1,285 matches
-
fiind formată dintr-o legătură * și două legături * cu planurile perpendiculare unul pe altul, după cum reiese din figura 8: În hibridizarea diagonală, atomii de carbon participă cu orbitalul sferic și un orbital p, doi orbitali p rămânând nehibridizați. Cei doi orbitali hibrizi sp sunt identici și coliniari, formînd între ei un unghi de 1800. Acești orbitali prezintă ½ character de orbital s și ½ character de orbital p. Atomul de carbon poate forma triple legături cu atomul de azot C N, cum este
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
reiese din figura 8: În hibridizarea diagonală, atomii de carbon participă cu orbitalul sferic și un orbital p, doi orbitali p rămânând nehibridizați. Cei doi orbitali hibrizi sp sunt identici și coliniari, formînd între ei un unghi de 1800. Acești orbitali prezintă ½ character de orbital s și ½ character de orbital p. Atomul de carbon poate forma triple legături cu atomul de azot C N, cum este cazul în acidul cianhidric, HCN, nitrili, H-CN, anionul cianură CN -. Distanțele interatomice, în duble și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
În hibridizarea diagonală, atomii de carbon participă cu orbitalul sferic și un orbital p, doi orbitali p rămânând nehibridizați. Cei doi orbitali hibrizi sp sunt identici și coliniari, formînd între ei un unghi de 1800. Acești orbitali prezintă ½ character de orbital s și ½ character de orbital p. Atomul de carbon poate forma triple legături cu atomul de azot C N, cum este cazul în acidul cianhidric, HCN, nitrili, H-CN, anionul cianură CN -. Distanțele interatomice, în duble și triple legături, sunt mai
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
carbon participă cu orbitalul sferic și un orbital p, doi orbitali p rămânând nehibridizați. Cei doi orbitali hibrizi sp sunt identici și coliniari, formînd între ei un unghi de 1800. Acești orbitali prezintă ½ character de orbital s și ½ character de orbital p. Atomul de carbon poate forma triple legături cu atomul de azot C N, cum este cazul în acidul cianhidric, HCN, nitrili, H-CN, anionul cianură CN -. Distanțele interatomice, în duble și triple legături, sunt mai scurte decât în legăturile simple
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
nu pot forma decât atomii cu volum mic, cum este cazul atomilor elementelor din perioada 2. Dintre acestea, triple legături formează numai carbonul și azotul, rar oxigenul, duble legă turi, carbonul, azotul, oxigenul, probabil sulful și florul. Hibridizarea cu participarea orbitalilor d Atomii elementelor din perioada a treia și următoarele participă în hibridizări și cu orbitalii d care sunt disponibili, aceștea se pot hibridiza cu orbitalii s și p, care sunt apropriați din punct de vedere energetic. Datorită acestui fenomen, elementele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
2. Dintre acestea, triple legături formează numai carbonul și azotul, rar oxigenul, duble legă turi, carbonul, azotul, oxigenul, probabil sulful și florul. Hibridizarea cu participarea orbitalilor d Atomii elementelor din perioada a treia și următoarele participă în hibridizări și cu orbitalii d care sunt disponibili, aceștea se pot hibridiza cu orbitalii s și p, care sunt apropriați din punct de vedere energetic. Datorită acestui fenomen, elementele din această perioada au proprietăți deosebite față de cele din perioada 2. Mecanismul hibridizării de forma
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
rar oxigenul, duble legă turi, carbonul, azotul, oxigenul, probabil sulful și florul. Hibridizarea cu participarea orbitalilor d Atomii elementelor din perioada a treia și următoarele participă în hibridizări și cu orbitalii d care sunt disponibili, aceștea se pot hibridiza cu orbitalii s și p, care sunt apropriați din punct de vedere energetic. Datorită acestui fenomen, elementele din această perioada au proprietăți deosebite față de cele din perioada 2. Mecanismul hibridizării de forma d, s, p este același ca în tipurile de hibridizare
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Svhweitzar care este dizolvantul celulozei, , hexanitrocobaltitul de sodiu, și altele. Din exemplele de mai sus reiese că mai multe metale pot fi acceptori ai perechii de electroni de covalență, formând legături coordinative cu atomii cu electroni neparticipanți în hibridizări cu orbitalii d din stratul penultim, ceea ce explică formarea combinațiilor complexe. Orbitali moleculari și electroni p delocalizați Reprezentarea formulelor unor substanțe în care se găsesc duble legături inițial a dus la formule incorecte, formule prin care se încalcă regula octetului sau a
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Din exemplele de mai sus reiese că mai multe metale pot fi acceptori ai perechii de electroni de covalență, formând legături coordinative cu atomii cu electroni neparticipanți în hibridizări cu orbitalii d din stratul penultim, ceea ce explică formarea combinațiilor complexe. Orbitali moleculari și electroni p delocalizați Reprezentarea formulelor unor substanțe în care se găsesc duble legături inițial a dus la formule incorecte, formule prin care se încalcă regula octetului sau a covalenței maxime. Este cazul acizilor: azotic, sulfuric, fosforic, precum și a
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
atomului de carbon asimetric Cα(x.Excepție face glicocolul care este optic inactiv. În raport cu activitatea optică, fiecare aminoacid poate prezenta doi enantiomeri, dextrogir și levogir, precum și un racemic-amestecul echimolecular al celor doi enantiomeri(±). În starea de hibridizare sp3 cei patru orbitali ai atomului de C sunt dispuși în spațiu după vârfurile unui tetraedru, fapt ce permite ca cei 4 substituienți diferiți să ocupe în spațiu două aranjamemte diferite, în jurul atomului Cx cu formarea a doi stereoizomeri (enantiomeri). Aminoacizii optic activi posedă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
atomului de carbon asimetric Cα( x.Excepție face glicocolul care este optic inactiv. În raport cu activitatea optică, fiecare aminoacid poate prezenta doi enantiomeri, dextrogir și levogir, precum și un racemic-amestecul echimolecular al celor doi enantiomeri(±). În starea de hibridizare sp3 cei patru orbitali ai atomului de C sunt dispuși în spațiu după vârfurile unui tetraedru, fapt ce permite ca cei 4 substituienți diferiți să ocupe în spațiu două aranjamemte diferite, în jurul atomului Cx cu formarea a doi stereoizomeri (enantiomeri). Aminoacizii optic activi posedă
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de emisie și absorbție, deoarece sunt mult mai complexe. În cazul atomilor cu mai mulți electroni aceștia interacționează simultan cu nuclelul dar și între ei, iar formula energiei este mult mai complicată. Numărul cuantic magnetic m cuantifică valorile proiecției momentului orbital ? pe axa OZ, conform figurii: Proiecția lui ? pe direcția câmpului magnetic este , unde numărul cuantic magnetic ia valorile m = 0, ±1, ±2, ..... ±l. Deci, numărul cuantic magnetic poate lua în total (2? + 1) valori diferite. Graficul este realizat
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
realizate prin intermediul electronilor de valență cu scopul realizării de configurații stabile. În compușii organici predomină net legătura covalentă, formarea legăturii covalente se explică prin două teorii: Teoria electronică punere în comun de electroni H : H sau H-H Teoria cuantică suprapunerea orbitalilor monoelectronici Hibridizarea înseamnă modificarea învelișului electronic de valență în scopul formării de legături cât mai stabile. Prin hibridizare atomii își modifică: Distribuția electronilor în orbitalii ultimului strat (de valență) orbital hibrid nesimetric orbital hibrid simetric Carbonul este elementul care formează
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
teorii: Teoria electronică punere în comun de electroni H : H sau H-H Teoria cuantică suprapunerea orbitalilor monoelectronici Hibridizarea înseamnă modificarea învelișului electronic de valență în scopul formării de legături cât mai stabile. Prin hibridizare atomii își modifică: Distribuția electronilor în orbitalii ultimului strat (de valență) orbital hibrid nesimetric orbital hibrid simetric Carbonul este elementul care formează legături chimice numai în stare hibridizată. Legături covalente multiple legătura covalentă dublă formată dintr-o legătură sigma și una pi legătura covalentă triplă formată dintr-
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
comun de electroni H : H sau H-H Teoria cuantică suprapunerea orbitalilor monoelectronici Hibridizarea înseamnă modificarea învelișului electronic de valență în scopul formării de legături cât mai stabile. Prin hibridizare atomii își modifică: Distribuția electronilor în orbitalii ultimului strat (de valență) orbital hibrid nesimetric orbital hibrid simetric Carbonul este elementul care formează legături chimice numai în stare hibridizată. Legături covalente multiple legătura covalentă dublă formată dintr-o legătură sigma și una pi legătura covalentă triplă formată dintr-o legătură sigma și două
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
H : H sau H-H Teoria cuantică suprapunerea orbitalilor monoelectronici Hibridizarea înseamnă modificarea învelișului electronic de valență în scopul formării de legături cât mai stabile. Prin hibridizare atomii își modifică: Distribuția electronilor în orbitalii ultimului strat (de valență) orbital hibrid nesimetric orbital hibrid simetric Carbonul este elementul care formează legături chimice numai în stare hibridizată. Legături covalente multiple legătura covalentă dublă formată dintr-o legătură sigma și una pi legătura covalentă triplă formată dintr-o legătură sigma și două pi sextetul aromatic
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
covalentă triplă formată dintr-o legătură sigma și două pi sextetul aromatic formată din șase legături sigma și trei legături pi delocalizate OBS: O legătură π se formează numai în prezența unei legături σ, la formarea unei legături π participă orbitali p puri în stare nehibridizată, orbitalii p se suprapun, având axele paralele, și este perpendiculară pe planul legăturii σ. Caracteristicile legăturii covalente numărul legăturilor covalente este determinat de valența atomilor elementelor organogene formează molecule în molecule, atomii se află la
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
sigma și două pi sextetul aromatic formată din șase legături sigma și trei legături pi delocalizate OBS: O legătură π se formează numai în prezența unei legături σ, la formarea unei legături π participă orbitali p puri în stare nehibridizată, orbitalii p se suprapun, având axele paralele, și este perpendiculară pe planul legăturii σ. Caracteristicile legăturii covalente numărul legăturilor covalente este determinat de valența atomilor elementelor organogene formează molecule în molecule, atomii se află la distanțe bine determinate axele orbitalilor formează
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
nehibridizată, orbitalii p se suprapun, având axele paralele, și este perpendiculară pe planul legăturii σ. Caracteristicile legăturii covalente numărul legăturilor covalente este determinat de valența atomilor elementelor organogene formează molecule în molecule, atomii se află la distanțe bine determinate axele orbitalilor formează unghiuri fixe și caracteristice pentru fiecare tip de hibridizare dispoziția spațială a atomilor în moleculă determină un anumit tip de simetrie moleculei fiecare legătură se caracterizează printr-o energie care s-ar consuma pentru desfacerea moleculei în atomi Energia
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
dublu de radiație electromagnetică și nul optic; aparate moderne cu iradiere în pulsuri și transformata Fourier (FTIR). 7. Efecte electronice în chimia organică Între atomii elementelor componente unei molecule organice se manifestă legături covalente, legături ce se realizează prin întrepătrunderea orbitalilor monoelectronici de la atomii componenți ai legăturii cu formarea unui orbital molecular. O mărime caracteristică a unui element chimic este electronegativitatea sa, mărime ce se definește ca fiind (după Pauling) capacitatea atomilor unui element de a atrage electronii dintr-o legătură
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
iradiere în pulsuri și transformata Fourier (FTIR). 7. Efecte electronice în chimia organică Între atomii elementelor componente unei molecule organice se manifestă legături covalente, legături ce se realizează prin întrepătrunderea orbitalilor monoelectronici de la atomii componenți ai legăturii cu formarea unui orbital molecular. O mărime caracteristică a unui element chimic este electronegativitatea sa, mărime ce se definește ca fiind (după Pauling) capacitatea atomilor unui element de a atrage electronii dintr-o legătură; se notează cu χ. Fie legătura A-B legătură covalentă
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
fiind (după Pauling) capacitatea atomilor unui element de a atrage electronii dintr-o legătură; se notează cu χ. Fie legătura A-B legătură covalentă și χA și χB valorile electronegativităților corespunzătoare. 1. Dacă χA = χB legătura este nepolară, electronul din orbitalul molecular aparține în mod egal ambelor nuclee. 2. Dacă χA ≠ χB legătura este polară, electronul din orbitalul molecular este deplasat spre atomul elementului cu electronegativitatea mai mare. Deplasarea parțială a orbitalului molecular spre unul din atomi determină apariția de sarcini
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
χ. Fie legătura A-B legătură covalentă și χA și χB valorile electronegativităților corespunzătoare. 1. Dacă χA = χB legătura este nepolară, electronul din orbitalul molecular aparține în mod egal ambelor nuclee. 2. Dacă χA ≠ χB legătura este polară, electronul din orbitalul molecular este deplasat spre atomul elementului cu electronegativitatea mai mare. Deplasarea parțială a orbitalului molecular spre unul din atomi determină apariția de sarcini parțiale pe cei doi atomi, sarcini notate cu ±δ. Apare un - δ pe atomul elementului mai electronegativ
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
1. Dacă χA = χB legătura este nepolară, electronul din orbitalul molecular aparține în mod egal ambelor nuclee. 2. Dacă χA ≠ χB legătura este polară, electronul din orbitalul molecular este deplasat spre atomul elementului cu electronegativitatea mai mare. Deplasarea parțială a orbitalului molecular spre unul din atomi determină apariția de sarcini parțiale pe cei doi atomi, sarcini notate cu ±δ. Apare un - δ pe atomul elementului mai electronegativ și + δ pe atomul elementului mai puțin electronegativ. Deplasarea de electroni este parțială, dacă
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
când se numește efect electromer dinamic și se notează cu Ed. Electronii neparticipanți nu sunt de fapt întotdeauna electroni p. Ei sunt electroni p atunci când atomul este nehibridizat(ex: halogenii). Dacă atomul este hibridizat, atunci electronii neparticipanți provenind dintr-un orbital hibrid complet ocupat cu electroni, electronii liberi fiind electroni σ. Efectul +Es determină o deplasare a electronilor dinspre atomii cu electroni neparticipanți spre sistemul nesaturat, atomii pozitivându-se cu o unitate iar capătul conjugării negativându-se cu o unitate. Electronii π
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]