1,275 matches
-
primul a meditat cu mult umor: „Pe moment, eu, care mă cred genial, eram gata să mă supăr pentru afirmația făcută... Pe urmă, gândindu-mă mai bine, m-am simțit onorat!“ Această mărturie, care vine din partea unui geniu românesc al oralității demonstrează, incontestabil, darul oratoric al Părintelui Constantin Galeriu. Părintele Profesor Constantin Galeriu era nu era niciodată egoist sau arogant ci totdeauna cu generozitate și mărinimie de suflet, fiind uimitor prin discreția lui, prin modul cald și deschis cu care primea
ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/368148_a_369477]
-
mare întindere, romanul „Dragoste târzie”. De la primele pagini ale cărții prozatoarea ne face să simțim pasiunea ei de a povesti, vioiciunea cu care își îndreaptă atenția către detaliile limbajului comunicării, ale comportamentului gestual și verbal. Narațiunea are un fel de oralitate care îi dă un ritm alert și o anume franchețe, ba chiar, pe alocuri, o anume grație tinerească. Poate că în asta constă, în primul rând, virtutea stilistică a acestei scrieri. Te cuceresc tonul jucăuș, trecerea de la glumițe la gravitatea
HEIDI S. SIMON: „DRAGOSTE TÂRZIE” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368216_a_369545]
-
o acribie pe care și-o impunea și de a cărei “vină” se făcea și în educația primită, și cea moștenită și bunul simț - presupuse că stă la baza unor astfel de “conversații”! Expresiile “ieșeau” ca turnate din mecanica unei “oralități” pe care o stăpânește după ani, probabil, de exercițiu mental și punerea lui pe acordul inteligibil, simplu și “duios” al limbii pe care o stăpânea. Cu un mic și abia sesizabil “tremolo”, pe care și-l impunea obligatoriu, între două
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
poate fi în astfel de porecle date de ocupantul parvenit, în... mîrlănia „istoriei”! Dintre atâtea nenorocite de năravuri vocaliste - terminologia această, a abjecțiunii, poarte prin contaminare, poate prin clocire subliminala a înjosirilor toate, din generații, au continuat a „funcționa”, în oralitate, ca niște psalmi post-tribaliști „cultizați” la alții, din specia numită de Biblia evreilor, „ai răzbunării”, „ai blestemului” etc. - și în turmangeria actuala, deloc cosmetizata... Când stai să faci inventarul DEX, „literaturii” porno sau al presei surogat, sau regional, atavic, al
MIC DICTIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) de EUGEN EVU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353246_a_354575]
-
constituiau un "spectacol". Poate. Numai că recitite, reduse la stadiul de text, rupte de fascinanta personalitate a vorbitorului, ele își păstrează vioiciunea spirituală. Este adevărat că ceea ce îl definește pe Nae Ionescu cu adevărat este stilul socratic, ca ipoteză a oralității, fiind precedat de Titu Maiorescu și continuat de Constantin Noica și Petre Țuțea. Concepând filosofia ca filosofare, spre a dobândi un echilibru spiritual cu lumea și cu sine, acest "Socrate al românilor" a refuzat să-si tipărească lucrările (elevii săi
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
și a firii omului; îl interesa scrisul ca gest și atitudine (10). Și legat de acest aspect al activității sale, putem remarca un fapt interesant: există multe probleme tehnice legate de tipărirea cursurilor profesorului, care, în majoritate au fost stenografiate; oralitatea, care i-a făcut farmecul la catedră, devine un handicap în momentul publicării cursurilor (11). Despre Nae Ionescu - ziaristul Stilul lui Nae Ionescu era direct și ținea de oralitate. Cursurile sale erau mult mai impresionante vorbite, decât scrise. Știa să
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
legate de tipărirea cursurilor profesorului, care, în majoritate au fost stenografiate; oralitatea, care i-a făcut farmecul la catedră, devine un handicap în momentul publicării cursurilor (11). Despre Nae Ionescu - ziaristul Stilul lui Nae Ionescu era direct și ținea de oralitate. Cursurile sale erau mult mai impresionante vorbite, decât scrise. Știa să electrizeze audiența (foarte numeroasă de altfel). Știa însă la fel de bine să faca acest lucru și în scris, în limbajul vioi și incisiv al ziaristului. Era recunoscut pentru originalitate și
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
anevoios al credinței, și al propovăduirii sau al mărturisirii. Ediția aceasta, potrivit afirmațiilor îngrijitorului ei, cuprinde foarte puține modificări față de textul original, numai ajustări, dictate doar de evoluția limbii. Textul este cât se poate de viu și se bucură de oralitatea și verva predicatorului, care ne face înțelegem rostul apologiei și misiunii pastorale, în contextual postmodernismului precum și bucuria credinței ca formă de recunoaștere, trăire, împlinire și mărturisire. Prin urmare, misiunea, apostolia Bisericii este capitală și esențială în momentul de față, dacă
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
nu mai este interesat decât să comunice autenticitatea trăirii sale și evitând de a comunica o anumită idée. Poezia actuală, cea care nu se înscrie în globmodern, are diferite caractere revelatoare- colocvialitatea ironică, folosind semnle de punctuație nefirești și o oralitate simulată, discursurile care încearcă să spună totul pentru a masca diferite complexe, cum ar fi forme de demențializare a realului, poeme schizofrenice, pornografice, pbsesii viscerale, autoexecuțiile eului și simțiri dereglate, promovarea gradului zero al scriiturii, a unei stări poetice plasmatice
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
cu o deosebită finețe și sensibilitate cercurile lăuntrice ale realității, dar și de a le vizualiza în exterior, personalizându-le prin hermeneutica să. Limbajul celorlalți îi este suficient sieși, ca mod de contact direct, imediat al tânărului cu realitatea. Stilistic vorbind, oralitatea limbajului este evidentă. Acuitatea senzorială de cele mai multe ori este transpusa în limbajul grupului. Dacă ceilalți membri ai grupului sunt dispuși în permanență să relateze întâmplări la care au participat de multe ori sau și le-au imaginat în genul ,, povestire
MIRCEA SCARLAT ,,UN ROMANTIC INTARZIAT de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360109_a_361438]
-
sufletul în cer și până în mână, au primit felicitările și au ascultat propriile creații recitate de actrița Doina Ghitescu: GEO GĂLETARU, premiul “LIVIU REBREANU” pentru imagistică literară, ION MARTIN, premiul pentru poezie “GHEORGHE TOMOZEI”, GHEORGHE MOCANU, premiul “ION CREANGĂ” pentru oralitatea descrierii lumii satului. În final toți participanții au fost premiați prin prezentarea unui recital susținut de Paul Polidor și vizionarea unui scurt spectacol. Referință Bibliografica: Decernarea premiilor concursului național literar “Cetatea lui Bucur” / Marian Dragomir, Călin Dengel : Confluente Literare, ISSN
DECERNAREA PREMIILOR CONCURSULUI NAŢIONAL LITERAR “CETATEA LUI BUCUR” de MARIAN DRAGOMIR, CĂLIN DENGEL în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359618_a_360947]
-
nu mai este interesat decât să comunice autenticitatea trăirii sale și evitând de a comunica o anumită idee. Poezia actuală, cea care nu se înscrie în globmodern, are diferite caractere revelatoare- colocvialitatea ironică, folosind semnle de punctuație nefirești și o oralitate simulată, discursurile care încearcă să spună totul pentru a masca diferite complexe, cum ar fi forme de demențializare a realului, poeme schizofrenice, pornografice, pbsesii viscerale, autoexecuțiile eului și simțiri dereglate, promovarea gradului zero al scriiturii, a unei stări poetice plasmatice
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
și folosirii căilor de atac. Autorii precizează că nu există o cale de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru care se judecă în camera de consiliu fără citarea părților, cu încălcarea principiului oralității și contradictorialității, precum și a dreptului de proprietate. ... 13. Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Judecătoria Botoșani - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece legiuitorul a reglementat asupra
DECIZIA nr. 376 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299622]
-
Biroul Electoral Central pentru aplicarea unitară a prevederilor legii alegerilor prezidențiale, precum și de a soluționa excepții de neconstituționalitate ridicate direct în fața Curții în cadrul contenciosului electoral prezidențial, fără minime garanții procesuale referitoare la citarea părților ori publicitatea și oralitatea dezbaterilor. În acest sens reiterăm argumentele prezentate pe larg în opinia concurentă la Hotărârea Curții Constituționale nr. 66/2019 și în opinia separată la Hotărârea Curții Constituționale nr. 21/2024. Judecător, prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu -----
HOTĂRÂREA nr. 37 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297022]
-
din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului din lumea țărănească. La 60 de ani de la apariția “Moromeților” Nicolae Breban spune :„Moromete înseamnă în primul rând lansarea unui personaj. Cea mai mare forță a scriitorului nu e să facă metafore, forța
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
simbolurilor. Între acestea, „Buzunarele” și „Gradație de merit” sunt antologice și, parcă, de nerepovestit. Pe o a doua dimensiune întâlnim un stil jurnalistic anticalofil și plin de vervă, un stil al reținerii unor vieți aflate în plină viteză, unul al oralității accelerate, al vorbirii naturale atrasă în proză de exigențele prinderii în literar a ceea ce este domestic și cotidian. Aici se încadrează schițe precum „Sfântul Mitică Le Grand”, „Ceaiul rusesc”, „Mătura” sau „Moneda de 10 cenți”. În această zonă, Liviu Jianu
Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339600_a_340929]
-
le cunosc, le simt doar, în parte, nici acela de a face păguboasă reclamă unui sfânt, care nu a scris, a vorbit unor oameni, și a fost surprins în aceste momente de genială expansiune spirituală. Cartea aceasta are simplitate, are oralitate, are părintească dojană și mânie și mângâiere, gâlgâie de viață și sinceritate. Este un compendiu de verticalitate. Ce să fac ? mă întreb și eu. Să o redau - în totalitate - cu sublinierile mele, nu pot. Atunci aleg un orizont de timp
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
de perși. “ În Aruncați pe Maria în mare! părintele ne vorbește despre păcatul avortului. Morala lui duhovnicească, dogmatica lui decantată ca aurul nu în oratorica stearpă, ci în raționala decopertare a izvoarelor arhaice în modernitate, prin aceeași dăruită trăire si oralitate, a intuit, poate, că mai presus de tomuri întregi de morală, strălucesc diamante de viață, fie isihaste, fie damnate ; povestirea - culeasă din viață - ne prezintă păcatul unei femei care și-a ucis pruncii, și urmările lui: asemeni lui Io, urmărită
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
primul a meditat cu mult umor: „Pe moment, eu, care mă cred genial, eram gata să mă supăr pentru afirmația făcută ... Pe urmă, gândindu-mă mai bine, m-am simțit onorat!“ Această mărturie, care vine din partea unui geniu românesc al oralității demonstrează, incontestabil, darul oratoric al Părintelui Galeriu. Părintele Constantin Galeriu era nu era niciodată egoist sau arogant ci totdeauna cu generozitate și mărinimie de suflet, fiind uimitor prin discreția lui, prin modul cald și deschis cu care primea pe oricine
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
tandrețe și premoniție îngrijorată. Orice discurs al acestuia, pe orice temă ar fi, se dovedește a fi, în final, un traseu inițiatic în care autorul se recomandă ca un hermeneut redutabil, ca o natură dialogică, de rafinată subtilitate, cu însemnele oralității la vedere, conviv în mare vervă, în planul superior al ideilor”; 11.la DOINA POPA - se analizează toată opera romanescă: „Doina Popa este o rafinată și performantă exploratoare a naturii umane confruntate cu propriile limite, marcate de o irepresibilă nevoie
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
planurilor temporale, într-o tentativă temerară și singulară de supraviețuire a eului moral. În al treilea rând, impresionează capacitatea sa de penetrație în cele două universuri (social și psihic), vitalismul imaginilor artistice născute în acea zonă dinamică dintre scriere și oralitate, aflată sub semnul unei interogații fără sfârșit. Poetul codifică spaima sa de vid moral, în ipostaza de combatant terorizat, obligat să trăiască într-o lume-ospiciu în care cavalerii păcatului fac legea, iar ea, lașitatea, simbolizează vârful unei generații nestatornice în
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
structura, cartea are două părți: prima, o introducere în angelologie, care își propune să argumenteze cititorului rubricile semnificative ale domeniului. Este o selecție, prelucrată, a notelor de curs susținute de Andrei Pleșu, observându-se astfel tonul discursului didactic (marcat de oralitate și de anumite strategii divulgative și, să nu uităm, referințele bibliografice de rigoare). A doua parte este în același timp mai puțin convențională și mai sobră, preia teme din partea precedentă pentru a le sprecifica și a le adânci și, de ce
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
nu mai este interesat decât să comunice autenticitatea trăirii sale și evitând de a comunica o anumită idée. Poezia actuală, cea care nu se înscrie în globmodern, are diferite caractere revelatoare- colocvialitatea ironică, folosind semnle de punctuație nefirești și o oralitate simulată, discursurile care încearcă să spună totul pentru a masca diferite complexe, cum ar fi forme de demențializare a realului, poeme schizofrenice, pornografice, pbsesii viscerale, autoexecuțiile eului și simțiri dereglate, promovarea gradului zero al scriiturii, a unei stări poetice plasmatice
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
citite dintr-o răsuflare, așa cum am făcut eu azi noapte, lucru de care-l învinovățesc pe un grec talentat și cu har rar de povestitor, din tagma lui Ion Creangă, mai exact, așa cum au remarcat și alții, care are o oralitate nativă și un stil sacadat, băltind cu dialog, memorialistica sa fiind concepută cu dese ruperi de ritm și schimbări de registru, în centru aflându-se în permanență mingea de fotbal. Marin nu relatează ca alți cronicari celebri de sus, din
PETRE MARINESCU- DRIBLINGURI PE GAZONUL AMINTIRILOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341520_a_342849]
-
primul a meditat cu mult umor: „Pe moment, eu, care mă cred genial, eram gata să mă supăr pentru afirmația făcută ... Pe urmă, gândindu-mă mai bine, m-am simțit onorat!“ Această mărturie, care vine din partea unui geniu românesc al oralității demonstrează, incontestabil, darul oratoric al Părintelui Galeriu. Părintele Constantin Galeriu era nu era niciodată egoist sau arogant ci totdeauna cu generozitate și mărinimie de suflet, fiind uimitor prin discreția lui, prin modul cald și deschis cu care primea pe oricine
ÎMPLINIREA A ZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 [Corola-blog/BlogPost/340528_a_341857]