9,870 matches
-
la 17 ani, ajungând, de atunci, să cânte pe cele mai importante scene ale lumii, fiind catalogata de prestigioasa revista BBC Music drept "o stea în devenire". În anul 2013 a sustinut concertul de debut la Royal Albert Hall alături de Orchestră Filarmonicii Regale, devenind prima pianista de origine română ce a concertat în această prestigioasa instituție. În același an, a fost desemnată câștigătoarea premiului “Woman of the Future” la categoria Artă și Cultură. Dirijorul orchestrei de tineri muzicieni și bursieri Tinere
SPECTACOL CARITABIL DE ZIUA MS REGELE MIHAI I de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380738_a_382067]
-
debut la Royal Albert Hall alături de Orchestră Filarmonicii Regale, devenind prima pianista de origine română ce a concertat în această prestigioasa instituție. În același an, a fost desemnată câștigătoarea premiului “Woman of the Future” la categoria Artă și Cultură. Dirijorul orchestrei de tineri muzicieni și bursieri Tinere Talente este maestrul Tiberiu Soare - unul dintre cei mai valoroși și cunoscuți dirijori din tânăra generație. Își desfășoară activitatea muzicală că dirijor din anul 1999, lucrând alături de orchestrele a numeroase filarmonici și teatre de
SPECTACOL CARITABIL DE ZIUA MS REGELE MIHAI I de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380738_a_382067]
-
la categoria Artă și Cultură. Dirijorul orchestrei de tineri muzicieni și bursieri Tinere Talente este maestrul Tiberiu Soare - unul dintre cei mai valoroși și cunoscuți dirijori din tânăra generație. Își desfășoară activitatea muzicală că dirijor din anul 1999, lucrând alături de orchestrele a numeroase filarmonici și teatre de operă din țară și participând la turnee în Suedia, Israel, China, Germania, Elveția ș.a. În plus față de activitatea să bogată pe scena Sălii Radio și în alte săli de concert și teatre lirice din
SPECTACOL CARITABIL DE ZIUA MS REGELE MIHAI I de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380738_a_382067]
-
instalat ea în codul nostru genetic. Dar oricând ar veni, începutul primăverii este fără tăgadă simbolul reînvierii naturii, iar noi, oamenii, fiind parte integrantă a ei, îi întregim tabloul renăscând odată cu ea și cântând imnul bucuriei în aceeași partitură a orchestrei Universului. Primăvara mustește a renaștere, ca o întoarcere cosmică spre începuturi, ca o altă geneză care, de fiecare dată, se arată mai promițătoare, mai darnică, mai deschisă spre proiecte. Energia primăverii, printr-un mecanism încă necunoscut nouă, ne trezește propriile
ORICE ÎNCEPUT E O PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380792_a_382121]
-
europeană prin constituție și una universală prin vocație. Observată în perspectiva deceniilor, opera sa consolidează zona - aș numi-o - clasico-romantică, puternic reflexivă a muzicii noastre din a doua jumătate a secolului trecut. Clepsidra I, Psalmi, primul concert pentru violoncel și orchestră, Simfonia pe versuri de Eminescu, Sita lui Eratostene, opera filosofică Iona, Scene nocturne, Pași ai tăcerii... sunt momente de referință nu numai în opera maestrului, ci inclusiv în muzica noastră în secolul trecut, sunt creații memorabile în muzica europeană a
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
-o, mai departe, publicului de concert. Mă gândesc la dirijorii Constantin Silvestri, Zubin Mehta, Horia Andreescu, la violonceliștii Natalia Gutman, Vladimir Orlov, Cătălin Ilea, Marin Constantin, la ansambluri din țară și din străinătate, la corul "Madrigal", la Berliner Kammeroper, la Orchestra Suisse Romande, la Formațiile Muzicale Radio - București. A avut vocația comunicării în muzică. A simțit și a resimțit permanent nevoia comunicării, nevoia de a reflecta continuu. A comunicat lucruri importante, a comunicat lucruri semnificative. Pentru sine, pentru cei din jur
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
Liviu Dănceanu O biserică bicompartimentată cu subtilitate și eficiență printr-un perete interior ca o lentilă armonios ornamentată, ce reflectă bidimensional un spațiu generos în ordinea pietății, a comunicării, dar și a rezonanței fizice ori metafizice. O orchestră bicentenară, pe care timpul nu numai că a cruțat-o, absolvind-o să trăiască doar din amintiri, ci a și vitalizat-o, investind-o cu acea înțelepciune de a aborda fiecare partitură deopotrivă cu prudență și cu implicare. Aceasta înseamnă
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
partitură deopotrivă cu prudență și cu implicare. Aceasta înseamnă că "Pasdeloup" și-a prezervat cu tenacitate și acribie tinerețea de-a lungul deceniilor, deprinzând știința remanierii și restructurării la timp, știință care ar trebui învățată constant și care lipsește atâtor orchestre cu pretenții. O "Séquence paraliturgique" pusă pe muzică de Giovanni-Battista Draghi, alias Pergolese, compozitorul cu o existență atât de meteorică, mort la 26 de ani, cel care a durat un Stabat Mater pe cât de riguros în depanarea secvențelor contrapunctice solidare
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
revărsările melodice de o latină descendentă. O soprană și o altistă ca doi îngeri ce se roagă cântând și cântă rugându-se. Iar dacă toate acestea nu sunt de ajuns, aflați că la doi pași de Saint-Etienne du Mont, unde orchestra "Pasdeloup", dirijată de François Boulanger, avându-le ca soliste pe Mary Saint-Palais și Cecile Eloir interpretau Stabat Mater de Pergolese, studenți și polițiști se confruntau violent și, pe alocuri, chiar sângeros, ca și cum n-ar fi fost altceva decât prelungirea muzicii
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
de reuniuni și festivaluri, compozitori și informaticieni, faimoși restitutori și simpli melomani, demonstrații de virtuozitate, toți și toate ne asigură că suntem în plină babilonie sonoră, unde cândva se vor decanta poate graiurile unei arte pusă mereu pe șagă. 6) Orchestre nu, dar instrumentiști, da. Și încă din belșug. Piane și clavecine, psalterioane și contrabași, tamboa și orgi portabile, viori, bandoneoane și câte și mai câte, sunt ca niște răsaduri în așteptarea replantării în ogrăzi unde să rodească torențial. 7) Rar
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
Român. Am încercat, firește să descifrez argumentele obținerii Marelui premiu, precum și al Premiului special oferit de juriul pomenitului concurs bucureștean. Mărturisesc că mi-a fost destul de greu. în primul rând datorită opțiunilor repertoriale, Concertul în mi major pentru vioară și orchestră de J.S. Bach ori Trilul diavolului de Tartini nefiind veșminte pe care tânărul solist (născut în 1985 la Belgrad) să le poarte cu impecabilitate și cu un anume dichis. Mai ales muzica lui Bach, care pare să nu se aclimatizeze
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
se va transforma miraculos în convingere și cucernicie, atunci, ca într-o rugăciune, actul restitutiv va deveni imprecație și jubilație. Restul va depinde de forța credinței. Și, bineînțeles, de ceea ce crezi. Dirijorul François Boulanger, de pildă, crede cu putere în orchestra sa. Un ansamblu disciplinat, fără a fi însă cazon. Poate și o anume omogenitate asigurată de prezența exclusivă a corzilor m-a făcut să simt această formație ca pe o blană fină și moale ce ține deopotrivă de cald și
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
însă cazon. Poate și o anume omogenitate asigurată de prezența exclusivă a corzilor m-a făcut să simt această formație ca pe o blană fină și moale ce ține deopotrivă de cald și de fason. Poate și presiunea unei tradiții, orchestra ființând încă de la 1848, m-a convins că norma, consecvența și continuitatea învârt roata ce electrizează orice interpretare sonoră. Ca Serenada op. 22 de Dvorak, ale cărei secțiuni au fost diferențiat personalizate și individualizate într-o manieră convenabil-romantică, fără adaosuri
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
a convins că norma, consecvența și continuitatea învârt roata ce electrizează orice interpretare sonoră. Ca Serenada op. 22 de Dvorak, ale cărei secțiuni au fost diferențiat personalizate și individualizate într-o manieră convenabil-romantică, fără adaosuri ori abuzuri zadarnice, superflue. Ascultând Orchestre a cordes de la Garde Republicaine cred că însuși Bonaparte (înmormântat ŕ côté de eclatanta estradă concertistică), și-ar fi frecat satisfăcut palmele, ca și cum ar fi câștigat o nouă bătălie. Când i-am cunoscut, prin 1990, combatanții din Emphasis erau la
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
pot locui o viață. Battuta a fost spectacolul cu cele mai mari vînzări de bilete și încasări. Caravana a fost instalată la zece kilometri de Avignon, la Chapiteau Domaine de Roberty, lîngă un teren de hipism. În arenă, două mici orchestre cocoțate, așezate una în fața celeilalte, își cîntă povestea. O fanfară și un ansamblu de coarde. Muzicieni țigani, din Moldova și Transilvania, sonorități cunoscute, care m-au făcut, minute în șir, să cred că se joacă și se cîntă numai pentru
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
soartei, un besmetic nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri morale, umbrind faima celor doi mari artiști Zavaidoc și C. Vasile, care plângeau amândoi că doi frați la moartea prietenului lor comun Ionel Fernic (unde a cântat Orchestră de Folclor condusă de Grigoraș Dinicu), căci, nu o singură dată Zavaidoc, Cristian Vasile, Titi Botez și Ionel Fernic petrecuseră alături de Nunuța, căreia Fernic i-a închinat romanța cu același nume, în restaurantul Caru’ cu Bere din spatele Postei Centrale, astăzi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
indirectă asupra unui Schnittke sau a unei Gubaidulina, interferențele mai mult sau mai puțin reciproce cu Stroe sau Xenakis, Marbé sau Ligeti, Olah sau Kurtag. "Tardis venientibus ossa - nu numai pentru dirijori, care au de ocupat un număr restrâns de orchestre, ci și în lumea compozitorilor.Legea hazardului se manifestă și acolo unde calitatea ar trebui să aranjeze lucrurile de la sine... Schönberg, Berg, Webern au venit prea târziu la acest ospăț. Varčse, la 70 de ani, mai avu prilejul de a
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
poate spune despre instrumentiși și dirijori. E destul să ne amintim numele legendare ale lui George Georgescu, Dinu Lipatti sau Sergiu Celibidache, cărora li se alătură altele, cunoscute mai ales de melomanii cei mai pasionați: Ionel Perlea, extraordinar șef de orchestră din anii '50, ori Constantin Silvestri. Alți interpreți își desfășoară în continuare o fericită carieră, ca Lawrence Foster, ai cărui părinți originari din România au emigrat în America, pentru a nu mai vorbi de pianistul Radu Lupu. Această înșiruire e
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
pentru cincizeci de ani cea de a doua patrie a sa. Studiază compoziția la Conservator cu Massenet și Fauré, dar e deja un autor prolific, considerat de presă drept "un nou Mozart". Lucrările sale, Rapsodia Română, Simfonia I, Suita pentru Orchestră Nr. 1, sunt dirijate de Gustav Mahler și Willem Mengelberg. Stilul său însă, din ce în ce mai elaborat, îi pune în dificultate pe interpreți. Enescu trăiește din activitatea lui de interpret, mai curând decât din aceea de compozitor, călătorește mult, se manifestă împreună cu
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
și atunci când i-a luat apărarea lui Furtwängler după cel de al doilea război mondial. Intensa activitate concertistică n-avea să-l împiedice pe George Enescu să compună în continuare (sonatele pentru pian, opera Oedip, Suita a III-a pentru Orchestră). Revenit în România în timpul celui de al doilea război mondial, Enescu se luptă cu îndârjire pentru valorile contemporane ale muzicii românești (Constantin Silvestri, Ionel Perlea), îndepărtându-se însă de propria activitate componistică. După război susține concerte cu Menuhin și Lipatti
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
voci de valoare ale României, dar și de a face cunoscute pagini inedite de George Enescu, liedurile sale, - omagiu adus marelui compozitor și deopotrivă anilor săi parizieni. Enescu a compus 42 de lieduri pentru pian, dar și pentru cor și orchestră (Die Nächtliche Herschau, Aurora), în limbile franceză, germană și română, dintre care o parte pe versurile Reginei Elisabeta a României, muziciană, pictoriță și poetesă cunoscută sub numele Carmen Sylva. Consoartă de origine germană a Regelui Carol I al României, Regina
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
Bartoli, Mirella Freni, Angela Gheorghiu. Douăzeci de ani care au însemnat întîlnirea cu Jean-Pierre Ponnelle, Roman Polanski, Jonathan Miller, David Hockney, Giorgio Strehler, pe care îl consideră unul dintre mentorii lui. Douăzeci de ani în care a dirijat și mari orchestre: London Symphony Orchestra, Orchestra Națională a Franței, Filarmonica din Israel, din München, din Berlin, din Londra. Douăzeci de ani care au născut o carieră, un destin formidabil, douăzeci de ani în care s-a putut ajunge la anormalități ca aceea
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
Angela Gheorghiu. Douăzeci de ani care au însemnat întîlnirea cu Jean-Pierre Ponnelle, Roman Polanski, Jonathan Miller, David Hockney, Giorgio Strehler, pe care îl consideră unul dintre mentorii lui. Douăzeci de ani în care a dirijat și mari orchestre: London Symphony Orchestra, Orchestra Națională a Franței, Filarmonica din Israel, din München, din Berlin, din Londra. Douăzeci de ani care au născut o carieră, un destin formidabil, douăzeci de ani în care s-a putut ajunge la anormalități ca aceea din seara premierei
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
Gheorghiu. Douăzeci de ani care au însemnat întîlnirea cu Jean-Pierre Ponnelle, Roman Polanski, Jonathan Miller, David Hockney, Giorgio Strehler, pe care îl consideră unul dintre mentorii lui. Douăzeci de ani în care a dirijat și mari orchestre: London Symphony Orchestra, Orchestra Națională a Franței, Filarmonica din Israel, din München, din Berlin, din Londra. Douăzeci de ani care au născut o carieră, un destin formidabil, douăzeci de ani în care s-a putut ajunge la anormalități ca aceea din seara premierei în
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
Despina Petecel Theodoru Recenta premieră absolută: Pomenire - un recviem românesc de Ștefan Niculescu - interpretat la Ateneul Român de către Corul și Orchestra Filarmonicii "George "Enescu" sub bagheta lui Horia Andreescu, dirijorul corului Iosif Ion Prunner, solist basul Pompeiu Hărășteanu - a ilustrat cu o covârșitoare elocvență cât de dătătoare de armonie poate fi "unirea minții cu inima" și cât de palpabilă esența divină
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]