22,078 matches
-
Yengibarian vorbește într-o formă nouă și eliptica despre ceva imemorial și indescriptibil. Cel de-al doilea artist, fotograful Peter Korniss, este născut în România. Că și laYengibarian, reperele sale artistice sînt desprinse tot din spațiul, ca să-i spunem așa, originar. De altfel, expoziția să se numește Inventar - imagini transilvănene. Așa cum spune și titlul, Korniss face în satul transilvănean, atît în cel locuit de romîni, cît și în cel cu populație maghiară, un ,,inventar" de imagini care se desfășoară, în timp
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
a valma afară din pagina și bulucindu-se în cotidian" (p. 185). Însă popularitatea obținută nu a condus la reconsiderări din punct de vedere literar, ci l-a transformat pe Caragiale în ^autoritate folclorica^: "Ne apropiem pare-se de momentul originar, cînd întrebarea ^ce-a mai spus Caragiale?^ își recapătă firescul." Liviu Papadima - Caragiale, firește, Editura Fundației Culturale Române, București, 1999, 196 pagini.
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
Gheorghe Grigurcu Dacă poeții, în formula cvasigenerală, își caută originile propriei ființe, incipitul individual, Mariana Filimon merge mai departe, dibuindu-si sursele originare în natură. Timiditate sau orgoliu? Probabil și una și alta. Timorare, întrucît demersurile ei sînt line, vegetative, daca nu de-a dreptul vegetale, cum creșterea insesizabila a unei frunze ori cel mult extinderea "telescopica", fragilă, a unor coarne de melc
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
Andreea Deciu Astăzi, în plină gîlceava babeliană, în toiul izbucnirii naționalismelor de tot felul său a precauțiilor de corectitudine politică, pare fie nebunesc, fie complet naiv, să te mai gîndești la existența unui grăi comun, originar, din care au explodat în celebrul turn toate celelalte limbi ale pămîntului. Și o astfel de "nebunie" sau "naivitate" pare să fi fost supusă sancțiunilor, nu politice ci venite din partea unei comunități științifice, inca cu mult înaintea vremurilor tulburi pe
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
părinții revistei", faimoșii profesori Dumas, Janet, Meyerson: anume aceea de a nu acceptă nici un articol cu referiri la originea limbajului. În plină epoca de scientizare a disciplinelor limbii (lingvistică, gramatică istorică, filologia, lingvistică comparată), investigații legate de existența unui grăi originar sau a unui limbaj din care să fi evoluat ulterior toate celelalte, erau socotite aberație curată. Între demersul obiectiv, științific și rațional al lingvistului și improvizațiile sau invențiile celui sedus de depărtările miticului, spune Vernant, părea să existe, cu probabil
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
a sonda chestiunea originii limbajului, dar și acela de a analiza tocmai cum de a ajuns primul obiectiv să pară simplă aiureala. Cîndva trebuie să fi existat o vreme cînd cele două, a privi îndărăt, catre rădăcinile mitice ale graiului originar, și totodată a nutri ambiția unei riguroase scientizări a studierii limbajului, să fi coexistat. Această epoca pare a fi fost, în viziunea autorilor Limbilor Paradisului, secolul al XIX lea, cînd pozitivismul a înflorit la un loc cu tot felul de
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
la un loc cu tot felul de povești savante și legende care au alimentat frenezia căutării unei limbi a Paradisului. Propunîndu-ne să recitim cîteva dintre principalele teze care au abordat încă din secolul al XVII-lea, de fapt, problema graiului originar, trecînd prin Leibniz, Herder, Renan, Richard Simon, F. Max Muller, chiar si Saussure puțin, precum și alții poate mai puțin cunoscuți, Olender desface, atent și cu răbdare, firele încurcate ale acestui ghem de tensiuni și contradicții reprezentat de investigația lingvistică. Olender
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
Saussure puțin, precum și alții poate mai puțin cunoscuți, Olender desface, atent și cu răbdare, firele încurcate ale acestui ghem de tensiuni și contradicții reprezentat de investigația lingvistică. Olender nu oferă, la rîndul lui, propria să varianta referitoare la un limbaj originar, ci e mai curînd un studiu de arheologie, în sensul foucaltian, a căutării înseși. Care sînt reflexele mentalitare ale unei investigații aplecate asupra unei asemenea probleme, ce fel de premise teoretice sau ideologice presupune ea, precum și care e mecanismul de
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
asemenea, sanscrita devine rampă de lansare pentru o schimbare esențială a modului de a studia istoria primitivă a lumii. Sanscrita devine limba arienilor, în vreme ce ebraica era limba semiților. Pentru că este declarată drept limba primordială, inevitabil arienii devin reprezentanții unui popor originar, a cărui existența o preceda pe cea a semiților. Asupra potențialului periculos conținut în această idee nu e nevoie să zăbovesc, el e absolut evident. Ceea ce m-a mirat cumva citînd eruditul și pasionantul studiu al lui Olender a fost
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
de mult mai devreme. Mai mult decît atît, noii adepți ai indoeuropenismului și arianismului din secolul al XIX-lea nu rămîn fără contestatari. Dar în ciuda obiecțiilor, prea izolate totuși, filologia și mitologia comparată bazate amîndouă pe revalorificarea sanscritei că limba originară și a Vedelor că text de o importanttă la fel de mare ca Biblia devin modul de gîndire mainstream, ca să mă exprim așa, al sfîrșitului de secol XIX. Este de altfel această exact gîndirea care a inspirat teoriile lingvistice pe care le
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
teribilă, iată, pe scurt, situația în care un alt personaj, ce ascunde la rîndu-i o taină, își face apariția. Este vorba despre o scriitoare ale cărei cărți și conferințe șunt sortite, și ele, eșecului comunicării. Cuvîntul își va recapătă identitatea originară, lucru pe care nu-l putem spune și despre scriitoare, aceasta oscilînd permanent în căutarea unei identități a cărei fixare este, pînă la sfîrșit, amînată. La un prim nivel, ea simbolizează limbajul, logosul propriu-zis. Cu ajutorul ei, cei doi frați comunica
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
am putea întreba ce se ascunde dincolo de felul în care Lindgren își "încifrează" mesajul, structurîndu-l pe mai multe niveluri. Eu cred că un raspuns pertinent este sugerat încă de titlul cărții. Metaforă a purității și a tendinței către o stare originară a nediferentierii, "mierea de bondari" revine în carte și sub formă șucului "natural și neprelucrat" obținut de Olof din bubele de pe corp, care "n-ar fi de mirare că pînă la urmă să-i redea sănătatea" (p. 90). Spre aceeași
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
Pentru că nu deținem în structura colectivă profundă o imagine că aceea a regatului etern din piatră, condus de un rege și o regină de piatră, poemele care transfigurează astfel de imagini își pierd din păcate o parte din rezonanță lor originară. Acest lucru nu se întâmplă cu poemele-tablou, foarte numeroase, prezente în fiecare volum antologat. Ele surprind amănunte de culoare dispuse cu simplitate într-o formă minimala sau gesturi banale desfășurate în secvențe memorabile. Așa se întâmplă într-unul dintre cele
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
o descoperise scriitorul în paginile lui Confucius. Așa cum o descoperise Coșbuc în Eneida sau în Divină Comedie. Scriitorul ardelean coboară mereu nu doar către originile imperiului, ci către întemeierea lumii. El vrea să întemeieze o lume nou: aspirația lui către originar trebuie legată de aceasta. Nașterea unei națiuni înseamnă nașterea unei lumi noi. Slavici - ca și ceilalți autori importanți ai Ardealului - poate fi comparat nu doar cu creatorii de epic, de epos, ci chiar cu întemeietorii de religie. * Lumea în care
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
cu semeția de a juca un rol exclusiv exponențial - a mai scăzut din pregnanta. Mă aventurez pe un teren minat, unde superstițiile persistă încăpăținate. Nici nu vreau să tăgăduiesc, ferească sfîntul, prin aceste nuanțări de ordin secundar, liantul cu peisajul originar, cu tradiția locurilor, cu conglomeratele umane specifice. Neîndoios, în etape de încleștări, cînd lozinci de luptă solicită strîngerea laolaltă a energiilor, poetul tribun este și azi o prezență de primă necesitate. Cu minimă imaginație îmi pot închipui însă și alte
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
indiscutabila, din care ni se pare nimerit a reține aspectul de "suflet simplu" al bardului român. Pare ciudat a-l circumscrie pe complexul, contradictoriul, stufosul Arghezi unui atare concept și, totuși, avem impresia presantă că aceasta este realitatea să psihică originară. În fond, Arghezi era un "om din popor", avînd o dispoziție tensionată de afirmare, acea dîrza "îndreptătire-a ramurei obscure" de-a răzbate la lumină, de-a vorbi nu doar în numele său, ci și oarecum exponențial, tipologic. Revoltă și tăgada să
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
Cu mulți ani în urmă, în 1977, mă aflam într-o călătorie prin U.S.A. Eram invitat la ziua onomastică a unui prieten de acolo: cam 7-8 cupluri de români stabiliți la New York... I-am fost prezentat unui medic chirurg, originar din București, explicîndu-i-se acestuia de unde vin. Replică descendentului lui Hipocrate m-a paralizat: "România? Nu vreau să mai aud nimic despre țara asta!" Bineînțeles, insul confundă țară cu politicienii săi. Așa că l-am lăsat în plată Domnului, să dialogheze cu
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
așteptat, de pildă, să pretindă construirea unui sistem social în care toate aceste privilegiile să dispară ori să devină cu totul nesemnificative. M-aș fi așteptat să se plângă de sistemul centralist care menține țara într-un prizonierat cvasi-medieval, sursa originară a subdezvoltării. M-aș fi așteptat să denunțe degradarea galopanta a nivelului cursurilor și seminariilor, ținute de dascăli deprofesionalizați, uzați fizic și intelectual, obligați de salariile de nivel centro-african să predea în trei-patru locuri. M-aș fi așteptat să se
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
opus-urilor pe care le iubim de când lumea! Și nu este puțin lucru a căuta cu folos artistic, a găsi. an seria concertelor camerale bucureștene... Am audiat un spectaculos recital susținut la Ateneul Român de opt clarinetiști dintre care cinci originari din Elveția, concert organizat cu sprijinul ambasadei acestei țări la București. Patrik Bader, Emil Visenescu, Horia Ștefan Dumitrache, Dan Florin Cătina, Sylvia Schwarzenbach, Marin Kunz, Urs Etter, Martin Schranz, recompun ămpreună un repertoriu contemporan an limitele căruia cordialitatea colaborării este
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
e an avantajul poeziei a-și punctă continuitățile, a-și declară solul din care se nutrește. Pe direcția aceleiași elementarități structurale, cu răsfrăngeri, după cum am văzut, ăn planul corporalității, al conștiinței translucide și al unei vocații sentimentale, conectate la toposul originar, Ioan Tepelea acordă atenție lumii mărunte, "a boabei și fărămei". Că și Jean Follain, de altminteri, ăncearcă a surprinde demnitatea lăuntrica a lucrurilor mici, a așeza sub reflectoarele asociative ale limbajului liric aspectele lumii deprinse cu umbră. Iată confraternitatea poetului
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
va stârni o extraordinară emulație printre tinerii scriitori, adevărații critici și an mulțimea cititorilor. Ea inaugurează o altă vârstă a poeziei românești postbelice, liberă de orice prejudecată și ideologie. Cu acest titlu paradoxal, Dreptul la timp este cartea unei experiențe originare a timpului și ea conține, fără ăndoială, câteva din capodoperele liricii stănesciene adunate ăntr-unul din cele mai unitare volume ale autorului, ăn vreme ce 11 elegii (1966) este titlul derutant al celei mai "sibilinice" cărți din creația să, unde nimic
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
golita de orice referințe personale, intime ori sentimentale din viața poetului. Volumul este un labirint al textului ingenios construit, aș spune genial, ăn care Nichita Stănescu ănchide o ăntâmplare a vieții lui producătoare de adâncă spaimă existențiala. Este un sentiment originar acesta, de cădere an durată, de azvârlire an ireversibil. Nici un alt poet român nu a mai făcut ăntr-o asemenea măsură din răspunsurile la spaimă de temporalitate materia absolută a poeziei că Nichita Stănescu. Meșteșugita din materialul rezistent al "necuvintelor", poezia
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
Ipoteza pe care o propune editorialistul de la Curierul Național e că tranziția autohtonă e bântuita și azi de ceea ce Chirovici numește "crimă de la Târgoviște", ăn urma căreia afirmă el "România a rămas o țară sfâșiata, care și-a defulat complexul originar ăntr-o violență tot mai sporită, tot mai irațională an aparentă, ăn care instituțiile fundamentale ale statului nu mai sunt respectate, ăn care legitimitatea dată conducătorilor de votul democratic nu mai ajunge și este repede contestată de o parte a populației
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
ale Imperiului pe teritoriul ei. Australia e viața de după aceea, ce-și capătă sensul numai prin raportarea speculara la viață rămasă în urmă: "Melbourne este față de București ceea ce memoria reprezintă vizavi de realitate". Cum să nu-i invidiez pe cei originari de aici? o întreabă naratoarea pe imaginara ei corespondență. Ușurință cu care vorbesc limba, fără accent, ca și cum ar dansa, modul in care știu să fie singuri îi țin acum la distanță de propriul trecut, iar fericirea nu are istorie. Unele
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
e o carte care m-a intimidat cumva. Gîndită și anunțată de către autorul ei că o autobiografie, ea te încurajează să o citești ca atare, mai ales că titlurile capitolelor par a trasa jaloanele unei călătorii-viată: partea întîi se numește "Originar din Bulgaria", a doua "Cetățean în Franța", a treia "Vizitator în Statele Unite". Există, fie și în simplă enunțare a acestor titluri, foarte limpede sugerată o anumita concepție de sine, felul în care Todorov se recomandă. Dar nu e vorba de
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]