7,850 matches
-
la Paris, 1990-1991, Andrei Pleșu, ministru de Externe, 1997-1999... Sunt numai câteva exemple. Într-o țară aflată la multe mii de kilometri de noi, în sudul Asiei, într-un oraș care pentru incultura noastră visătoare pare desprins dintr-un basm oriental, o stradă va purta numele lui Mihai Eminescu. Nu este un fapt oarecare. Dacă avem răbdare și reflectăm mai mult asupra lui, s-ar putea să mai renunțăm la unele dintre prejudecățile pe care le profesăm cu aplomb.
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
a formei plastice, a lumii și, implicit, a omului ca rezumat cosmic, este determinată de experiențele modernismului de la începutul secolului XX, experiențe ce marchează cea mai gravă criză a modelelor clasico-renascentiste și cea mai virulentă revanșă a gîndirii de tip oriental, nonfigurativă și nondiscursivă. Dublarea cioplirii cu asamblarea dezvăluie acum o disoluție a unității simbolice a lumii, o prăbușire a mitului antropocentric, dar și un transfer dinspre tehnicile utilitare înspre cele simbolice. Forma plastică încetează a mai funcționa în relația sa
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
apărută anul trecut la Editura Univers, a ignorat primul volum, al cărui fundal e călătoria în Germania și Italia, oprindu-se asupra celui de-al doilea, din motive pe care traducătoarea Grete Tartler le numește "geografic-sentimentale". Subiectul acestuia e periplul oriental, Grecia, Turcia și drumul de întoarcere către țară, când danezul străbate stepa dobrogeană și navighează în sus pe Dunăre, cu scurte popasuri la țărmul valah. Faptul că Andersen vede - e drept, cam în grabă - "ierboasa Valahie", după ce trecuse prin Grecia
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
doar câteva secvențe și imaginația completează spațiile albe, în Grecia și Turcia, cu imagini clișeizate: "I-am lămurit pe greci să țină la ideea că țara lor alcătuiește un pod între Europa și Orient, că trebuie să păstreze vechile decorații orientale...". Pământul valah, mai puțin cunoscut, permite imagini mai libere, așa că Andersen poate imagina un text pentru cântecul păstorilor în Dobrogea. Hans Christian Andersen - Bazarul unui poet, Memorii de călătorie în Grecia, Orient și țările dunărene; trad. din daneză, prefață și
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
în ton cu un anume mod de a scrie. Citite singure, însemnările scriitorului ceh despre București, nu sunt prea interesante. Jan Neruda se limitează la o simplă descriere a orașului, cu câteva fraze generalizatoare despre cum trebuie văzut un oraș oriental și despre modul de viață al locuitorilor. Observațiile sale sînt, adesea, naive, iar informațiile, cam sumare, deși Neruda află repede cîteva lucruri despre viața culturală a României, căci pomenește numele lui Alecsandri - încântat că acesta a alăturat optsprezece rime de
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
târziu, Neruda pleacă de la Giurgiu cu trenul, "în niște vagoane mici și elegante ce poartă marca unei firme engleze", iar la București s-ar fi putut crede la Paris dacă nu ar fi părăsit străzile principale, pentru a descoperi atmosfera orientală descrisă de Kunisch și de alții înaintea lui, convingându-se că "Parisul de pe Dâmbovița e un Paris oriental". Clișeizată, comparația cu Parisul îi e defavorabilă Bucureștiului, dar simpla alăturare a celor două capitale arată cât se schimbase orașul care lui
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
engleze", iar la București s-ar fi putut crede la Paris dacă nu ar fi părăsit străzile principale, pentru a descoperi atmosfera orientală descrisă de Kunisch și de alții înaintea lui, convingându-se că "Parisul de pe Dâmbovița e un Paris oriental". Clișeizată, comparația cu Parisul îi e defavorabilă Bucureștiului, dar simpla alăturare a celor două capitale arată cât se schimbase orașul care lui Kunisch nu-i sugera nimic apusean. Jan Neruda - De la Praga la Paris și Ierusalim, trad. din cehă, selecție
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
N. Bagdasar, T. Vianu, P. Andrei, L. Blaga, D.D. Roșca, M. Ralea, Al. Claudian, Traian Brăileanu, Nae Ionescu, N. Crainic, M. Eliade) au fost cei care au asigurat dezvoltarea legatului maiorescian în condițiile unei țări în care mai viețuia moștenirea orientală, ci continuînd - unii (Nae Ionescu, Crainic) făcînd contrariul - să realizeze modernizarea de tip occidental a cugetării românești. Alții ca, repet, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, apoi Const. Noica, M. Vulcănescu (aceștia din urmă nefiind, totuși, filosofi de catedră) s-au ridicat
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
Constantinescu s-a stins din viață după o lungă suferință și după un zbucium continuu în istoria măruntă. Apariție exotică în spațiul nostru public și în sălile de expoziții, cu chipul său palid și cu barba rară a unui mandarin oriental, cu trupul împuținat, pierdut sub faldurile unui trenci fără vîrstă și apăsat de baierul aceleiași genți de umăr, cu ochii umbriți de niște ochelari prea mari pentru un chip atît de fragil și cu țigara fumegîndu-i veșnic între degetele care
Tăcerea lui CRC by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15612_a_16937]
-
retipărit la Humanitas, noiembrie 2001 (prima ediție, 1999, a stârnit un foarte viu interes pentru scenaristul și dramaturgul care lucrase cu Bunuel, Milos Forman, Jean-Luc Godard, Peter Brook și care s-a revelat, în ultimul deceniu, ca pasionat al filosofiei orientale). E specifică, fiindcă nu poate fi definită ca aparținând unei anume culturi - în pură tradiție a oralității -, e pe tipar "vechi" și totuși adaptată timpurilor noastre. Jean-Claude Carrière a selectat textele după modelul crestomațiilor medievale (fără a le transcrie "exact
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
Capitalismul antrena inexorabil statele din Europa rurală prin intermediul vehiculului său ideologic liberal. România se angajase într-un proces ambiguu cu modernitatea, pentru a descoperi rapid că mijloacele necesare erau insuficiente. Decalajul avea să fie acoperit cu entuziasm și demagogie. "Paradoxul oriental", sau capacitatea unei societăți de a etala un proiect generos și chiar o clasă politică capabilă să asimileze rapid idei inovatoare, însă pe reversul căreia se află popoare ducând o existență arhaică, superficial și brutal integrată cadrului modern, este cu
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
este o adevărată piatră de hotar, este postcolonialismul. Adoptînd, după cum el însuși recunoaște, o poziție deschis partizană - în opoziție cu pretinsa obiectivitate a celor numiți vreme de cîteva secole 'orientaliști" - Said reușește să impună o schimbare de atitudine față de lumea orientală, lipsită de o voce proprie și văzută prin prisma 'visului colectiv al Europei despre Orient". Ceea ce face autorul este, la urma urmei, simplificînd, un studiu de imagologie - postcolonialismul însuși e construit în jurul ideilor de alteritate, fie ea etnică, rasială, culturală
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
fetița precoce va resimți diferența socială dintre est și vest. Va fi prima "trădare" a eroinei avidă de carte și civilizație. Primul ei contact cu Bucureștiul va fi unul șocant... O rușine o va cuprinde văzând lumea din regat, atmosfera orientală. Ea care făcuse grădinița la Arad într-o casă de grof frumoasă ca un palat unde profesoarele, săsoaice și unguroaice cântau la pian, la vioară... Contabila fiind o olteancă, iar femeia de serviciu țigancă... Toată Pusta reprezentată în clădirea-palat a
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
întâmplării? Lumea în care pulberile deșertice au acoperit deseori claritatea liniilor a fost obligată să țină seama de hazard. Nu poți decide că urmezi un drum, când peste noapte bate vântul ... "A-și da cu părerea" a devenit o expresie orientală, care "trage" limba română către alte zări. Tradiție și inovație Facem decorații pentru Crăciun, ne pregătim să urmărim emisiunile despre tradiții populare românești, vine vremea lor. În primăvara trecută, mare nădejde ne-a dat o crainică de la TVR Internațional, anunțând
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
morale, sosesc valuri succesive de artiști tineri care părăsesc, uneori destul de spectaculos, și aceste canoane ale profesionalismului solid și neturbulent. Încet, dar ireversibil, se redeșteaptă și memoria constitutivă, aceea în care intră atît nostalgia nonfigurativismului, a iconoclastiei tardive de factură orientală, cît și voința sincronizării cu experiențele directe și cu mișcarea de idei din Europa Occidentală. Din corpul mare al generațiilor care au devenit active în deceniul șapte, se selectează spontan toate palierele existenței artistice: unii pictori rămîn credincioși zonei neutre
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
sine, își zice, ca un sultan al versului, Nicolae Magnificul, ține de prima categorie, a ,,plăcerilor" și ,,ornamentelor", a ,,puterilor" ilimitate ale imaginarului care sfidează realul. Suprarealismului la care aderă în chip lejer i se adaugă o propensiune, am zice, orientală, a visului opulent, îngroșat precum o drojdie a fantasmelor lăuntrice, menit însă nu atît a propune o alternativă dramatică la existență, cît a o curăța de conformisme, a o restitui suflului său din adîncuri, autenticității sale mirifice. Feeria Magnificului e
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
Miss Univers" (RL 1261, 1994, 1); "o palestiniancă de profesie medic"; "israeliancă" (RL 2701, 1999, 5); "germanca" (RL 2013, 1996, 15). Se înregistrează tot mai des și forma substantivală europeancă - "o europeancă a făcut 20 de operații ca să aibă trăsături orientale" (Libertatea 2834, 1999, 4); "prostituatele est-europence din Grecia" (EZ 2705, 2001, 14): relativ nouă, pentru că exprimă un grad de conceptualizare care nu constituia, pînă de curînd, un nivel de desemnare curentă a persoanelor. Pentru numele de locuitoare ale unor orașe
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
hamburger). Una dintre zonele în care etimologia poate face unele surprize simțului lingvistic comun mi se pare aceea a "fructelor de mare": sintagma e tîrzie, calchiată după franceză (acum se înmulțesc indicațiile de tip "produse seafood"), dar acoperă o realitate orientală și mediteraneană cu care lumea românească se familiarizase mai de mult, prin comerțul balcanic. Filologii, cititorii de literatură din secolul al XIX-lea sau ascultătorii răbdători ai poveștilor bunicilor au desigur conștiința contactului cu ceea ce, după câteva decenii de întrerupere
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
vechi - "crevetele se prăjesc într-o lingură de ulei încins". Mi se pare totuși că forma de largă circulație e cea masculină (singular crevete, plural creveți); în acest caz, a contat un detaliu de viață cotidiană: prezența obsedantă a creveților orientali (uscați, prelucrați), ca unic aliment depozitat, alături de vinul spumant, în magazinele anilor '80: "Adică să o dea pe creveți și pe muștar, alimente care umpleau din belșug magazinele de pînă în 1989" (Bulimie colectivă, în arhiva Monitorului de Brașov). Erau
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
le-a recunoscut similare spiritului epocii contemporane lui. Structura clasică a romanilor din vremea lui Augustus i-a făcut pe aceștia să ia ca model secolul lui Pericle și să disprețuiască Grecia elenistică pe care o considerau decăzută din cauza influențelor orientale; romanticii s-au regăsit în tumultul epopeilor medievale, existențialiștii au cultivat aforismele pesimiste ale antichității. Precedentele dau sentimentul solidarității în ciuda trecerii timpului și conferă legitimitate actelor pe care le întreprindem sau gândurilor noastre, căci, în fond, nu facem decât să
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
doar la retorică. Problema originii noastre istorice este astfel o temă de actualitate politică, așa cum în Roma imperială figura lui Alexandru Macedon a constituit subiectul a violente polemici, căci adversarii împăraților orientalizanți, asemenea lui Nero, vedeau în macedonean prototipul monarhului oriental, zeu în timpul vieții; atacându-l pe fiul lui Filip al II-lea, conservatorii romani reacționau împotriva mentalității care din răsărit începuse să pătrundă în capitala imperiului. Din nefericire fapte evidente ne arată că epoca mistificărilor nu este revolută. De curând
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
inclusiv România) plus Ungaria. Savantul a vorbit despre bazele comune trace și ilire ale popoarelor acestei regiuni, ale căror urme trăiau în moștenirile ulterioare ale grecilor, bulgarilor, sîrbilor, românilor, turcilor și despre caracterul comun al acestor popoare de influență occidentală, orientală și septentrională. Și totuși, la noi, repet, nu se vorbește, acum ca și mai ieri, de balcanism și balcanizare, ci se preferă, în mediile academice, termenul de sud-europenism. Asta, în timp ce în fosta Iugoslavie balcanismul servește pentru susținerea caracterului croat, sîrb
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
compunea o epopee scrisă în limba vietnameză" (p. 133). Otto Starck, despre care nu știu dacă e același cu autorul omonim al unui volum de schițe apărut în 1968 sub titlul Iedera, și care probabil mai știa și alte limbi orientale, și-a umplut viața numai cu poezia persană a lui Hafez, Saadi și Omar Khayyam. A publicat mai multe volumașe de traduceri din acești poeți în anii șaptezeci-optzeci (Omar Khayyam, Saadi, Hafez, Catrene persane, Albatros, 1974; Hafez, O sută de
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
în 1993, a editat pe speze proprii un volum în care reia mai vechile sale traduceri din Omar Khayyam ridicînd la cinci sute numărul catrenelor (rubaiatelor) cu care înzestrează cultura noastră, așa de săracă în traduceri bune din marea literatură orientală. Anul trecut, Otto Starck a publicat - și tot în editura proprie - o altă traducere, Trei parabole din "poemul spiritual" al misticului persan Djalal ud-Din Rumi, din sec. XIII, cu o scurtă prefață și note care lămuresc locurile obscure ale acestor
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
Cătălin Constantin Marguerite Yourcenar pornește în Povestiri orientale de la mituri, credințe, superstiții și chiar de la un celebru roman japonez de secol XI; toate își au originea - titlul o declară de la început - în Orient. Cele zece povestiri aduc în fața cititorului o lume pe care alte lecturi i-au făcut
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]