 1848, la Pesta, s-au întrunit sub președinția lui Emanuil Gojdu, circa 40 de deputați români din Crișana și Banat, printre reprezentanții orădeni numărându-se Nicolae Jiga, Ioan Dragoș, Gheorghe Fonai și Ioan Gozman. Chiar dacă revoluția a fost înfrântă, tradiția revoluționară a anilor 1848-1849 a marcat decisiv conștiința publică orădeană, efectele ei pe termen lung simțindu-se, mai ales după 1867, când participanții
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Emanuil Gojdu, circa 40 de deputați români din Crișana și Banat, printre reprezentanții orădeni numărându-se Nicolae Jiga, Ioan Dragoș, Gheorghe Fonai și Ioan Gozman. Chiar dacă revoluția a fost înfrântă, tradiția revoluționară a anilor 1848-1849 a marcat decisiv conștiința publică orădeană, efectele ei pe termen lung simțindu-se, mai ales după 1867, când participanții la revoluție care au scăpat cu viață au putut să se manifeste în viața politică locală. A urmat o înăsprire a ocupației austriece, caracteristică întregului Imperiu. În
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
românești, la 9 martie 1945, conducerea administrativă și politică a Oradiei a fost preluată de elemente comuniste locale, a căror ascensiune la putere a fost facilitată de administrația militară sovietică. Regimul comunist a determinat schimbări esențiale în ansamblul vieții publice orădene, pervertind și încetinind funcțiile organismului social. Istoria Oradiei în anii dictaturii comuniste poartă amprenta specifică fiecăreia dintre etapele evoluției acestui regim la scară națională. Anii 1944-1947 au corespuns etapei cuceririi puterii politice de către forțele comuniste. Modelul stalinist a dominat întreaga
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
aproape a întregii producții industriale și agricole pentru export, în vederea obținerii resurselor financiare necesare pentru a plăti toată datoria externă a României, a adus populația în situația de a se confrunta cu numeroase lipsuri ți greutăți. Nivelul de trai al orădenilor, a fost, însă, relativ suportabil comparativ cu situația locuitorilor din alte centre urbane românești, având în vedere poziția privilegiată, de oraș de frontieră. Evenimentele revoluționare din decembrie 1989 au determinat mutații profunde în structurile politice, sociale și economice românești, fiind
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
demografic, Oradea s-a dezvoltat cel mai mult în secolul XX, populația orașului crescând de peste patru ori, în decursul a cca. 100 ani. Conform ultimului recensământ, în 2011 Oradea a avut 196,367 locuitori, în scădere cu 4,95%.Etnic, orădenii se împart în: După religia declarată la recensământul din 2011, orădenii sunt: Comunitatea germană din Oradea datează din secolul XVIII, fiind compusă în mare parte din șvabi și sași, dar și austrieci. La sfârșitul secolului XIX aici trăiau circa 1400
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
populația orașului crescând de peste patru ori, în decursul a cca. 100 ani. Conform ultimului recensământ, în 2011 Oradea a avut 196,367 locuitori, în scădere cu 4,95%.Etnic, orădenii se împart în: După religia declarată la recensământul din 2011, orădenii sunt: Comunitatea germană din Oradea datează din secolul XVIII, fiind compusă în mare parte din șvabi și sași, dar și austrieci. La sfârșitul secolului XIX aici trăiau circa 1400 de germani, însă numărul acestora s-a diminuat după încheierea celui
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Poliției din 1902 era evreu. Astfel și în Consiliul Local evreii erau reprezentați proporțional. Comunitățile evreiești au ajuns să mai dețină un spital, o Asociație a Femeilor Evreice, două licee,o școală industrială, yeshiva, o cantină socială, etc. Comunitatea evreiască orădeană a fost una din cele mai active, atât din punct de vedere comercial cât și cultural, din întreg Imperiul Austro-Ungar. În 1944 la cererea Germaniei hitleriste, care a invadat Ungaria aliată în martie, autoritățile colaboraționiste pro-naziste din Ungaria și din
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
întreg Imperiul Austro-Ungar. În 1944 la cererea Germaniei hitleriste, care a invadat Ungaria aliată în martie, autoritățile colaboraționiste pro-naziste din Ungaria și din oraș au organizat în Oradea doua ghetouri: unul în care au fost înghesuiți 27 000 de evrei orădeni, iar al doilea, sub cerul liber, destinat adunării a 8000 de evrei din alte localități ardelene. 25,000 din toți aceștia au fost deportați între 23 mai - 27 iunie 1944 în lagăre de concentrare și exterminare, unde au fost nimiciți
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
predare în limba maghiară. De asemenea există 3 licee de prestigiu cu predare în limba maghiară: Liceul Teologic Romano-Catolic "Szent László", Liceul Teoretic Reformat "Lórántffy Zsuzsanna" și Liceul Teoretic "Ady Endre". Una dintre cele mai proeminente personalități a comunității maghiare orădene a fost poetul și gazetarul Ady Endre, care a trăit și a scris operele cel mai semnificative la Oradea. Viața culturală a maghiarilor este una din cele mai active din țară. În acest sens "Teatrul de Stat", "Teatrul Arcadia" și
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
trăit și a scris operele cel mai semnificative la Oradea. Viața culturală a maghiarilor este una din cele mai active din țară. În acest sens "Teatrul de Stat", "Teatrul Arcadia" și "Filarmonica de Stat" au secții maghiare. După religie, maghiarii orădeni sunt în cea mai mare parte romano-catolici sau reformați. Printre cele mai importante edificii religioase sunt Bazilica Romano-Catolică, Biserica "Sfântul Ladislau" și Biserica Reformată "Olosig". În ceea ce privește mass-media, există mai multe ziare în limba maghiară, precum "Reggeli Újság" și "Bihari Napló
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
de o rețea de instituții și servicii de interes public general: transport, proiectare, construcții, instalații, turism, activitate hotelieră, import-export. Toate activitățile economice sunt sprijinite de asistența indispensabilă a peste 26 de bănci cu filiale în oraș și județ. Piața imobiliară orădeană a cunoscut în ultimii ani o creștere accelerată ajungând la cote relativ identice cu piețele imobiliare din București, Brașov și Timișoara. Trendul ascendent s-a accelerat odată cu invitația primită de România de a adera la structurile euro-atlantice. Oradea dispune de
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
companii aeriene interne și externe, fiind principala poartă de intrare în țară din zona nord-vestică. În prezent de pe Aeroportul Internațional Oradea compania Tarom efectuează zboruri interne zilnice catre Aeroportul Internațional Henri Coandă București. Traficul aerian de pasageri derulat pe aeroportul orădean a depășit 36000 de pasageri în anul 2005 . Traficul aeroportului este în continuă creștere înregistrându-se o rată constantă de 11% total pasageri. Ponderea pasagerilor externi a crescut constant în ultimii doi ani cu o rată de 17% în pofida scăderii
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]