1,646 matches
-
unei ordini severe, la limita geometriei. Adîncit în lumea infracelulară, în structurile microscopice prin care dau năvală minusculele fluvii de seve, pictorul a inventat Grădinile suspendate, aceste cosmogonii decorative în care zac laolaltă gheața și magma incandescentă, profunzimile nopții și orbitoarele explozii de lumină. De la contemplația firii el a trecut, mai apoi, la contemplația culturală și Grădinile s-au antropomorfizat, au luat chipul personajelor lui Arcimboldo, într-o teribilă demonstrație a traseului destructurare-construcție. După care Arcimboldo s-a risipit din nou
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
nivelul generației '80, aflată acum la deplina maturitate creatoare, numărăm pe degetele de la o mână boantă proiectele epice realmente ambițioase, duse la bun sfârșit (Povestea Marelui Brigand de Petru Cimpoeșu, Pupa Russa a lui Gheorghe Crăciun) sau aflate în derulare (Orbitor de Mircea Cărtărescu). Cu cât scade vârsta prozatorilor, cu atât crește aria lor ,productivă", baza numerică și valorică pe care ultimele promoții o consolidează. Dan Stanca și Radu Aldulescu, Răzvan Petrescu și Dumitru Ungureanu, Cătălin Țîrlea și Daniel Bănulescu, Bogdan
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
Ilea, Dan Lungu, Ion Mureșan, Marta Petreu, Simona Popescu și Vlad Zografi) s-au întîlnit cu cititori din Aix-en-Provence, La Rochelle, Le Havre, Le Mans, Lille, Lyon, Marseille, Montpellier, Saint-Nazaire și Paris. Le-au fost traduse cîteva cărți (Dimineață pierdută, Orbitor, Oedip la Delphi, Poeme fără rușine), altele vor urma. Toate acestea se știu, într-o anumită măsură. Mediatizarea, în România, a evenimentului a fost modestă. Mai multă atenție i-a acordat presă culturală franceză. Cum interesul nostru este să ne
Spécial Roumanie by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11022_a_12347]
-
de vineri 18 noiembrie, asadar din primele zile ale Frumoaselor străine). Le Monde recenzează cîteva din titlurile românești traduse recent în Franța, dintre care doar două aparțin unor invitați ai Centrului Național al Cărții: Edgar Reichmann comentează L^Oeil enfeu (Orbitor ÎI, Corpul) de Mircea Cărtărescu, în versiunea franceză a lui Alain Păruit de la Denoël, iar Raphaëlle Rérolle românul Une matinée perdue (Dimineață pierdută) al Gabrielei Adameșteanu în versiunea franceză a aceluiași eminent Păruit de la Gallimard. Ambele comentarii sînt competențe și
Spécial Roumanie by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11022_a_12347]
-
și i-a mai spus că, în opinia lui, Războiul sfârșitului lumii e comparabil cu Război și pace de Tolstoi, ceea ce l-a măgulit vizibil pe Mario. Mircea Cărtărescu i-a dăruit două volume ale lui, El sueńo (Nostalgia) și Orbitor tradus în franceză de Alain Paruit. Am discutat despre scriitorii spanioli ai momentului și Llosa s-a oprit cu predilecție la două nume: Javier Cercas, cu Los soldados de Salamina și Almudena Grandes, cu Las edades de Lulu, recunoscând că
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]
-
chemate să facă auzite sunetele specifice ale limbii originalelor. Paralel, în librării puteau fi găsite traduceri ale unor volume de Gabriela Adameșteanu cu O dimineață pierdută în prestigioasa colecție ŤDu monde entierť a Editurii Gallimard, de Mircea Cărtărescu cu un Orbitor trecut în colecția de buzunar, ŤFolioť a aceleiași edituri (dar sub eticheta, publicitar comodă, ŤS.F.ť!) și cu ŤL'oeil enfeuť la Denoël - toate traduse de excelentul Alain Paruit. Plus, culegeri de poeme, - una din Ana Blandiana (Autrefois les
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
pământeni? de Marin Preda, în care, la un moment dat, bărbatul soarbe din ochi, fascinat, o porțiune intermitent văzută iarna, pe stradă, din trupul femeii iubite: gambele ei elastice, puțin deasupra cismelor, porțiune nu cu totul acoperită de palton. Gambele orbitor de frumoase ale unei femei. Dar era vorba despre femeia iubită. Iubirea transfigurează trupul? Iubirea mă transfigurează pe mine, cea care iubesc?! Sau modifică percepția mea în ochii celui care mă iubește? Cu siguranță, da! Cel puțin la a doua
Trup secularizat sau privirea tanga by Eugenia Țarălungă () [Corola-journal/Journalistic/10881_a_12206]
-
parfumate ale haremului, de negustor misterios și de iluzionist prin bîlciurile lumii, dar cu priviri de moralist și cu gîndul împovărat de speranța că de după orice colț sau din orice tufiș Dumnezeu i se poate revela în toată slava lui orbitoare, Ilfoveanu, mai aproape de uscăciunea monastică și de spaimele ascunse că niciodată flagelarea nu ajunge pentru a stîrpi nemărginitele tentații ale cărnii. In orice caz, Ilfoveanu este visul unui Agopian măcinat de îndoieli și îngreunat de păcate, în timp ce Agopian este tentația
Carnaval biblic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10184_a_11509]
-
atît de mult puse la încercare: Ne-ar trebui iarăși un om. Un om nou, foarte nou./ Ne-ar trebui un om foarte înalt, un om cît un imobil cu multe etaje, multe lifturi,/ multe ferestre și o reclamă electrică orbitoare, care să se vadă din sud și din nord,/ de la stînga și dreapta, de sus și de jos, din toate continentele, de pe toate acoperișurile, din toate balcoanele" (ibidem). Scriind astfel, Magda Cârneci se manifestă ca unul din poeții noștri semnificativi
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
alții, Cioran. „Puterea de gândire îi distinge pe cei mari și adevărați de simplii bijutieri, autori de brățări și pandantive ce se demodează.” Putere de gândire nu înseamnă să ai păreri, nici măcar idei. Înseamnă să concepi. Să concepi, de exemplu, Orbitor. Un vis cu fire, sfori, frânghii, clopote, unul care, oricât de uriaș de diferiți ar fi oamenii, nu pare să poată fi adevărat. O pagină de literatură mare, în orice caz. Că are visele pe care le are e deja
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4015_a_5340]
-
cuvintele, ca să le descrie, asta-i înmărmuritor. Și e rar ca un scriitor cu atâta imaginație să fie atât de inteligent. Ciudățenie. Scrie o pagină superbă despre „zaimful străveziu al acestor amintiri dintr-o viață interioară (din care) e făcut Orbitor” pentru ca imediat după aceea să nu-și dea seama că în Amintirile unui cafegiu sunt numai vorbe despre o lume, fără acea lume. Nu e literatură deloc. Și, la scurtă vreme: Numele trandafirului numai snobilor nu le-a plăcut. Dacă
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4015_a_5340]
-
Levantul..., câți nu s-ar mulțumi! Dar tu, cititor, ești intrat în convenția literară. Cartea este despre un scriitor care nu mai poate să scrie. Te afli în plină dramă, deci. Drama de a fi lăsat în urmă Visul, Levantul, Orbitor. De a nu mai putea să scrie cel care tocmai scrie acest jurnal. Cum e aproape sfârșitul, mă întrebam ce concluzie să trag. Nu mai e nevoie, o trage el însuși mai bine decât aș putea, scriind despre jurnalele lui
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4015_a_5340]
-
acolo unde nici cea mai puternică metaforă ori cea mai sofisticată sinestezie poetică nu mai au capacitate de figurare și reprezentare, fiindcă obiectul figurării și al reprezentării e prea vast. Acesta va fi și parcursul din epica propriu-zisă, a trilogiei Orbitor. Aici, în poem, odată viziunea parcursă și saturată, textul se apropie de finalul său. Poetul revine, în ultima strofă, la cadrul de „plecare” al Gării de Nord și mai face o ultimă buclă, grațios și voit minor, înghesuindu-și universul într-un
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
orice supliment de semnificație. La fel ca volumele anterioare, cele 21 de texte din Ochiul căprui al dragostei noastre au intrat în malaxorul tendențios al actualității, cu șanse mici să impună ceva în plus, oricât de mărunt, edificiului Nostalgiei ori Orbitorului. Volumul aduce în prim-plan un Cărtărescu matur și resemnat, ce privește fără seninătate tinerețea sfârșită laolaltă cu lumea care „s-a schimbat tulburător” (O treime de sabie, o treime de scut). Se găsește, cum ar spune Stanzel, în ipostaza
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
în biografic și exotism, la finalul povestirii, naratorul creează o nouă cale de acces prin punerea în abis. Există, suntem avertizați, o insulă și în creierul nostru. Se nuanțează, altfel spus, interferențele dintre știință și artă, halucinante, ne amintim, în Orbitor. Mircea Cărtărescu este un chirurg recunoscut al hărții cerebrale, minuțios decelată în trilogie. De data asta, el descinde într-o zonă neexplorată literar, de actualitate științifică. Mai precis, s-a descoperit că există un fel de insulă, un mini-lob ascuns
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
pentru a afla totul despre Eminescu (antumul și postumul) mă face să cred că da. Oricum, în această privință, Florina Ilis și-ar fi putut găsi o tradiție imediată și mai aproape de noi. Mircea Cărtărescu (cu cele trei volume ale Orbitorului), Ion Manolescu (cu al său Derapaj) sau Ioana Pârvulescu (cu Viața începe vineri, de curând continuat întrun nou roman, Viitorul începe luni) sunt doar câteva dintre numele care-ar putea fi aduse în discuție. Deși romanul debutează cu momentul în
Visuri trecute, uscate flori (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4093_a_5418]
-
tot așa pățesc. E drept, aici a intervenit timpul. Nu mai gândim la fel, nu mai avem aceleași preocupări. Rămâne felul de a spune, pe care îl admir. Totuși, ceva. Zen e jurnal de criză. M.C. nu poate să înceapă Orbitor 3. Așa i s-a întâmplat. E autentic, deci. Dar eu, cititorul, cunosc urmarea. Mi-e greu să-mi reprim un nu mai fă atâta caz, știi că ai să-l scrii! Dar el, nu știa. Doar spera. Prin urmare
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4056_a_5381]
-
lui, nici eu n-aș rezista. Iar toate astea se plătesc. Românii care au putut să scape de nevroza succesului au fost Ionesco și Cioran, dar când au avut parte de succes nu mai erau scriitori români. „Mama voastră, în Orbitor n-ați trecut de pagina 30...”, le strigă celor care-i cumpără De ce iubim femeile. Dacă l-aș crede sincer furios, aș zice că nu-i fair play. Doar el a scris cartea aceea, nu i s-a atribuit. Îmi
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4056_a_5381]
-
dacă chiar îmi mai place Don Quijote sau e numai o reminiscență culturală. Cum nu și-a dat seama că dacă Gogol e un mobilier „aurit, cu picioare curbate”, el nu mai avea, chiar că nu mai avea de ce să scrie Orbitor 3!? „...o capodoperă e cartea care, la a zecea citire, îți mai poate arăta o perspectivă nouă sau măcar un detaliu nou.” Mi s-a întâmplat tocmai cu Suflete moarte, mă rog frumos. La drept vorbind, n-am găsit ceva
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4056_a_5381]
-
de fiecare dată la fel mi-a plăcut. Alții, din aceeași categorie, a plăcerii fără interpretare: Caragiale, Urmuz. Pe de altă parte, când M.C. urcă, urcă până unde nu poți să-l urmezi. „Azi, la ora 12, am terminat trilogia Orbitor.” Nu multora le este dat să scrie o frază ca asta, justificat. O pagină, despre Mazilescu (unul din acei „bieți oameni cu ochi triști, incapabili să înfrunte lumea...”), scrisă cu omenie, ingredient până atunci absent din jurnal. Ai fi zis
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4056_a_5381]
-
Emil Brumaru Mă temeam să-ți fiu înger de pază Aveai coapse și sîni orbitori Cînd ferită de lume în casă Mă chemai din amurg pînă-n zori Te izbeai plutitoare de lucruri Pete vinete-n carne-ți creșteau Flori ciudate anume să-mi bucuri Pofta-n care cuvintele-mi stau Mă temeam să-ți fiu
Cîntec by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10802_a_12127]
-
chemai din amurg pînă-n zori Te izbeai plutitoare de lucruri Pete vinete-n carne-ți creșteau Flori ciudate anume să-mi bucuri Pofta-n care cuvintele-mi stau Mă temeam să-ți fiu înger de pază Aveai coapse și sîni orbitori Cînd ferită de lume în casă Mă chemai din amurg pînă-n zori...
Cîntec by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10802_a_12127]
-
zburătăcind prin fraze goale și amețind între statui de ghips. Dacă nu m-aș pune la îndoială n-aș îndrăzni să te aleg drept cititor, nici îndurare să aștept dinspre glacialul prestigiu al cuvintelor. Cutez fiindcă pot să nu cred orbitor în mine nici primăvara. Astăzi..., contraste Altădată aș fi primit, fără a clipi, orice, azi verbul a lăsa mă uluiește, cu demnitatea-i translucidă, se-mpreunează în mine, vîrsta rotundă cu vîrsta pătrată timbrul grabei cu timbrul răbdării. Pînă la
Călătorind în marea interioară by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/10779_a_12104]
-
tavan și o montează pe o latură laterală, într-o poziție ca să indeplinească condițiile pentru a putea fi folosită. Secretarul se folosește de scară și urcă pe postamentul din piatră pentru a rămâne alături de biroul directorului, învăluiți amândoi în lumina orbitoare a reflectorului, într-un mister total pentru cei care se află la nivelul pardoseli. -Avem un strung care este cam obraznic, nu ne ascultă și numai probleme născocește, și am vrea ca tu, acum, să-l scoți la păscut, se
FARA TITLU, PANA LA FINAL...EP. 4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037]
-
total pentru cei care se află la nivelul pardoseli. -Avem un strung care este cam obraznic, nu ne ascultă și numai probleme născocește, și am vrea ca tu, acum, să-l scoți la păscut, se aude de sus, dinspre lumina orbitoare a reflectorului. - La păscut !...aveți iarbă prin curte ?...eu am văzut doar betoane sparte, apă și nămol. - Avem un depozit în aer liber, între două clădiri, cu piese nevândute, care sunt acoperite cu iarbă... - Înțeleg...încerc. - Treci dincolo de ușă, rămâi
FARA TITLU, PANA LA FINAL...EP. 4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037]